[Yaoi] One more chance

[Alixa]

Disclaimer: Nu detin nici unul dintre personajele reale ce vor aparea in oneshot si nu fac profit de pe urma lor.

Varsta minima: 18
Gen: Fictiune
Limba: romana
Observatii cu privire la continut: -
Tipul de comentariu solicitat: Orice fel.


Capitolul 1 :

Alergam grabit spre cladirea mareata din fata ochilor mei, care parea ca pe masura ce ma apropii de ea tot mai mult se departeaza. In momentul cand pasesc inauntrul cladirii rasuflu oarecum usurat. Acum trebuia sa ajung la etajul 17 pentru sedinta la care deja intarziasem o jumatate de ora. M-am grabit cat am putut, iar in momentul cand am intrat in sala de sedinta toata lumea si-a indeptat privirea spre mine. Instinctiv mi-am indreptat privirea spre cei doi sefi ai mei. Stateau amandoi in capul mesei, desi semanau destul de mult la infatisare se deosebeau atat de mult la caracter. Cel din dreapta, Sebastian, era un roscat inalt, cu ochii negri si patrunzatori, iar cel din stanga, Leon, era putin mai scund decat roscatul, brunet cu niste ochii caprui . Leon ca intotdeauna era la costum, negru in momentul de fata cu camasa de aceeasi culoare descheiata la cativa nasturi. Spre deosebire de el, Sebastian purta o pereche de blugii negri, o camasa rosie, de aceeasi nuanta ca si parul sau si un sacou negru. Am lasat capul in jos, iar inainte de a putea spune ceva, am auzit vocea taioasa a roscatului:
- Ma bucur ca v-ati gandit sa ne onorati cu prezenta, domnule Johan , dar din pacate sedinta este pe sfarsite.
- Imi cer scuze pentru intarziere, dar...Nu am apucat sa imi continui propozitia deoarece Leon a intervenit:
- Se mai intampla, si nu lua in seama acest taur tafnos, asa e de obicei, replica veni cu un zambet amuzat.
Am zambit oarecum, asezandu-ma la locul meu. Numele meu era Ren Johan, tatal meu era american, iar mama japoneza de aici rezulta combinatia numelor mele. Parul meu blond, destul de lung cu siguranta era acum ciufulit, dar m-am convins cand ochii mei negri au privit reflexia mea dintr-un geam al vitrinei. Am oftat discret, simtindu-ma privit.
Mi-am intors privirea spre locul in care cei doi barbati stateau, zarind un zambet sincer din partea brunetului. Facand abstractie de colegii mei si de faptul ca se vorbea fara incetare in jurul meu, i-am zambit si eu. Mi-am coborat apoi privirea spre actele din fata mea, incercand sa ma concentrez asupra lor. Firma la care lucram era una de arhitectura, renumita in toata Japonia. Lucram aici de aproape patru luni, integrandu-ma usor in acea comunitate. Era plin de oameni selecti, cu clasa, ce depaseau lejer varsta de treizeci de ani. Nu puteam spune acelasi lucru despre cei doi patroni care aveau amandoi varsta de douazeci si unu de ani. Bineinteles, nu era compania lor, ci era lasata mostenire de tatii lor care au decedat mult prea devreme, sarcina venindu-le lor. Eu cred ca eram cel mai tanar de acolo avand varsta de douazeci de ani. In momentul cand se termina sedinta, m-am ridicat iesind din acea camera, vrand sa scap de datoria de a explica patronilor motivul intarzierii mele. Ajuns in biroul meu, am oftat linistit intinzandu-ma pe scaunul din piele alba.
- Daca mai intarzii o data, cred ca Sebastian va face spume la gura, am auzit vocea celui mai bun prieten al meu, Kyle. Era un brunet cu putin mai scund decat mine, ai carui ochii mari si caprui ma priveau amuzati.
- A fost chiar atat de rau ? am intrebat privindu-l.
- Ei bine...era foarte nervos inainte sa vii. Leon a mai incercat sa destinda atmosfera, dar il stii.
- Nu-l condamn, e a doua oara cand am intarziat la sedinta.
- In fine, sa trecem peste asta. Ia zii, Kamy ce face? Cum se simte? se aseza langa mine, punandu-si fata in palme.
- E bine. Tonul meu a fost mai rastit decat as fi vrut sa sune. Scuze, nu am vrut sa ma rastesc, dar sunt foarte nervos.
- Te inteleg, inca nu ai reusit sa faci rost de banii pentru operatie? tonul sau era unul destul de ingrijorat, agitandu-ma si mai mult.
- Nu. Tocmai asta incercam sa uit. Trebuie sa ma duc...Nu am apucat sa termin propozitia deoarece pentru a doua oara pe acea zi Sebastian ma intrerupse :
- Dupa ce ca nu sosesti la timp, nici macar nu lucrati ? vocea roscatului ma infiorase.
Am inghitit in sec nestiind ce sa fac, noroc cu Kyle care a motivat discutia noastra ca fiind doar o ingrijorare din partea lui pentru intarzierea mea din acea zi.
- Ei bine, si eu sunt foarte curios in privinta motivului intarzierii tale, deci ascult.
Rahat. Ce puteam spune ? "Ma scuzati de intarziere, dar am o surioara mai mica bolnava de cancer, pe care a trebuit sa o duc la spital"? As fi zburat din firma cu totul pentru simplul fapt ca firma nu accepta angajati cu copii. Nu aveam copii, dar eram orfan, deci ma puteam considera un fel de parinte fiind singurul care se ocupa de Kamy.
Aceasta slujba, constituia edplasarea in alte tari, pentru diferite proiecte. Nu eram arhitect, ma puteam considera un fel de "ajutor" pentru Kyle, care avea varsta de douazeci si sapte de ani, cu mult mai multa experienta decat mine in domeniu. Defapt, nici macar nu stiu cum de m-au angajat. Cert era ca trebuia sa fac rost de o suma destul de mare de bani pentru operatie surorii mele. Cat? Nici macar eu nu stiu. Reluand toata aceste amanunte in minte, am coborat cu picioarele pe pamant, gasind un motiv destul de plauzibil pentru intrebarea roscatului.
- A trebuit sa imi duc mama la aeroport. Desi aparent eram calm, clocoteam pe interior. Mi-am muscat buzele intr-un mod nervos, simtind pivirea roscatului cum ma analiza. Fara a spune nimic s-a intors pe calcaie si a parasit incapaerea. Am expirat tot aerul care pana atunci il tinusem in plamani. Am intors capul spre brunetul care parea destul de relaxat.
- Te-a trecut glontu'. Mi-a zambit amuzat insa nu l-am luat inseama, anuntandu-l ca ma duc la toaleta. Am iesit pe holul lung, insa imediat dupa ce am inchis usa o mana trecu pe langa capul meu lipindu-se de perete.
- Chiar crezi ca am inghitit minciuna asta ? intrebarea venita la roscat ma facu sa intepenesc. Stateam si il priveam cautand disperat o replica.
- Asta este adevarul, i-am raspuns scurt facandu-l sa se incrunte si mai rau. Am inghitit in sec, infruntandu-l din priviri. S-a apropiat si mai mult de mine punandu-si si cealalta mana pe langa capul meu. Nu am mai rezistat, plecand capul in fata lui. Atunci se indeparta de mine plecand de parca nu s-a intamplat nimic. Am rasuflat puternic de cateva ori, incercand sa ma calmez apoi am intrat in birou. M-am asezat la locul meu, spunandu-i colegului meu ca cel mai bine ar fi sa ne apucam de treaba. Ma aproba plecand apoi dupa planurile cladirilor ce trebuiau ridicate in scurt timp, iar noi ne asiguram ca intreaga constructie era bine pusa la punct. Am inchis ochii cand am auzit usa inchizandu-se, simtind cum inima imina imi batea puternic. Am alungat orice fel de gand referitor la roscat, punandu-ma pe treaba imediat cum Kyle venise cu planurile.

[Alixa]

Capitolul 2:


Dupa doua ore de munca fara incetare, in care eu si amicul meu nu am schimbat un cuvant, usa biroului se deschise Leon facandu-si aparitia. Avea un zambet larg si calduros, atat de diferit de cel ironic al lui Sebastian. Ne-a privit pe amandoi apoi se aseza pe scaunul de langa mine. Am zarit privirea lui Kyle cum se indrepta oarecum nervoasa in jos, spre foi. Nu era prima data cand simteam ca brunetul ascundea ceva in legatura cu sentimentele sale fata de Leon.
- Hei, Ren, sper ca nu te-ai suparat azi pe Sebastian , stii ca el e mai artagos. Nu-l lua in seama, el in realitate are o inima buna...
- Atunci de ce nu si-o arata ? am intrebat reintorcandu-ma si eu la treaba mea.
- Nu stiu sa iti raspund, iti cer doar sa ma crezi, poate il vezi mai rece, dar in nici un caz nu este o persoana rea.
I-am raspuns printr-un zambet, privindu-l apoi pe sub gene cum iesi din birou. L-as fi intrebat pe saten motivul pentru care trecu atat de brusc intr-o stare de melancolie,dar m-am razgandit pentru ca daca ar fi vrut sa imi spuna despre acest lucru ar fi facut-o. Am continuat lucrul pentru inca cinci ore, reusind sa termin toata schita. Acum venea partea mai grea : trebuia sa i-o duc roscatului. Ei bine... nu are ce sa imi faca, defapt vorbesc prostii! Evident ca nu are ce sa imi faca. Incercam sa ma incurajez in drum spre biroul sau. Ajungand inainte usii negre, mi-am intors privirea spre stanga unde era biroul secretarei, Anki. Era o bruneta de douazeci si noua de ani, destul de draguta. I-am zambit inainte de a-i vorbi :
- Anki, Sebastian este ?
- Da. Ma informa scurt. Nu am stat la alte taclale observand ca era ocupata. Am batut sfios, pasind in incapere cand am auzit un "Intra" destul de rastit.
- Um..domnule Sebastian v-am adus schitele mele si ale lui Kyle, sunt gata. Am inghitit in sec vazandu-l asezat la birou cu un pahar de whiskey in mana.
- Lasa-le pe birou. M-am conformat, lasandu-le in locul indicat apoi indepartandu-ma, insa inainte de a iesi din incapere am auzit i-am auzit vocea :
- Te-ai mai gandit cu ce sa ma minti in legatura cu intarzierea de azi de dimineata?
Am inghetat.
- Glumeam, poti pleca. A scos unsunet din gat ce vroia sa semene ca ras cred.
- Buna seara.
Am iesit cat am putut de repede indreptandu-ma cu pasii grabiti si apasati spre biroul meu. L-am gasit pe saten deja imbracat asa ca nu am facut decat sa imi iau si eu pe mine haina neagra si am plecat din acel loc. Pe drumul spre casa nu am scos niciun cuvant, nici eu nici Kyle. Ma cufundasem in gandurile mele...Nu itneleg ce era cu el, de obicei avea aceeasi atitudine recesi ironica. Nu ma surprindea. Ma surprindea reactia lui si nu itneleg de ce eram atat de agitat si de nelistit. Si acum ca ma gandesc incep sa devin usor agitat. Am oftat alungand orice gand era legat de roscat. In momentul in care am ridicat capul am vazut inainte mea blocul in care locuiam.
Am inceput sa urc scarile urmat indeaproape de brunet. Cum stateam amandoi la acelasi etaj, venea des la mine sau eu la el, data aceasta nefacand o exceptie. Cand am decuiat usa apartamentului am fost intampinat de surioara mea. Era singurul lucru care ma mai alina. Era atat de mititica si parul blondin si cu ochii mari si albastrii incat era aproape imposibil sa nu o iubesti. Am imbratisat-o strans.
- Lem, ma bucur ca ai venit acasa, imi era dor de tine.Isi indrepta apoi privirea spre Kyle. Si de tine Kyle!
Micuta il imbratisa apoi pe brunet care ii zambea strangand-o la piept. Am intrat in sufragerie, trantindu-ma pe canapea privind ceasul ce arata ora sapte fix. Dupa cateva minute de meditat isi facu aparitia Risa, o vecina care avea grija de Kamy cat timp eram plecat. Era destul de inainttata in varsta, depasind varsta de patruzeci de ani, dar imi era foarte draga. Mereu ma ajuta. Am imbratisat-o strans spunandu-i ca poate pleca, nu inainte de ai multumi. De indata ce m-am vazut singur in camera cu brunetul m-am asezat pe canapea langa el, vrand sa vorbesc cu el.
- Ai de gand sa imi spui de ce te-ai enervat azi cand Leon s-a asezat langa mine ? am intrebat vazand ca nu avea de gand sa zica nimic. Isi indrepta privirea spre mine oarecum surprins.
- Ei bine... Il vedeam agitat, frecandu-si mainile intre ele, muscandu-si buzele nervos.
- ll placi?
- Da. Spre deosebire de nesiguranta de adineauri, raspunsul acesta a fost hotarat. L-am privit pret de cateva secunde spunandu-i apoi ca ar fi trebui sa imi spuna mai din timp hestia asta, accentuand cain nici un caz nu trebuie sa fie suparat sau si mai rau, gelos. Dupa expresia sa, se pare ca il mai linistisem.
- Kyle, nu stiu ce sa mai fac...trebuie sa fac rost de bani in trei zile pentru operatie. Sunt distrus. Mi-am ridicat genunchi la piept ingropandu-mi mainile in fata. Ce era mai "tragic" pentru mine era ca suma necesara era de o suta de mii de dolari. Nu ma asteptam ca suma sa fie atat de mare. Vestea ma lovise ca un traznet, incotind in mine sentimentul nenorocit ca as putea pierde si ultima fiinta pentru care mai existam. Ea era singura pentru care ma mai zbateam si mai respiram.
- Calmeaza-te, prietene. O vom scoate cumva la capat. Mana sa trecuse dupa umerii mei incercand sa ma mai imbarbateze.
- Ma gandeam...sa cer un imprumut de la firma. Idee imi venise chiar in acel moment si chiar nu parea atat de rea...
- Ar fii o idee. Incearca.
O voi face. Nu aveam ce pierde, era aproape ultima mea sansa. Toata bancile la care am incercat sa fac un credit m-au refuzat. Pe altcineva nu mai aveam. Parintii mei murind in accident de masina, bunicii nostri murind demult si nemai avand nici un fel de ruda.
- Eu am plecat, noapte buna.
I-am raspuns brunetului printr-un zambet. Priveam pe geam cerul deja intunecat. Fiind iarna, se innopta foarte devreme. M-am dus in camera surioarei mele gasind-o dormind. M-am asezat langa ea in pat inchizand ochii.
Dimineata urmatoare m-am trezit buimac si singur in pat. M-am ridicat rapid privind ceasul ce arata ora opt jumatate dimineata. Am auzit vocea lui Kamy cum ma striga. Am urmat sunetul gasind-o pe canapea cum se uita la televizor.
- Ren, si azi pleci ? intreba privindu-ma cu ochii mari.
- Da, imi pare rau. Dar matusa Risa va avea grija de tine. I-am zambit aducandu-ma aminte ca in mai putin de jumatate de ora trebuia sa fiu la servici. M-am dus repede in baie, facand un dus rapid apoi din camera mea am luat o camasa albastra, niste blugi de aceeasi culoare si un sacou negru. M-am imbracat cat de repede am putut apoi am luat-o pe Kamy in brate parasind apartamentul. Kyle deja ma astept la usa, l-am salutat rapid batand la usa Risei. Raspunsul nu intarzie s apara. Am salutat-o apoi am plecat grabit. Pe drum am vorbit cu brunetul despre decizia de seara trecuta. Acum eram usor nesigur, dar totusi trebuia sa incerc. Cand am ajuns in biroul nostru am privit ceasul ce arata ora noua fix. Macar acum nu mai intarziasem. Am oftat amandoi usurati luandu-ma cate o ceasca de cafea. Nu am apucat sa o savurez ca Anki, secretara, intra in biroul nostru.
- Ren, te cheama Sebastian.
M-am ridicat de pe scaun indreptandu-ma spre biroul roscatului. Am inspirat adanc inainte de a intra in incapere. I-am zarit pe cei doi patroni ai mei cum stateau la birou. Ca intotdeauna Leon era binedispus, dar nu puteam spune acelasi lucru despre Sebastian ce ma privea insistent.
- Am venit.
Nu stiam la ce sa ma astept, dar speram din tot sufletul ca nu facusem nimic rau. Desi roscatul isi despartise buzele pentru a vorbi, Leon i-o lua inainte.
- Ma bucur sa te vad, Ren. Te-am chemat pentru ati solicita ajutorul in legatura cu un nou proiect. Am vazut schita de aseara si este impecabila, si am vrea ca tu impreuna sa te ocupi de un nou proiect multmai important.
- Dar sunt doar incepator...Nu cred ca m-as descurca cu o sarcina atat de importanta.
- Eu cred ca te vei descurca, asa ca nu mai sta pe ganduri. Anki iti va da toata planurile, iar timpul de lucru este de douazeci si sapte de zile.
Am inghitit in sec rostind apoi :
- Va multumesc pentru increderea acordata. Dar si as vrea sa spun ceva. Acum or niciodata.
- Ei bine, scuza-ma pe mine, dar imi suna telefonul, spune-i lui Sebastian, eu trebuie sa plec. Brunetul parasi biroul rapid, lasandu-ma fata in fata cu roscatul.
- Te ascult.
In acel moment nu puteam decat sa injur persoana care il sunase pe Leon. Chiar trebuia sa complice atat de mult lucrurile? Mi-am adunat toate puterile :
- As dori sa fac un imprumut de la firma. Am nevoie de o suta de mii de dolari.
Am zis-o. Mi-am indreptat ochii spre roscat ce ma privea surprins, insa surprinderea de pe chipul sau se transforma intr-o alta expresie ce nu o puteam descrie.
- Ai tupeu, asta pot spune sigur. Esti angajat doar de patru luni si vrei un imprumut?
Am luat-o ca pe un mare "Nu". Si cand ma gandeam ca era ultima mea sansaimi venea sa imi smulg parul din cap. Continuand sa il privesc mi-am dat seama cu usurinta ca se gandea la ceva.
- Aveti dreptate, imi pare rau . Nu ar fi trebuit sa fac asta. Am vrut sa ma intorc sa plec dar vocea lui ma opri.
- Nu am spus ca nu iti dau banii. Dar nu din contul firmei. Vorbea hotarat privindu-ma fix in ochii.
- Atunci ? nu itnelegeam ce dorea sa spuna.
- O noapte cu mine si banii vor fii ai tai.

[Diz]

Aceasta este prima avertizare.

Te rog sa treci pe la Reguli generale Fan Fiction si de asemenea pe la Ghidul incepatorului si sa te conformezi. Nu este mult de citit, si trebuie aplicate de fiecare data cand mai postezi ceva, indiferent daca este oneshot sau poveste in sine.


Multumesc.

P.S daca ai fi citit regulile ai fi aflat ca diacriticele nu mai trebuie folosite si ca pozele sunt interzise, in afara cazului in care sunt facute special de autor pentru fic.

[Sushi]

Imi place. Personajele dragute. Sunt 100% sigura ca Ren este, si va fi, preferatul meu. Cred ca va trebuii sa ma cert cu Sebi, cum sa-i ceara asta!?
E destul de interesant, nu mi-am format inca o parere despre idea ficului, dar sigur imi voi forma curand. Imi pare atat de rau de micuta, poate daca Ren ii spunea lui Leon acesta ar fi fost de acord sa-l ajute. Oricum, cancer, oribil!
Sunt abia doua capitole, povestea sigur se va complica pe parcurs.
Pai ce sa spun, n-am prea observat greseli de tastare, dar nici n-am cautat.
Astept nextu...Bafta la tasta si, daca ai timp, anunta-ma cand il postezi.
Pupici :*.

[Alixa]

Capitolul 3 :

Cu siguranta ma inrosisem la fata, dar nu din cauza rusinii, ci a nervilor. Nu-mi venea sa cred ceparere proasta isi facuse
despre mine. Nu-mi venea sa cred ca mi-a spus asa ceva. Doar din cauza faptului ca in prezena lui mai mereu eram...aerian,
asta nu insemna ca asa eram mereu. Vestea despre boala surorii mele fusese un factor de stres in plus,dar firea mea era
una destul de temperamentala chiar vulcanica. Dupa cateva secunde de privit in ochii reciproc, m-am incruntat simtind cum
mai aveam putin si explodam. Totusi tebuia sa incerc macar sa ma calemez, poate era doar o gluma ,un joc orice... numai sa
nu fie adevarata propunerea lui. Insa vazand ca nu adauga nici un cuvant in plus, ci astepta un raspuns de la mine am
inceput sa vorbesc, tonul meu sunand mai rastit decat as fi vrut:
- Poftim? Cum indrazniti sa-mi propuneti asa ceva? Drept ce ma luati ?
- De ce faci atat caz? Petreci cu mine o noapte, iar banii vor fii ai tai. Ca pentru orice lucru, trebuie sa platesti si un pret. Ma privea cu superioritate, cu acel ranjet caracteristic lui. M-am infuriat la limita, apropiidu-ma de el.
- Cine te crezi sa-mi zici asa ceva ? Cum poti sa imi propui un lucru atat de josnic ? imediat am regretat cuvintele spuse.
Acesta isi largi zambetul care deja ma enerva, se ridica aproape se isi lipise fruntea de a mea. Am inghitit in sec infruntandu-i privirea. Insa in acel moment am regasit curajul de a continua, ianinte ca el sa poate rosti vreun cuvant.
- Va puteti gasi alt arhitect pentru acel proiect, iar eu nu voi mai pune piciorul in cladirea asta. Buzele sale pline se curbara intr-un zambet mai...indecent.
- Sa inteleg ca nu-mi accepti propunerea? pastra aceeasi distanta, chiar incercand sa se apropie mai mult.
- Niciodata!
Am parasit nervos biroul roscatului, indreptandu-ma spre incaparea in care Kyle lucra de zor. Mi-am luat haina si am plecat fara a-i rosti un cuvant. Normal, acesta veni dupa mine. Vazand ca sunt nervos, nu m-a intrebat nimic pana am ajuns acasa la el unde ne-am trantit amandoi in canapea cu cate o ceasca de cafea in mana.
- Astept, spuse pe un ton calm sorbinf din lichidul negru. Am oftat lasand ceasca pe masa, incepand sa-i povestesc totul cu lux de amanunte. Da, au fost absoulut jenante unele parti, dar daca nici celui mai bun prieten al meu nu-i puteam spune atunci cui ? Ma asculta atent, mimand diverse grimase. Ba era uimit, ba amuzat, ba "terifiat". De indata ce am terminat de povestit, a tipat in gura mare " Te-a zis sa te culci cu el?!". Nu vreau sa stiu cat de rosu eram in acel moment, asa ca i-am raspuns printr-o miscare a capului. Acum parca imi parea rau ca nu i-am zis pentru ca imi trebuiau banii, asa ca am hotarat sa-l intreb pe brunet:
- Chiar crezi ca daca i-as fi spus de sora mea, nu mi-ar fi dat banii ? Pic de mila sa nu aiba?
- Of, Ren. Nu stiu ce sa spun, dar de cand lucrez acolo nu ar fi dat vreodata vreun semn ca poseda asa ceva. Plus ca te-ar fi aruncat in fata faptul ca ai mintit cand ai dat inerviul de angajare.
Era si el destul de stresat.Mi-am ingropat fata in palme, fiindu-mi imposibil sa gasesco solutie. Vocea mea se auzi soptita :
- Ce sa fac? am zarit privirea amicului meu cum se indrepta spre mine cu zambet mare. Cu singuranta avea sa spuna o prostie :
- Cum adica, ce sa faci ? Du-te la el, rupeti patu' si i-ai banii!
Nu stiam daca sa- l strang de gat pe el sau sa-mi smulg propriul par din cap pentru faptul ca ii spusesem. Dar se pare ca gasisem acea fraza mult prea comica pentru a-mi stapani un hohot de ras.
- Eu vorbesc serios, Kyle! Acum dupa ce ca i-am trantit nu mai particip la nici un proiect, si nu mai calc in cladirea aia sa ma duc sa-i spun...asta?
- Da, ii spui ca te-ai razgandit. Sa-ti reamintesc ca azi este joi, iar pana sambata seara trebuia sa faci rost de bani pentru operatie ?
Cand am auzit, mi-a cazut cerul in cap. Uitasem pur si simplu cat de repede a trecut timpul.
Am mai vorbit de una de alta, plecand in cele din urma. Inainte de a intra in apartamentul meu, am batut la usa Risei vrand sa-mi iau surioara acasa. Dar femeia imi spuse ca dormea prea frumos sa o trezeasca, mi-a zis ca o va aduce ea cand se va trezi. I-am multumit apoi am descuiat usa apartamentului , ducandu-ma direct in camera mea asezandu-ma in pat.
Aveam o asa nevoie disperata de a-mi pune ordine in ganduri. Prima mea intrebarea nu era referitoare la Sebastian, ci la Kyle. De ce ma "impingea" atat de mult sa accept pronupenerea roscatului? Poate pentru ca incerca sa ma indeparteze de Leon ? Dar mi se parea absolut stupid deoarece eu niciodata nu am avut cu Leon mai mult de o relatie de prietenie. Nici nu incapea vorba. Dupa ce am dezbatut acest subiect cu mine insumi, mi-a venit in minte propunerea "sefului" meu. Intr-adevar, atunci pe moment mi se urcase sangele la cap. Eram in stare de orice, dar acum analizand mai bine circumstantele, eu chiar nu aveam de ales asta doar daca as fi preferat sa-mi ingrop si sora. Am expirat cu greutate, nestiind ce sa fac. Recunosc, roscatul arata destul de...bine. Oare il placeam sau ea doar o simpla atractie ? Mereu avusesem o slabiciune pentru persoanele roscate, iar parul salbatic al lui Sebastian nu putea decat sa-mi alimenteze acea slabiciune. Trebuia sa ma hotarasc, si asta repede. Cufundat in ganduri am adormit.
Dimineata urmatore, cand am deschis ochii am sarit ca ars din pat dand buzna in camera lui Kamy. Aceasta statea in pat dormind, probabil Risa a folosit cheia pe care i-o dadusem in urma cu ceva timp. Uitandu-ma la ceas am cascat ochii surprins vazand ora noua fara un sfert dimineata. La dracu, iar voi intarzia. Am inceput sa ma agit, nestiind cum sa termin mai repede. Am inrat in baie, lasand picaturile fierbinti sa-mi spele trupul pentru nu mai putin de cateva minute. Am luat pe mine repede o bluza alba complet, niste blugi gri, mi-am prins parul si am plecat, nu inainte de a-i spune-i Risei ca sora mea doarme, si se poate duce langa ea sa se odihneasca. Kyle nu ma mai astepta.
Am ajuns instant la comapnie, respirand greu odata ajuns in biroul meu. Brunetul deja era la masa cu o ceasca de cafea in mana. Ma privi usor surprins, apoi se justifica:
- Nu te-am astept ca aseara ai zis ca nu mai pui piciorul in cladire...asa ca m-am gandit...
- Mi-am dat seama. Sebastian a venit ? am intrebat grabit.
Ridica din umeri, lucrul asta facandu-ma sa ies din camera si sa ma indrept spre biroul roscatului. Am intrebat-o fugitiv pe Anki daca era inauntru, iar aceasta raspunse afirmativ. Am inspirat adanc batand la usa. Nu am asteptat un raspuns si am intrat direct. Sebastian statea relaxat la birou cercetand cu ochii niste schite. Isi ridica capul, surprins sau chiar uimit sa ma vada. Nu a zis nimic, probabil asteptand sa auda motivul pentru care am intrat asa brusc. Buzele mi se despartisera, dar cuvintele nu-mi paraseau gura. La a doua incercare am reusit sa articulez cuvintele.
- Am venit sa iti spun ca...accept propunerea ta. Am facut o pauza zarind ranjetul roscatului. Dar cu trei conditii. O singura noapte, nu vreau ca cineva sa afle despre asta, iar relatia noastra dupa noaptea asta nu vreau sa se modifice in nici un fel.
Nici macar nu vreau sa-mi imaginez safiscatia pe care i-o dadusem in acel moment. Cum de am ajuns la hotararea asta? Am pus viata surorii mele in prim plan. Scopul scuza mijloacele, iar in acel moment aceea putea fi singura mea justificare. Raspunsul sau nu intarzie sa apara.
- Ei bine...ma bucur sa aud asta. Diseara va veni o masina sa te ia. Si...am si eu o conditie : vreau ca tu sa participi la tot ceea ce se va intampla, nu vreau sa te simti ca un prizonier, vreau sa te simti si tu bine. Mai mult ca sigur ma inrosisem. M-am intors cu spatele parasind biroul. Cu siguranta in capul lui era ca sunt doar un baietas care are nevoie de banii pentru un oarecare motiv si era dispu sa faca orice pentru ei. Am plecat capul intrant in biroul meu.
- Ai acceptat? venii intrebarea brunetului. Nu i-am raspuns, cu siguranta dandu-si seama dupa chipul meu.
- Vreau doar sa te rog sa ai tu grija de Kamy la noapte.
Ma aproba spunandu-mi ca ar fi timpul sa ne intoarcem la lucru. M-am cufundat in acele proiecte uitand pentru cateva momente de ceea ce se intamplase cu putin timp.

[Diz]

Aceasta este a doua avertizare.

Te rog sa treci pe la Reguli generale Fan Fiction si de asemenea pe la Ghidul incepatorului si sa te conformezi. Nu este mult de citit, si trebuie aplicate de fiecare data cand mai postezi ceva, indiferent daca este oneshot sau poveste in sine.


Multumesc.

[rali2009]

salut, am aterizat si eu pe la u, desi recunosc ca am citit fiecare capitol imediat cum l-ai pus dar cred ca nu aveam nimic de comentat la momentul respectiv. Acum am. Ideea mi se pare interesanta, personajele destul de bine conturate iar firul povestii pare captivant. Sebastian mi se pare intrigant, am impresia ca sub tot chpul ala dur se afla o persoana, poate, un pic timida (in recunoasterea sentimentelor) si cred ca ne va surprinde in mod placut. Ren pare de treaba, chiar isi iubeste surioara daca a acceptat o asemenea conditie (sper ca va savura noaptea cu Sebastian). te pup si sper sa aduci urmatoarele capitole la fel de repede si de frumoase (promit ca le voi citi si voi lasa comment la fiecare).kiss kiss spor la scris

[Alixa]

Multumesc de comentarii !

Capitoul 4 :

Desi ma simteam ciudat pentru faptul ca ma gandeam ca la noapte nu voi mai fi singur in pat, chiar si pentru cateva ore, nu regretam. Deloc. Pentru ca in joc era viata surorii mele, asta o foloseam ca pe un motiv sa mai merg si sa mai respir. Nu era prima data, defapt era, dar cu un barbat. Simteam nevoia sa vorbesc despre asta, dar daca as fi facut-o cu Kyle ar fi fost mult prea jenant, iar pe altcineva nu aveam.
Parca citindu-mi gandurile, brunetul spuse :
- Ti-e teama ?
- Oarecum...am spus nesigur si ingandurat.
- Situatie ma depaseste si pe mine, nu stiu ce sa iti spun sau cum sa te ajut. Totul va veni de la sine, dar tot cred ca ar trebui sa te relaxezi si va fi extraordinar! imi aruncaun zambet oarecum indecent.
- Brusc ai devenit mult mai pervers decat ar trebui, eu nu ma duc acolo sa ma distrez.
- Ba ar trebui sa te distrezi, daca te va intreba de ce ai fost asa...aprins, ai motiv.
Cateodata ma intrebam cat de mare putea fi diferenta dintre noi doi. Am oftat apoi am privit ceasul.
- Cred ca ar trebui sa plecam.
Ma aproba, luandu-ne hainele pe noi am plecat. Am ajuns acasa mai repede decat m-as fi asteptat si decat as fi vrut. Kyle se dusese in camera lui Kamy in timp ce eu am intrat la dus. Picaturile fierbinti de apa imi luara stresul si oboseala acumulate in toata aceste zile. Cred ca era singurul lucru ce ma linistea. Am inchis ochii lasandu-ma purtat de val. Nu stiu cat timp am petrecut in baie, dar ma linistisem complet si aveam o puternica stare de euforie. Parca am plutit pana la dulap,si...da, trebuia sa ma imbrac. Intrebarea era cu ce ? Poate ar trebui sa aleg ceva mai diferit de ce port la birou ? Sau ceva mai formal? Stand pentru cateva secunde in aceasta "dilema" am deschis dulapul luand o pereche de blugi albastrii, un tricou negru si o jacheta alba. M-am privit in oglinda trecandu-mi de cateva ori peria prin parul blond platinat destul de lungut, pe care l-am prins intr-o coada la spate. Somacul imi era cat un purice iar inima imi batea puternic. Mi-am trecut limba peste buze nervos gandindu-ma la ce dracului se va petrece in aceasta noapte. Am iesit din camera mea, ezitand inainte de a apasa clanta dormitorului lui Kamy. Micuta blonda dormea adanc, iar Kyle o tinea in brate si el adormit. Macar nu va mai trebui sa dau ochii cu el, cu siguranta ar fi zis ceva stupid gen "Dupa partida asta, Sebastian o sa se indragosteasca", asa ca am renuntat la ideea de a-l trezi. Era aproape ora opt, asa ca am iesit afara varindi mediat culoarea alba imaculata a masinii ce statea in afta blocului,un Infiniti FX35 . Am pasit nesigur, urcandin spate.
- Dumneavoastra, sunteti Ren ? am auzit vocea destul de subtire a barbatului de la volan.
- Da, am aprobat scurt.
Porni imediat masina apasand acceleratia; am ajuns in aproximativ cincisprezece minute in fata unei vile superbe dupa gustul meu. Inca in masina am inspectat cu privirea locuinta vazandu-l pe roscat ce statea in tocul usii. Am inghitit in sec, inima incepand din nou sa-mi bubuie in piept. Am coborat din masina, indreptandu-ma spre el, PE masura ce ma apropiam il analizam din cap pana in picioare. Purta un costum complet alb, a carei camasa era descheiata pana la jumatate pieptului. Parul roscat si salbatic era dat intr-o parte, lasandu-i fata frumoasa sa se vada fara probleme. Ochii mai negri ca noaptea ma fixau din priviri, iar buzele sale pline si rosii se stransera in momentul cand am ajuns fata in fata. Nu am rostit nimic ci l-am urmat. Prima incapere din acea casa era un living imens si foarte frumos. M-a privit in ochi apoi s-a apropiat de mine. Am lasat privirea in jos cand doar cativa centimetri ma mai desparteau de roscat. Imi prins barbia ridicand-o si privindu-ma in ochii. Chiar vroia cu oricep pret sa faca asta si mai jenant ?
- Esti frumos.
Tonul jos pe care il folosise a dat cateva note de senzualitate care mi-au facut cativa fiori sa-mi strabata corpul. Acum eram si mai jenat.Ah..nu am venit aici sa stau la povesti, si in nici un caz sa ma simt asa dar se pare ca avea de gand sa se joace. Imi puse mana pe obrazul apropiindu-si chipul de al meu, dandu-mi seama ce dorea sa faca, m-am dat un pas in spate mai mult din reflex. A zambit intr-un mod pervers apropiindu-se de mine, si-a lasat buzele sa-mi atinga urechea cu delicatete. La cat eram de rosu si de rusinat ma mir ca am putut intelege ceea ce imi spuse :
- Te-am spus ca aici nu iti face nimeni nimic...rau. Nu mai fii asa, iti garantez ca iti va placea. Imi musca lobul urechii soptind si continuand. Doar intra in joc.
Cu toate acestea spuse am decis in cateva milisecunde sa fac ceea ce imi spusese. Sa particip dar sa nu initiez. Isi apropie din nou buzele de alea mele. Am inghitit in sec inchizand ochii. Imi cuprinse buzele intr-un sarut dulce si senzual, care se intensifica pe masura ce-l alimentam amandoi. Mi-am urcat sfios mainile pe pieptul sau, apoi dupa gatul sau... I-am agata buza inferioara lipindu-ma de el. Imi era deja foarte cald semn ca deja incepusem sa ma aprind. Dupa mica "intepatura" roscatul se retrase, zambind. Apoi cu o nota de salbaticie imi saruta apasat buzele, simtindu-i limba cum imi dadea contur buzelor. Mi-am intredeschis buzele ducandu-mi mainile in parul sau. Limba sa patrunse in lacasul umed dandu-mi un gust dulce de lichior. Am inceput si eu sa-mi misc limba prinzand curaj. Roscatul ma prinse de fese ridicandu-ma si facand cativa pasi asezandu-mi fundul pe o masuta ce era lipita de perete. Cu siguranta aratam destul de pervers in acea pozitie. El era intre picioarele mele pe care inca le sustinea cu ambele maini, mainile mele in parul sau salbatic iar gurile care nu se mai dezlipeau. Oh, Doamne, ce am ? Nu am uitat nici o clipa motivul pentru care venisem aici, iar acest lucru ma facea sa ezit lasandu-l sa profite de asta. Imi puse picioarele incrucisate dupa talia sa, dandu-mi jos jacheta alba. Am facut acelasi lucru nedezlipindu-mi gura de a lui, desfacandu-i camasa nasture cu nasture, inca eu o faceam mai incet. Cand mai aveam doar trei nasturi m-am oprit, strecurandu-mi mainile pe sub acel material. Am gemut usor in gura lui simtindu-i mainile cum se strecurara pe sub tricoul negru. Va fi o noapte lunga...

[rali2009]

mama mama...unde este apa ca este fierbinte rau capitolul asta. Nici nu asteptam altceva de la Sebastian; eram sigura ca se va purta superb cu Ren. Imi place ca ambii se implica in ceea ce urmeaza, ar fi fost un pic trist daca Ren o facea fortat, fara sa simta nimic. Astept scena yaoi dar si restul povestii, chiar sunt curioasa cum va decurge totul dupa noaptea asta. In rest nimic rau de cometat (poate capitolul un pic scurt), dar restul este ok din perspectiva mea, de la descriere pana la actiune. te pup si spor la scris

[Sushi]

Doua capitole !!! Imi dau demisia de la scoala, din cauza ei am pierdut doua capitole.
Minunate capitole, n-ai cum sa ma dezamagesti, dar Ren m-a cam dezamagit. La inceput am spus " Bine Ren, spune-i tu!", dau apoi am vazut ca a acceptat si ma holbam ca si cum nu intelegeam cuvintele. E doar vina lui Kyle, cred ca-i ca mine, prima ora vorbeste si actioneaza, apoi gandeste. Totusi, nu-l pot condamna ca a acceptat, e pentru surioara lui si-l inteleg ( sunt socata ca o fac, nu prea-mi suport surioara). Ren ramane preferatul meu, iar Sebi incepe sa primeasca buline rosi pentru ca nu se comporta urat cu el.
Abia astept sa vad ce se va intampla. Ma intreb cum se va purta cu Ren dupa aceasta noapte.
Te astept cu nextul :*