14-10-2011, 08:37 PM
Eu am venit cu critica, nu e terminată, dar am promis oricum că vin mai repede cu ea şi nu am venit. Îmi cer scuze, liceul, etc, etc.
Ţi-am comentat primul capitol şi puţin din capitolul doi; postez critica pentru primul capitol, iar când mă întorc din Alba Iulia - duminică seară - continui să citesc/critic. Ai înţeles tu ;;).
Capitolul unu.
„Melodia maiestuoasă†din a doua propoziţie sună puţin cam aiurea, adică când te gândeşti la maiestuos te gândeşti la ceva măreţ, care impune prin grandoare şi prestanţă. Când mă gândesc la stropii de ploaie ce-mi lovesc pervazul, nu mă gândesc deloc la compozitorii austrieci; ploaia e ca … nu ştiu cum să-ţi spun, ca tobele sau aşa ceva, iar eu una nu cred că am auzit tobe în operele de vioară a lui Bach, de exemplu.
Îmi place faptul că, măcar până acum, ai păstrat acţiunea în Konoha şi nu i-ai mutat în Islanda/Antarctica sau mai ştiu eu unde.
Dar soneria ceasului de pe noptiera din lemn de abanos ma trezeste din starea de visare absoluta in care ma aflu de peste jumatate de ora. – Acolo e o construcţie incidentă : uşor de remarcat şi, poate încă nu ai învăţat, ea se încadrează între virgule. « Dar soneria ceasului, de pe noptiera din lemn de abanos, mă trezeşte din starea de visare absolută în care mă aflu de peste jumătate de oră. »
Ai folosit în patru fraze cuvintele « movaliu », « lila » şi « violet » în « abundenţă » şi a făcut acele trei sau patru propoziţii să sune ciudat. Ai folost expresia « lila inocent », nu ştiu dacă pentru tine are vreun sens, dar eu una nu prea prind ideea artistică a acestei expresii.
Atunci, nimeni si nimic nu ma putea distrage din gandurile mele despre ceea ce spusese Iruka-sensei cu o zi in urma: – observi ce mă deranjează ? Exact, timpurile verbale ; încearcă să nu le zăpăceşti.
In fiecare zi, incerc din rasputeri sa ma schimb, sa devin persoana increzatoare in sine, puternica, sociabila si vesela din visele mele... Dar nu e atat de usor pe cat pare... – Prima virgulă pe care-ai pus-o nu-şi are rostul. Am citit în gând, am citit cu voce tare, dar prima virgulă tot nu are ce căuta acolo.
Nu-mi mai pasa daca picaturile minuscule de ploaie imi uda parul scurt, proaspat spalat. – Nu-i mai păsa dacă picăturile de ploaie îi udă părul scurt. Să înţeleg că nu-i mai păsa atunci că ploaia de acum îi udă părul ? Din nou, timpurile verbale, mai mare grijă cu ele.
Dar se pare ca nu sunt singura- niste voci foarte cunoscute distrug linistea diminetii:- Înaintea cratimei pe care-ai pus-o după cuvântul « singură » trebuie să laşi loc liber, adică pui un space acolo, sper că înţelegi ce spun. La fel şi undeva mai sus în capitol, am mai observat undeva asta.
Ai făcut o descriere a Sakurei şi-a fost seacă, clişeică, ca în toate ficurile. Îmi spui că are păr roz, forme bine definite, etc, etc, dar ai fii putut prea bine să laşi cititorul să descopere asta pe parcurs, adică să spui aşa, într-un mod frumos, puţin câte puţin, nu s-o descrii dintr-o dată.
- Hei, Hinata! Vocea aceea…Oare ma striga pe mine? Ma intorc instantaneu, asemenea unui robot de ultima generatie. – Partea care apare cu bold nu avea ce să caute acolo. Trebuia să apeşi enter şi-o scriai dedesubt, pentru că nu face parte din ceea ce a spus Naruto şi deja vorbeşte despre ea, despre faptul că e uimită şi alte cele ... În orice caz, sper că dacă am menţionat eu să priveşti cu atenţie şi să înţelegi ce spun.
Il vad mergand alaturi de noii sai coechipieri si pe mine lasandu-ma in urma. – Ţie-ţi sună bine propoziţia asta ? Mie, sincer, nu. « Îl văd mergând [...] şi pe mine lăsându-mă în urmă », parcă ceva scârţâie, aşa-i ? În loc de « şi » puteai pune o virgulă şi suna mult mai bine.
Ai folosit des, poate prea des, punctele de suspensie în capitolul acesta, mai renunţă la ele. Descrierea e bunicică, dar se poate mai bine, acţiunea e-n regulă, sper să n-o fugăreşti, iar dialogul a fost şi el destul de bun, nu a fost sec sau ceva de genul ăsta.
Impresii despre personaje : Mi-a plăcut, oarecum, că ai păstrat-o pe Hinata aşa cum e, dar e foarte bine dacă o « personalizezi » puţin şi o faci mai diferită decât este de fapt. Sakura e insuportabilă până acum, sincer, îmi repugnă. Sper să nu rămână la fel pe tot parcursul ficului.
Revin cu un edit când mă întorc din Alba Iulia. ( :
Ţi-am comentat primul capitol şi puţin din capitolul doi; postez critica pentru primul capitol, iar când mă întorc din Alba Iulia - duminică seară - continui să citesc/critic. Ai înţeles tu ;;).
Capitolul unu.
„Melodia maiestuoasă†din a doua propoziţie sună puţin cam aiurea, adică când te gândeşti la maiestuos te gândeşti la ceva măreţ, care impune prin grandoare şi prestanţă. Când mă gândesc la stropii de ploaie ce-mi lovesc pervazul, nu mă gândesc deloc la compozitorii austrieci; ploaia e ca … nu ştiu cum să-ţi spun, ca tobele sau aşa ceva, iar eu una nu cred că am auzit tobe în operele de vioară a lui Bach, de exemplu.
Îmi place faptul că, măcar până acum, ai păstrat acţiunea în Konoha şi nu i-ai mutat în Islanda/Antarctica sau mai ştiu eu unde.
Dar soneria ceasului de pe noptiera din lemn de abanos ma trezeste din starea de visare absoluta in care ma aflu de peste jumatate de ora. – Acolo e o construcţie incidentă : uşor de remarcat şi, poate încă nu ai învăţat, ea se încadrează între virgule. « Dar soneria ceasului, de pe noptiera din lemn de abanos, mă trezeşte din starea de visare absolută în care mă aflu de peste jumătate de oră. »
Ai folosit în patru fraze cuvintele « movaliu », « lila » şi « violet » în « abundenţă » şi a făcut acele trei sau patru propoziţii să sune ciudat. Ai folost expresia « lila inocent », nu ştiu dacă pentru tine are vreun sens, dar eu una nu prea prind ideea artistică a acestei expresii.
Atunci, nimeni si nimic nu ma putea distrage din gandurile mele despre ceea ce spusese Iruka-sensei cu o zi in urma: – observi ce mă deranjează ? Exact, timpurile verbale ; încearcă să nu le zăpăceşti.
In fiecare zi, incerc din rasputeri sa ma schimb, sa devin persoana increzatoare in sine, puternica, sociabila si vesela din visele mele... Dar nu e atat de usor pe cat pare... – Prima virgulă pe care-ai pus-o nu-şi are rostul. Am citit în gând, am citit cu voce tare, dar prima virgulă tot nu are ce căuta acolo.
Nu-mi mai pasa daca picaturile minuscule de ploaie imi uda parul scurt, proaspat spalat. – Nu-i mai păsa dacă picăturile de ploaie îi udă părul scurt. Să înţeleg că nu-i mai păsa atunci că ploaia de acum îi udă părul ? Din nou, timpurile verbale, mai mare grijă cu ele.
Dar se pare ca nu sunt singura- niste voci foarte cunoscute distrug linistea diminetii:- Înaintea cratimei pe care-ai pus-o după cuvântul « singură » trebuie să laşi loc liber, adică pui un space acolo, sper că înţelegi ce spun. La fel şi undeva mai sus în capitol, am mai observat undeva asta.
Ai făcut o descriere a Sakurei şi-a fost seacă, clişeică, ca în toate ficurile. Îmi spui că are păr roz, forme bine definite, etc, etc, dar ai fii putut prea bine să laşi cititorul să descopere asta pe parcurs, adică să spui aşa, într-un mod frumos, puţin câte puţin, nu s-o descrii dintr-o dată.
- Hei, Hinata! Vocea aceea…Oare ma striga pe mine? Ma intorc instantaneu, asemenea unui robot de ultima generatie. – Partea care apare cu bold nu avea ce să caute acolo. Trebuia să apeşi enter şi-o scriai dedesubt, pentru că nu face parte din ceea ce a spus Naruto şi deja vorbeşte despre ea, despre faptul că e uimită şi alte cele ... În orice caz, sper că dacă am menţionat eu să priveşti cu atenţie şi să înţelegi ce spun.
Il vad mergand alaturi de noii sai coechipieri si pe mine lasandu-ma in urma. – Ţie-ţi sună bine propoziţia asta ? Mie, sincer, nu. « Îl văd mergând [...] şi pe mine lăsându-mă în urmă », parcă ceva scârţâie, aşa-i ? În loc de « şi » puteai pune o virgulă şi suna mult mai bine.
Ai folosit des, poate prea des, punctele de suspensie în capitolul acesta, mai renunţă la ele. Descrierea e bunicică, dar se poate mai bine, acţiunea e-n regulă, sper să n-o fugăreşti, iar dialogul a fost şi el destul de bun, nu a fost sec sau ceva de genul ăsta.
Impresii despre personaje : Mi-a plăcut, oarecum, că ai păstrat-o pe Hinata aşa cum e, dar e foarte bine dacă o « personalizezi » puţin şi o faci mai diferită decât este de fapt. Sakura e insuportabilă până acum, sincer, îmi repugnă. Sper să nu rămână la fel pe tot parcursul ficului.
Revin cu un edit când mă întorc din Alba Iulia. ( :
![[Imagine: adp075.jpg]](http://oi42.tinypic.com/adp075.jpg)