[Yaoi] Mana stanga a diavolului

[Nywa]

Am venit cu un proiect nou si sper sa va placa. Are avertizare de +18 pentru limbaj, descriere, scene grotesti si multe altele. Enjoy it.


[center] Capitolul 1[/center]

- Numai zambi ca prostul si arata cartile! Tipa unul dintre "amicii" mei de poker la mine, facandu-mi sa mijesc ochii foarte stranii, parand niste fante amenintatoare.
- O data sa tipi la mine si vei fi mort, spun calm, privindu-l plictisit cu coada ochiului, pe tipul de langa mine, scotand un pistol si asezandu-mi-l la tampla.
Mda. Acum urmeaza o chestie destul de neplacuta pentru mine, dar si gadilicioasa, ce ma facea sa imi arat adevaratul chip la acesti idoti. Imi dau ochii peste cap, iar glontul imi intra in acel timp in cutia craniana, dandu-mi capul intr-o parte, parul flutura usor, apoi il las in jos. Un firicel de sange total nebisnuit isi facu aparitia de la tampla, picurand de cateva ori pe suprafata mesei. Il aud cum se aproprie de mine, facandu-ma sa zambesc si sa ridic usor chipul, privindu-i cu ochi lacomi, pofticios si infometati. Ma intorc rapid, apucandu-l pe pistolar de gat si ridicandu-l in aer.
- Unul ca mine nu poate fi ucis, spun si vocea mea era groasa, ragusita si suna, ca si cand ar mai vorbi inca cativa din trupul meu. Nici macar insusi Dumnezeu nu ma poate dobori, mai spus si deschid gura, incepand sa trag aer in piept.
Din gura nenorocitului aluia incepu sa ii sug toata energia din corp, imbatranindu-l si transformandu-l in cenusa. Glondul imi iesi din tampla, iar rana mi se vindeca. Ma intorc spre ceilalti doi si imi arat colti mari insotiti de dinti micuti si zimtati, foarte taiosi. Ma reped spre ei, bagandu-le fara nici un efort mainile in cutiele toracice, scotandu-le inimile si incepand sa le mananc cu o placere nebuna. Incetul cu incetul am inceput sa ii devor pe acei oameni, nelasand nimic in urma mea, decat tarana lor.
- Chinta roiala, netotilor, mormai, dand pe fata cartile mele, stergandu-ma cu antebratul acoperit cu o manusa de un gri-inchis, ce imi acoperea trei-sfert din mana, cu catarame si imi despartea degetul mare de restul, gura de sange.
Imi iau de pe fotoliu geaca din fas negru, pe trup, cu catarame, ascuzandu-mi maioul si trupul cu muschi discreti, dar puternici. Ies din subsolul blocului darapanat, in strada, punandu-mi o pereche de ochelari de soare, cu lentila in forma de lacrima si foarte negri, cu aspect de oglinda, pentru a-mi ascunde ochii. Mergeam calm pe strada, uitandu-ma din cand in cand dupa vreun muritor, al carui umbra era mai slaba sau mai puternica, in functie cum avea sfarsitul. Se parea ca Mu si Nu au mult de lucru in zilele astea cam post-apocaliptice. Incurand, dragi mei, tata va stapani Pamantul, rostesc in gand, zambind enigmatic si trecandu-mi limba peste buze. Privesc cerul de un violet intens, ce era strabatut de un fulger de un rosu-aprins si intens. Iar va ploua cu grindina si afaceristi de noul drog Crystal dream, vor iesi in carduri afara, pentru a pune mana fie si pe cateva bucatele de apa inghetata. Patetic. Imi bag capul intre umeri ca sa nu par ciudat, ca nu ma afecta schimbarile de temperatura din aceasta lume muribunda. O cioara zbura foarte aproape de mine, facand parul sa vajaie in toate partile, dandu-i un aspect foarte sinistru, chair daca nu era de ajuns de ciudat si asa. Cand ajung acasa, te omor, Upsilon! Marai in gand, pornind mai departe spre casa mea intunecata si demonica.

Cum am intrat pe usa ma intampina pisica mea neagra, Lede, incepand sa se frece de picioarele mele, stiind ca am mancare pentru ea in buzunare. Zambesc, dar zambetul mi se estompa pe chip, cand am simtit un miros greu de crini si trandafiri putrezi, venind chair din bucatarie, impreuna cu un zornait de lanturi, stiind deja cine era in apartamentul meu modest si letal.
- Daca cioara ta va mai zbura asa de jos pe langa mine, ii rup capul si ii beau sangele, informez pe Ingerul Mortii, ce bea incet o ceasca de cafea amara, mucegaita de mult.
- No, te rog esti si asa ciudat si fara ajutorul corbului meu. Spune-mi si mie ce adolescent de nouasprezece ani cu parul violet-rubiniu cu reflexi de alb la lumina, iar ochii de un negru cu particule de albastru si pupila alba. Deci? I-a spune-mi, imi ceru raspunsul, facandu-ma sa imi atintesc ochii de culoarea aurolei boreale in albastru si negru spre ea.
- Doar in Iad exista, la fel cum exista Emo cu lanturi prinse de catusele de la incheieturile sustinute doar de niste fibre de muschi, imbracata cu niste zdrente pe care le numesti haine, ce iti acopera doar partile intime, iar parul e de un verde-neon atat de aprins, incat ma dor ochii chiar si cu ochelari de soare, o impung cu vorbe, iar Upsilon facu o fata ranita, apoi incepu sa rada ca o idioata.
Ii dau de mancare Ledei si trag un scaun in fata tipei, asezandu-ma cu spatarul in fata, punandu-mi pe el antebratele si lasandu-mi pe ele barbia. Ingerul ofta si imi spuse ca se afla aici pentru a-mi da o misiune.
- Un baiat pe nume Jessey McGregori e in moarte clinica...
- Nu e in departamentul meu, e in al tau, deci, mi-a parut bine sa te vad Upsi, pe acolo e usa, te rog sa pleci, spun ironic si nerabdator sa scap de ea, fiindca vroiam sa plec putin pe la casele de toleranta din oras.
- Ha, ha, ha, m-am start de ras, nu alta, imi raspunse ironica, afisandu-si o fata acra. Lu va fi foarte suparat, cand va auzi, ca vestitul No l-a refuzat, dupa ce a primit un ordin direct, ma informa, oftand pe un ton teatral, atragandu-mi atentia.
- Upsilon, ti-am spus vreodata cat de mult te iubesc? Esti preferata mea dintre Ingeri Mortii, o lingusesc, fiindca astfel nu as primi defel informatia.
Tipa ofta si bau ce mai era in ceasca, apoi isi drese glasul, trecandu-si limba peste buze, jucandu-se cu rabdarea si nervi mei, cu care stateam foarte bine, chiar si pentru ametite ca ea.
- Deci, mama lui Jessey din America de Sud, Rio de Janiero, care sunt emigranti din Los Angeles, a facut un pact cu Lu, ca fiul ei sa poarta toata viata nu stiu ce tatuaj a unuia dintre draguti lui, numai ca el sa traiasca, dar..., se intrerupse si trase aer adanc in piept, ridicandu-se in picioare si eu la fel.
- Sufletul sau refuza sa se intoarca in trup la comanda lui Lu si asa ca ma trimite pe mine de la mama dracului din Londra pana in Rio, ca sa ii gasesc sufletul, sa aflu cui draguti ii apartine si apoi sa ii promit o chestie, de care o sa ma leg toata viata mea de nemuritor pana o indeplinesc sau ma dezleaga el, ca sa se intoarca in suflet si ca Lu sa ii ia sufletul mamei baiatului imediat cu ajutorul lui Mu sau Nu? Intreb, punand cap la cap informatile primite de la verzuie.
- Exact frumosule, imi spuse in latina, iar eu oftez, facand-o sa chicoteasca sadic. Ne mai vedem No, mai spuse si ma pupa pe buze, ranindumi-le, fiindca saliva ei era ca un acid sulfuric pentru cei ca mine.
Disparu intr-un vartfez de fum negru, inainte ca eu sa mai apuc sa imi testez sabile si atacurile dimensionale, letale, precise si n-au nevoie de ascutit sau ingrijit. Ma trantesc pe canapeaua din sufragerie si inchid ochii, gandindu-ma daca sa merg pe Lede sau cu avionul. Ii aud mieonatul pisici ce ma facu sa zambesc amuzant. Voi merge cu Lede...