Mesagerul Diavolului

[Sushi]

Varsta minima: +16 ;
Observatii cu privire la continut: - ;
Tip de comentariu solicitat: Avansat ;
Numar de capitole: 20-22.

Scurta descriere: Povestea incepe in adancurile Iadului, cu o certa aprinsa intre Lucifer si Diavol. In urma acestei discutii aprinse Lucifer este numit "Mesagerul". Intr-una din misiunile sale Lucifer incepe sa aiba sentimente pentru una dintre victimele Diavolului. Mesagerul este pus intr-o postura dificila, nu stie ce sa aleaga: iubirea pentru un muritor si renuntarea la viata vesnica, sau uciderea muritorului si intoarcerea in Iad.

Prolog

In timp ce Iadul este locul suferintei vesnice si Raiul locul fericiri eterne, Pamantul este Infern si Paradis. Ingerii se pierd printre oameni incercand sa-i aduca de partea lor, acelasi lucru il fac si demonii. Fiecare urmareste un singur lucru, suprematia. Flacarile Iadului doresc sa aprinda incet pamantul pentru a ajunge la Paradis, pentru a distruge sperantele, bucuriile si iubirea. Raiul incerca sa transforme Pamantul intr-un loc linistit, plin de dragoste si fericire, intr-un paradis terestru.

Capitolul I
Infernul

Ma asez pe pervaz privind cerul rosiatic si soarele ce arata mai mult ca un mar in flacari. Privesc culorile si non culorile ce ma bantuie neincetat, mereu rosu si negru, pot sa le urasc si sa le iubesc atat de mult.
Sar pe fereastra trezindu-ma undeva la o gaura destul de mare din gardul ce inconjoara castelul. Imi ridic privirea spre balconul unde stiu ca se afla camera Diavolului si am norocul sa-l vad cum ma priveste. Ii fac cu mana in timp ce ma strecor prin gaura din gard.
Merg pe drumul prafuit amintindu-mi cum am reusit sa ajung aici. Imi trec mana prin parul negru ca noaptea gandindu-ma la clipele petrecute in Rai, la Metatron, la Creator. Nu regret ca am fost izgonit din acel loc, dar regret ca nu am ajuns sa-l conduc. Eu meritam sa viu conducatorul Paradisului, eu meritam acea putere infinita si acea lumina ce-as fi transformat-o in intuneric. Da, Iadul mi se potriveste, locul in care sufletele pacatoase sunt chinuite este si locul in care eu sunt precum un conducator. Daca am avut o sansa cat de mica sa conduc Raiul aici nu aveam nici una, Diavolul era prea puternic.
Privesc cum un suflet este pur si simplu devorat de amintiri. Cum acea femeie este mancata de vie de catre niste copii mici. Zambesc imaginandu-mi cum arata in tinerete. Inchid ochii patrunzand in mintea femeie. Era inalta, slaba, cu un par lung, blond si carliontat. Era o femeie usoara. Tot acest chin este pentru ca, in loc sa se protejeze, a ales sa faca avort. Oare nu stia ce pret va platii daca va face o crima? A ucis un copil nevinovat, a rupt aripile unui ingeras.
O las pe femeie chinuita de sufletele copiilor ucisi si-mi continui drumul spre raul Negru. Numele nu i se potrivea deloc, avand in vedere culoare acestuia, era rosu, era un rau de sange. eu prefer sa-i spun raul " Crimelor" pentru ca fiecare ucigas in serie este aici,chinuit continuu de cei pe care i-a ucis si uneori de demonii ce se plictiseau.
Aud un tipat scurt si vad un baietas ce era urmarit de mai multi demoni. Era o imagine oribila. Din ochii copilului curgeau lacrimi de sange, parul saten ii era doar pe alocuri, aratand clar ca a fost smuls brutal, hainele ii erau toate rupte si patate cu sange. Erau cam cinci sau sase demoni, cu pielea verde-inchis si ochii de paianjen, dintii ascutiti pareau sa le tasneasca direct din buzele subtiri. Copilul se impiedica si cade formand un mor rosiatic de praf in jurul lui. Demonii se grabesc sa-l inconjoare si sa-l atace, din moment ce un demon incepe sa te chinuie acesta este modul tau de suferinta vesnic. Il pot auzii cum plange, cum tipa ca vrea la mama, cum argumenteaza ca nu a facut nimic gresit.
Ma apropi usor de ei, numar demonii intelegand ca sunt noua de fapt, in Iad nu ai nevoie de harul prezicerii. Unul dintre demoni incepe sa-si plimbe ghearele pe gatul copilului adancind din cand in cand si lasand sangele sa se scurga de gatul micutului. Nu parea sa aiba mai mult de sase anisori, dar nu ma prea pricep la ghicit.
- Plecati in clipa asta.
Vocea mea era calma, rece si inceata, dar stiam ca m-au auzit. Vazand ca nu ma baga in seama am creat un foc intre ei si copil. Atunci toti s-au intors spre mine, dar chipurile lor au trecut de la ura la groaza in doar cateva secunde. Ii vad cum o iau la fuga strigand diverse replici fara sens "Lucifer a iesit la vanatoare" sau "Feriti-va de mania lui Lucifer" .
Ma intorc spre copil, ochii mei rosii ca sangele erau fixati pe un semn ce-l avea pe bratul drept. Am zambit, nu prea avem parte de Nephilimi in ultima vreme, numarul lor, la fel ca cel al ingerilor cazuti, a inceput sa scada considerabil.
Ma intorc cu spatele la copil si in spun sa ma urmeze, ceea ce face fara a comenta. Ma intreb cum a ajuns sa moara la o varsta atat de frageda, dar mai curios sunt sa aflu cum de a ajuns in Iad. Il intreb pur si simplu ce pacat a facut iar acesta se opreste din mers privindu-ma pret de cateva secunde. Privirea lui nu mai era speriata sau indurerata, parea complet nebun, incepe sa rada precum un psihopat.
- Unde crezi ca e locul meu mosule. In ultimi opt ani am ucis mai multe persoane decat majoritatea criminalilor, a asa minunat sentimentul pe care il ai cand sangele lor se scurge printre degetele tale.
Super, va fi mai mult ca sigur pe placul Diavolului, un pusti sadic, din cate am inteles are 14 ani.

********
Asa mentionez ca sunt incepatoare in ceea ce priveste stilul yaoi. Fiind primul capitol nu am putut descrie prea multe sentimente, m-am axat pe personaje si putin peisaje, mai multa actiune.
Vreau sa stiu daca merita sa continui acest fic, multumesc celor care il vor citi.

[AbiiShu']

Buna! Vreau sa te felicit, ai reusit cu adevarat sa-mi captezi atentia si asta se intampla rar! Ideea e chiar noua pentru mine, n-am prea citit fictiuni cu demoni si ingeri, de fapt am citit doar unul. Vreau sa aflu cat mai repede intre cine si cine se va prosuce actiunea, pacat ca-i doar +16. >.< Sper sa nu-l 'abandonezi' ci sa postezi pana la ultimul capitol. Multa bafta in continuare si nu uita sa ma anunti cand postezi nextul, te rog!

[Lexxu]

Deci trec si eu pe aici, intr-un final. Vreau sa-ti marturisesc, ca-mi place ficul tau.Primul lucru care mi-a captat atentia a fost titlul. Adica serios, "mesagerul Diavolului", pe oricine ca mine *smile* ar incanta titlul. Acum, al doilea lucru care ma surprins si atras placut, e povestea in sine. Imi plac ficurile despre demoni. Al tau contine un pusti de 14 ani - sadic. Destul de interesant zic eu.Spre ca ai sa continui acest fic, pentru ca mie imi place. Iti spun sincer ca abea astept nextu'. Astept sa aflu mai multe despre puterile lui Lucifer, despre diavol si mai ales despre pustiu ala sadic.Spor la scris si la tastat ^^. Apropo anunta-ma si pe mine cand pui nextu, daca vrei. Ja nee'.

[Reveuse]

Ideea pot spune ca e foarte interesanta. Acum tot ce-ti ramane de facut e sa o prezinti bine. De multe ori conteaza mai mult hartia de ambalat decat cadoul in sine.
Am inteles ca ai vrut sa te axezi mai mult pe personaje decat pe sentimente, dar sentimentele sunt mult mai relevante in caracterizarea unui personaj decat locul in care se afla si aspectul lor fizic. In special in scrierile fantastice, sentimentele personajului sunt foarte importante pentru ca ceva ce simte este perceput ca fiind real. Trebuie sa para veridic chiar daca este evident fictiv. Misiunea ta e sa ma faci pe mine, cititor, sa uit ca asa ceva e imposibil si sa raman cu ideea ca e o varianta a adevarului, o perceptie asupra realitatii, nu o povestioara inventata. Pentru asta sunt necesare cat mai multe detalii, ceva care sa-l asemene pe, sa zicem Lucifer, cu un om, pentru ca lucrul in care oamenii au cea mai mare incredere sunt ei insisi. Nu poti fi sigur decat de existenta ta, poti miza numai pe trairile tale, ca atare, nu percepi un lucru decat convertit la ceea ce cunosti deja. Trebuie deci sa creezi o paralela intre personajele tale si mine, ca cititor.
Incerc sa fiu convingatoare, asta e motivul pentru care insist. Ideea e sa faci si tu la fel. De altfel, capitolul e destul de scurt, aveai unde sa mai adaugi ceva. Poate, in felul asta, mai si evitai cateva din repetitii.
Pare scris in graba. E mai mult o introducere. Nu incerca sa treci repede prin actiune. Nu e necesar sa auzim povestea pana la capat atat pe cat e necesar sa putem intui ceea ce va face in continuare personajul. Nu neaparat corect sau gresit, ci doar ca varianta, sa ajungem sa cunoastem personajul atat de bine incat sa ne putem da cu parerea despre ce va face.
Ideea e foarte buna si ai putea bate campii cu gratie tocmai datorita acestui fapt (si, in general, cam despre asta e vorba: un scriitor e cu atat mai bun cu cat poate aiura mai mult fara ca ceilalti sa renunte la a-i mai citi delirul). Ma opresc aici si astept urmatorul capitol. Sper ca am fost utila cat de cat.

[ohaio_angel]

Hey:) Prima incercare yaoi..acum este cam devreme sa mentionam ceva legat de acest subiect, dar ideea este buna pentru inceput.
Titlul are si el semnificatia lui, este chiar bine ales.''Mesagerul Diavolului'' da un aer misterios si pe mine m-a facut curioasa.
Ai cerut critica avansata deci fara suparare am ceva de adaugat(doar putin) :
" Daca am avut o sansa cat de mica sa conduc Raiul aici nu aveam nici una, Diavolul era prea puternic. " - nu inteleg prea bine ce vrea sa spuna, am recitit aceasta propozitie si cu greu iti dai seama, dar daca mai ma gandesc bine ar lipsi o virgula ca sa inteleg ''Daca am avut o sansa cat de mica sa conduc Raiul, aici nu aveam nici una, Diavolul era prea puternic. ''..-gata cred ca suna mai bine....:D
'' Inchid ochii patrunzand in mintea femeie.'' - de fapt era femeii (neatentie)
Daca mai este ceva de adaugat imi pare rau nu am vazut..greseala incepatorului:))
Imi place descrierea, dialogul putin, dar se subintelege...
Ai o idee originala si merita continuat
Bafta la scris:*

[Sushi]

Dupa un car de ani am adus nextul. Cred ca ar trebuii sa-i dedic acest capitol ( si probabil si restul ) lui Lexxu, care nu m-a lasat sa renunt complet la el.
Pai, sper ca nu e prea plictisitor capitolul .
Multumesc pentru comentarii Gaby, Lexxu, Reveuse si Angel ( v-am luat in ordinea comentariilor )

Capitolul 2

Ablemec


" Atunci Domnul a slobozit peste Sodoma si Gomora ploaie de pucioasa si foc din cer de la Domnul ... Si a stricat cetatile aceastea toate imprejurimile lor, pe toti locuitorii cetatilor si toate plantele tinutului aceluia. " ( Facerea 19, 24-25 )

Merg agale spre catacombele palatului pentru a ma schimba de hainele mele si a imbraca una dintre tunicile acelea vechi si plictisitoare. Intru intr-o temnita observandu-l pe Marc cum citeste un papirus vechi si uzat *
- Ceva interesant pustiulica ?
Acesta se incrunta privindu-ma urat apoi imi scoate limba. Ridic din umeri si-mi continui drumul pana la capatul tunelului unde fac stanga trezindu-ma in fata unui portal. Ma descotorosesc imediat de haine si-mi imbrac tunica maro. Diavolul statea sprijinit de unul dintre peretii tunelului privindu-ma intens .
- Mai chemat cu un motiv, nu sa te holbezi la mine dezbracat.
Clatina usor din cap si ofteaza resemnat. Trece pe langa mine plestindu-ma usor peste fund, moment in care ochii mei s-au ingustat, iar flacarile au izbugnit in jurul meu indepartandu-l .
- Cat de irascibil suntem. Sper ca n-ai uitat cine este seful aici, ar fi pacat sa patesti ceva.
Il privesc cu ura dorindu-mi sa-l pot distruge. Cat de prost am fost, trebuia sa scap de el cand am avut ocazia.
- Nu e timp de regrete, nu te mai gandii la tampeniile facute. Vreau sa mergi sa mi-l aduci pe Ablemec . Ai intales, sau vrei sa-ti desenz ?
Aprob scurt apropiindu-ma de portal. Trag adanc aer in pipt in timp ce-mi trag gluga peste cap. Diavolul imi arunca o punguta destul de grea in care eram sigur ca se afla o suma frumoasa de bani. Bag punguta intr-un buzunar si-l privesc intrebator pe barbat asteptand si restul instructiunilor.
- Vei ajunge acolo inainte de distrugerea cetatii. Dupa ce ii dai cei o suta de sicli ii spui sa merga in Saruhen, unde va trebuii sa faca rost de tot ce scrie aici .
Imi inamaneaza un o bucata de papirus impaturita si pleaca fara a-mi mai spune ceva. Despatur papirusul aruncand o privire peste lista, dar il impatur plictisit la loc. Imi infig coltii in degetul mare trasand o linie sangerie peste incantatia in aramaica . Conturul portii a capatat o lumina stranie, albastra spre negru , ce-mi fecea corpul sa inghete. Pasesc printre porti simtind imediat cum sunt absorbit intr-un vartej rece . Cel mai enervent lucru era ca auzeam vocile celor care erau vi sau morti, pentru ca eram intre cele doua lumi, iar asta ma scotea din sarite. Imediat simt cum aterizez pe nisipul cald din apropierea Gomorei .
Ma ridic incepand sa-mi scurtur " roba festiva " de nisip si realizez ca inca sunt incaltat cu adidasii mei negri. Strang din pumni realizand ca nu am altceva de facut decat sa-mi dau jos incaltamintea si sa merg descult. Ce bine, abia asteptam sa simt cum nisipul fierbinte imi arde talpile. Imi asez gluga in asa fel incat sa nu mi se vada ochii si o iau pe jos spre intrarea in cetate .
Nici nu pasesc bine ca sunt asaltat de cinci locuitori ce-mi pun intrebarile intr-un mod destul de brutal . Sper sa dau peste ei in Iad si sa-i chinui . Mijesc ochii spunandu-le ca-l caut pe " prea maritul Ablemec " .
- Ce vrei de la el ?
Ma intorc si-l analizez pe barbatul din spatele meu. Era micut, cu ochii negrii si bulbucati, un par si o barba de cenusie, are cam 55-60 de ani.
" El este , incerca sa-l indepartezi de restul grupului . "
" Ah, urasc cand intri in mintea mea. "
Zambesc apropiindu-ma ma mult de batran . Imi ridic putin gluga pentru a-mi observa ochii rosii, iar apoi ranjesc aratandu-mi coltii .
- Acum ai inteles ce vreau, Amblemec ?
Ochii lui s-au marit de groaza si surprindere, dar mi-a facut semn sa-l urmez pana intr-un loc mai retras . Imediat ce-am ramas singuri am observat cum corpul ii tremura incontrolabil. Oare crede ca-s demon, sau stie ca-s mai puternic ?
- Ci-cine e-esti ?
Imi stapanesc cu greu un zambet cand ii aud vocea panicata. Ranjesc aratandu-mi inca o data coltii si ma apropii mai mult de el. La fiecare pas pe care il fac, face si el unu pana ajunge sa se impiedice de radacinile unui copac.
- Lucifer .
Panica de pe chipul lui s-a amplificat. Ochii negrii pareau sa straluceasca, iar buzele ii tremurau. Ii auzeam bataile inimii, atat de rapide. Imi trec o limba peste buze gandindu-ma la modul in care ii curge sangele, la caldura lui .
- Diavolul ?
Ii tremura corpul ca naiba, dar vocea lui a sunat extrem de calma, sau poate resemnata. Ofteaz spunandu-i ca nu sunt Diavolul, iar eu incepe sa abereze. Casc lung intrerupandu-l intr-un mod nu prea placut.
- In Dimineata urmatoare vei murii. Asta daca nu ma vei asculta.
A deschis gura ascultandu-ma atent. Am ranjit sarcastic tinandu-l mai mult in suspans. Mi-as fi continuat jocul daca Diavolul nu intra iar in mintea mea : " Spunei odata sa plece si da-i lista aia nenorocita ! " Marai enervat de vocea lui ce ma zgaria pe creier, la figurat vorbind .
- Fi atent, n-am nici chef, nici timp sa pierd cu tine. Trebuie sa iesi din cetate si sa nu privesti inapoi, vei merge in Saruhen. Misiunea ta este sa faci rost de tot ce scrie pe lista.
Ii intind lista si punguta cu sicli . Ia uimit punga in mana realizand ca este destul de grea. Zambeste aproband usor. Ranjesc si eu arantandu-mi pentru a nu stiu cata oara coltii, dar ma incrunt imediat ce simt o putere ciudata .
- Nu ne-am vazut de o vesnicie Lucifer .
Strang din pumnii spunandu-i barbatului sa plece chiar acum din cetate, iar apoi ma intorc spre inger. Ii arunc cel mai rece zambet si fac o plecaciune in semn de batjocura.
- Serahna, este o incantare sa te intalnesc. M-as fi bucurat ca Matranon sa fie aici .
Ochii ei s-au ingustat facand-o sa para periculoasa, chiar furioasa, dar comportamentul ii are neschimbat . M-am plimbat putin in jurul ei prefacandu-ma atent la imbracamintea vechii mele prietene.
- Cum a ratat fratele tau asa o intalnire ? Oh, am uitat, nici el nu mai este inger. Stii, m-am intalnit cu fiul lui, e un copil destul de interesat .
O rafala de vant m-a lovit din plin aruncandu-ma in cel mai apropiat copac. Mai mult ca sigur s-a suparat putin. Ma ridic masandu-mi gandul si o intreb unde-i sunt manierele.
- Licifer, tu...
- Ssss, nu cred ca ne potrivim.
Ii trimit un pupic inainte sa dispar si sa ma intorc in Iad. Stiam meu, Marc este fiul lui Matranon si al unei muritoarei .


-----------
Inca n-am apucat sa corectez capitolul, am multe pe cap in ultimul timp .

[Lexxu]

Yeeeeeeeeey! Yey, yey! Am cam asteptat dupa next-ul asta nu gluma, dar e bine ca a venit acum. Multumesc ca mi-ai dedicat capitolul. Oricum nici nu te-as fi lasat sa abandonezi un asemenea fic. Tre' sa fi nebun (fara suparare) ca sa-l abandonezi. Ntz ntz ntz. Capitolul nu a decurs lin, ci grabit la faza cu diavolul care e destul de pervers. Lucifer e al meu nene! Totusi, misiunile date de el sunt cat de cat ok. Si mie mi-a placut groaza care s-a instalat in Amblemec. Am adorat asta si inca imi place. Pasajele in care frica si groaza cuprinde personajele sunt preferatele mele (cat si cele cu yaoi ). De sa-nteleg ca pustiul sadic din primul capitol e fiul aluia? Facut de un inger decazut si o muritoare? Interesant. Deci el o sa fie uke-le sau... nu? -personal cred ca mai astepti momentul potrivit ca sa introduci uke-le- ca Lucifer cam are aura de seme. Mrrr. Mersi ca ai venit cu acest capitol. Il astept pe celalalt -sper sa nu dureze ani sa-l si primesc-. Bravo. Te pup si astept next-ul. Kissez^^~

[ohaio_angel]

Hey! In sfarsit imi fac si eu aparitia, bine l-am citit aseara, dar cum mi-a fost lene, eh, ma revansez azi...
Bon, la inceput cu numerele alea, am ramas incurcata, sunt puse in paranteze deci nu prea am data importanta, dar mai jos in text ai mai scris si alte numere care ele se scriu in litere ..nu cifre.
Actiunea este grabita, insa se pare ca am inteles:)), eh, imi plac mult descrierile despre teama lui Ablemec.Un pic mai m ult curioasa in legatura cu lista..ce era scris? ( he, he, he,..demonul din mine este curios)..Si in legatura cu ingerii...nu spune prea mult, dar ne vei aduce si next-ul si am sa stiu..*Hugs*

[Sushi]

Capitolul 3


Stateam alaturi de pusti in timp ce acesta incerca sa faca o vraja asupra oglinzii . Oglinda este de fapt un vas mare din piatra, cu o substanta cenusie in care se pot vedea anumite lucruri si locuri din lumea umana. Nu puteam vedea in cimitire, manastiri, biserici si in casele celor cu adevarat crestini, dar in mare vedeam peste tot cu ajutorul acestei " oglinzi " .
- Fi atent aici.
In cele din urma a reusit sa gaseasca ceea ce cauta. Priveam un adolescent cum facea dus. Ma incrunt aruncandu-i o privire enervata pustiului. Da, tipul avea un corp apetisant, dar in momentul de fata nu aveam nici un chef de obscenitati.
- Priveste.

~ Lumea oamenilor ~


Mihai sta sub dus de mai bine de jumatate de ora. Dorea doar sa scape de mirosul barbatului cu care impartise patul in urma cu o noapte. Amintirile erau inca vii in mintea lui si-l scoteau din sarite. Ura tot ce face, dar stia ca asta e misiunea lui. Trebuia sa razbune moartea fratelui sau.
Usa se deschise, iar in micuta incapere aburinda intra un barbat inalt, bine cladit, cu niste ochi negrii ca noaptea si parul de aceiasi nuanta.
- Cum te-ai simtit noaptea trecuta ?
Mihail a tresarit intorcadu-se spre barbat. Picaturile de apa i se scurgeau pe trupul firav, iar parul blond si ud ii era lipit de ceafa . Ochii de un albatru azur il priveau cu ura pe invadator.
- Oribil, dar era necesar, corect ?
Barbatul afisa un ranjet pervers in timp ce se dezbraca lent, lasandu-l pe baiat sa-l priveasca in toata splendoarea sa. Imediat ce ramase gol intra in cabina de dus alaturi de baiat.
- Care-i cea mai mare dorinta a ta ?
- Sa ma razbun pe cei care mi-au ucis fratele, sa-i distrug, sa-i chinui .
Barbatul, Dimitri, il asculta calm in timp ce-si curata corpul. Au stat in liniste cateva minute apoi brunetul rupse linistea cu o intrebare al carei raspuns il stia deja .
- Si pe mine vrei sa te razbuni ?
Adolescentul surase ironic. Stia ca intrebarea era pusa doar pentru a face conversatie, nu vedea de ce i-ar raspunde, dar asa , macar nu era nevoit sa-l priveasca si sa se plictiseasca.
- Desigur .
Dimitri se intoarce si iesii din cabina. Isi sterge lent trupul umed simtind privirea ucigatoare a baiatului din spatele sau . Nu putea sa nu rada, toata situatia era prea amuzanta pentru el. Stia ca va triumfa, ca totul va iesii cum vrea el. Asta il calma si-l agita in acelasi timp . Lupta care va urma intre el si Mihail era cu siguranta una de lunga durata, dar oare il va putea ucide cand va avea ocazia ?

~ Iad ~

- Si ? Ce-i cu asta ?
Incercam sa par cat se poate de nepasator, desi eram curios si furios. Matranon era acum impreuna cu un muritor, intaleg ura din privirea pustiului. Stramb usor din nas gandindu-ma la asta, apoi ranjesc malefic. Cred ca am sa-i fac o scurta vizita, doar pentru a ne aminti de vremurile bune.


______________________

Ps: Dimitri e Matranon !

Stiu ca e un capitol foarte scurt, dar e doar o mica introducere pentru urmatorul capitol unde se va afla mai multe despre Mihai si Dimitri .

[ohaio_angel]

Uuu..un nou capitol... Intarzi cam mult cu next-urile, dar cand le aduci..savurez fiecare cuvant :))...
Despre capitolul asta..hmmm...interesant cand scoti in evidenta rautatea, dar si faptul ca este o scena cam perversa pentru simplul fapt ca Mihai si Dimitri fac dus impreuna. Mi s-a aprut amzant faptul ca erau priviti din Iad.
Misterul de la sfarsit m-a facut sa vreau si next. Na, nu suport prea mult mister, prea mult suspans, ci vreau sa aflu :))
Spor la tastat >:D<