12-05-2012, 05:12 PM
Well, m-am gandit sa fac si eu un fic yuri pentru ca sunt prea putine si pentru ca-mi place mie sa citesc yuri (da tot yaoi-ul e pe primul loc >:). )
Varsta minima: + 18
Gen: Yuri
Limba: Romana
Observatii cu privire la continut: limbaj vulgar!!! ( in unele capitole )
Tipul de comentariu solicitat: Simpla
[center] Vreau doar sa... [/center]
[center] Capitolul 1. [/center]
- Alysa!
- Acum vin, doamna! spusese blondina in timp ce cobora scarile.
Ajunsa in fata stapanei sale, ii afisase zambetul sau cald si dulce precum mierea apoi vorbise.
- Cu ce va pot servi?
Doamna Crista, o luase de mana si o trase dupa ea pana in sufragerie. Se asezase odata cu fata, apoi o privise in ochii.
Alysa se pierduse de mult in marea ciocolatie posedata de femeia invarsta care-i oferise o slujba si un acoperis deasupra capului. Ii era profund indatorata si recunoscatoare. O iubea enorm de mult si nu avea de gand s-o dezamageasca niciodata.
Gandurile fetei ii fusesera intrerupte de femeia bruneta ce statea asezata langa ea.
- Trebuie sa pleci, Alysa. Trebuie sa te dau la scoala. Nu poti trai mereu dintr-un venit asa mic, precum cel castigat de o servitoare. Spuse femeia invarsta.
Blondei nu-i suradea deloc ideea cu scoala. Fusese dezamagita si abandonata de propria familie si ii era greu sa socializeze cu orice fel de oameni. Avea incredere numai si numai in doamna Crista. Si-n plus, nu dorea sa se indeparteze de ea nici macar cateva ore, caci Alysa o insotea pe bruneta pretutindeni.
- Dar, doamna Crista... spusese fata plecandu-si privirea.
Bruneta isi asternuse lin mainile catifelate peste ale fetei. O mangaiase, apoi graise din nou :
- Nu trebuie sa te temi Alysa, doar nu te apropia de nimeni. Asa nu ai cum sa dai de necazuri, iti garantez. Trebuie sa mergi la scoala, caci eu nu o sa fiu aici vesnic, ca sa te ajut. Intelegi?
Blonda se ridicase, brusc. Era imbracata intr-o rochie neagra ce-i ajungea pana la genunchii, iar peste ea purta un sortulet alb precum zapada. In picioare avea o pereche de balerini negri.
Din ochii albastri, cazura doua perle superbe, dar pline de tristete. Alysa nu vroia nici in ruptul capului sa plece la scoala. Avea 10 clase. La ce-i mai trebuiau inca 2 clase si facultatea? Asta se intreba mereu cand Crista ii propunea sa mearga la scoala...
- Bine doamna, Crista. Daca asta este dorinta dumneavoastra, eu o sa vi-o indeplinesc. Spuse pe un ton jos. Scuzati-ma. Spusese si parasise incaperea.
Fugea. Se simtea distrusa. Nu vroia sa se intoarca la situatia pe care-o depasise cu ajutorul stapanei, ei. Nu trebuia sa comunice cu alti oameni, nu mai vroia sa acorde increderea sa cuiva si acel cineva sa o arunce la gunoi precum o carpa.
Daduse drumul la lacrimi. Nu mai putuse sa se abtina. Tristetea o lovise din plin, pe moment, dar avea sa-i treaca. Nici macar ea, nu-si daduse seama inca, cat de puternica devenise alaturi de Crista.
Continuase sa planga o ora, dar ajunsese. Asa isi spusese ea in gand. Se sterse la ochii cu incheieturile mainilor si se ridicase. Observase ca nu este singura. Suspinase.
- Cu c-ce va pot ajuta, domnule Sebastian? spusese pe un ton ragusit.
Baiatul o privise in tot acest timp, insa preferase sa nu intervina, ca de obicei. Era indragostit de Alysa de cand venise in aceasta casa, insa, nu avusese curajul acela de a-i spune ce simte. Preferase sa taca...
- A, cu nimic... Simteam nevoia sa vin pe aici. Te deranjez cumva? intrebase uitanduse altundeva.
- Aaa, nu. Nu deranjati deloc domnule. Spuse blondina apoi se lasase linistea.
Alysa se gandea neincetat cum avea sa fie la liceu din nou. Avea sa cunoasca din nou, cum era sa fii ascultat de profesor. Avea sa-si aduca aminte de primul baiat ce-i atrasese atentia. Avea sa-si duca viata de adolescenta, chiar daca de curand implinise 20 de ani. Se va intoarce la liceu, asa cum ii promisese doamnei Crista.
Tanarul Sebastian, era imbracat intr-o pereche de blugi albastri rupti pe alocuri si sus purta un maieu negru, ce-i expunea muschii. Pielea baiatului, purta un bronz minunat iar ochii lui parca fusesera umplutii cu apa din ocean. Pletele sale zburau libere pe fata sa. Arata splendid si in ochii Alysei. Visul orcarei fete...
- Si, de ce esti trista, Alysa? Se hotarase intr-un final sa vorbeasca. Intre timp isi intoarse privirea inspre ea. Se gandea cum poate fi asa frumoasa...
- Nu sunt trista, domnule Sebastian. Eu doar...
- Te trimite mama la scoala, nu? Si nu-mi mai spune "domnule" suntem de aceeasi varsta. Surase.
- Da asa e... cum doriti.. doresti! spuse, corectandu-se repede.
- Va fi bine, nu-ti face griji. Daca vrei, fac si eu liceul si facultatea odata cu tine. Ce spui? spusese tanarul brunet, cu o licarire ciudata in ochii.
- Cum? Nu! Nu e nevoie de asa ceva...! Nu aveti de ce sa faceti asa ceva. Spusese plecandu-si privirea in pamant.
- Ba da. Oricum i-am spus mamei si a fost de acord. Vom fi in aceeasi clasa! Va fi bine. Spuse tanarul luand-o pe blonda in brate, apoi plecase fara ai spune ce simte. Din nou, nu putuse sa-si exprime sentimentele... din nou ratase o ocazie perfecta...
P.s 1 : e primul meu fic yuri ^^ deci fiti blanzi :)).
P.s 2 : Cam scurt dar ma revansez data viitoare!
P.s 3: sper sa va placaaa ! Ja nee!
Varsta minima: + 18
Gen: Yuri
Limba: Romana
Observatii cu privire la continut: limbaj vulgar!!! ( in unele capitole )
Tipul de comentariu solicitat: Simpla
[center] Vreau doar sa... [/center]
[center] Capitolul 1. [/center]
- Alysa!
- Acum vin, doamna! spusese blondina in timp ce cobora scarile.
Ajunsa in fata stapanei sale, ii afisase zambetul sau cald si dulce precum mierea apoi vorbise.
- Cu ce va pot servi?
Doamna Crista, o luase de mana si o trase dupa ea pana in sufragerie. Se asezase odata cu fata, apoi o privise in ochii.
Alysa se pierduse de mult in marea ciocolatie posedata de femeia invarsta care-i oferise o slujba si un acoperis deasupra capului. Ii era profund indatorata si recunoscatoare. O iubea enorm de mult si nu avea de gand s-o dezamageasca niciodata.
Gandurile fetei ii fusesera intrerupte de femeia bruneta ce statea asezata langa ea.
- Trebuie sa pleci, Alysa. Trebuie sa te dau la scoala. Nu poti trai mereu dintr-un venit asa mic, precum cel castigat de o servitoare. Spuse femeia invarsta.
Blondei nu-i suradea deloc ideea cu scoala. Fusese dezamagita si abandonata de propria familie si ii era greu sa socializeze cu orice fel de oameni. Avea incredere numai si numai in doamna Crista. Si-n plus, nu dorea sa se indeparteze de ea nici macar cateva ore, caci Alysa o insotea pe bruneta pretutindeni.
- Dar, doamna Crista... spusese fata plecandu-si privirea.
Bruneta isi asternuse lin mainile catifelate peste ale fetei. O mangaiase, apoi graise din nou :
- Nu trebuie sa te temi Alysa, doar nu te apropia de nimeni. Asa nu ai cum sa dai de necazuri, iti garantez. Trebuie sa mergi la scoala, caci eu nu o sa fiu aici vesnic, ca sa te ajut. Intelegi?
Blonda se ridicase, brusc. Era imbracata intr-o rochie neagra ce-i ajungea pana la genunchii, iar peste ea purta un sortulet alb precum zapada. In picioare avea o pereche de balerini negri.
Din ochii albastri, cazura doua perle superbe, dar pline de tristete. Alysa nu vroia nici in ruptul capului sa plece la scoala. Avea 10 clase. La ce-i mai trebuiau inca 2 clase si facultatea? Asta se intreba mereu cand Crista ii propunea sa mearga la scoala...
- Bine doamna, Crista. Daca asta este dorinta dumneavoastra, eu o sa vi-o indeplinesc. Spuse pe un ton jos. Scuzati-ma. Spusese si parasise incaperea.
Fugea. Se simtea distrusa. Nu vroia sa se intoarca la situatia pe care-o depasise cu ajutorul stapanei, ei. Nu trebuia sa comunice cu alti oameni, nu mai vroia sa acorde increderea sa cuiva si acel cineva sa o arunce la gunoi precum o carpa.
Daduse drumul la lacrimi. Nu mai putuse sa se abtina. Tristetea o lovise din plin, pe moment, dar avea sa-i treaca. Nici macar ea, nu-si daduse seama inca, cat de puternica devenise alaturi de Crista.
Continuase sa planga o ora, dar ajunsese. Asa isi spusese ea in gand. Se sterse la ochii cu incheieturile mainilor si se ridicase. Observase ca nu este singura. Suspinase.
- Cu c-ce va pot ajuta, domnule Sebastian? spusese pe un ton ragusit.
Baiatul o privise in tot acest timp, insa preferase sa nu intervina, ca de obicei. Era indragostit de Alysa de cand venise in aceasta casa, insa, nu avusese curajul acela de a-i spune ce simte. Preferase sa taca...
- A, cu nimic... Simteam nevoia sa vin pe aici. Te deranjez cumva? intrebase uitanduse altundeva.
- Aaa, nu. Nu deranjati deloc domnule. Spuse blondina apoi se lasase linistea.
Alysa se gandea neincetat cum avea sa fie la liceu din nou. Avea sa cunoasca din nou, cum era sa fii ascultat de profesor. Avea sa-si aduca aminte de primul baiat ce-i atrasese atentia. Avea sa-si duca viata de adolescenta, chiar daca de curand implinise 20 de ani. Se va intoarce la liceu, asa cum ii promisese doamnei Crista.
Tanarul Sebastian, era imbracat intr-o pereche de blugi albastri rupti pe alocuri si sus purta un maieu negru, ce-i expunea muschii. Pielea baiatului, purta un bronz minunat iar ochii lui parca fusesera umplutii cu apa din ocean. Pletele sale zburau libere pe fata sa. Arata splendid si in ochii Alysei. Visul orcarei fete...
- Si, de ce esti trista, Alysa? Se hotarase intr-un final sa vorbeasca. Intre timp isi intoarse privirea inspre ea. Se gandea cum poate fi asa frumoasa...
- Nu sunt trista, domnule Sebastian. Eu doar...
- Te trimite mama la scoala, nu? Si nu-mi mai spune "domnule" suntem de aceeasi varsta. Surase.
- Da asa e... cum doriti.. doresti! spuse, corectandu-se repede.
- Va fi bine, nu-ti face griji. Daca vrei, fac si eu liceul si facultatea odata cu tine. Ce spui? spusese tanarul brunet, cu o licarire ciudata in ochii.
- Cum? Nu! Nu e nevoie de asa ceva...! Nu aveti de ce sa faceti asa ceva. Spusese plecandu-si privirea in pamant.
- Ba da. Oricum i-am spus mamei si a fost de acord. Vom fi in aceeasi clasa! Va fi bine. Spuse tanarul luand-o pe blonda in brate, apoi plecase fara ai spune ce simte. Din nou, nu putuse sa-si exprime sentimentele... din nou ratase o ocazie perfecta...
P.s 1 : e primul meu fic yuri ^^ deci fiti blanzi :)).
P.s 2 : Cam scurt dar ma revansez data viitoare!
P.s 3: sper sa va placaaa ! Ja nee!
Boys love.