Vanatorul s-a indragostit de prada

[Elina]

Capitolul al 8-lea

(8)Cerul inca isi varsa lacrimile care se loveau de orice lucru ce le statea in cale. Tunetele si fulgerele si-au facut si ele simtita prezenta. Umbrele copacilor si fosnetul frunzelor iti dadeau un sentiment de neliniste si teama.

Pe langa marile cladiri a cate opt etaje fiecarte treceam grabiti eu si echipa mea, pana cand am ajuns la o straduta ingusta si putin intunecata. Am traversat-o in graba ajungand la un depozit abandonat.
Vantul batea cu putere. Tigla de pe acoperis scotea diferite sunete destul de infricosatoare.
In mine zacea un sentiment de neliniste.
Am intrat incet si fara prea mult zgomot in locul care iti dadea impresia de mormant.
Am ajuns in mijlocul incaperi, dar nimic.
Nici o miscare.

Ne-am despartit si fiecare a pornit in cautarea vampirilor. Ne asteptam sa fim atacati dar...nimic.
Ma departasem foarte mult de Eva si Zek. De afara depozitul nu parea asa mare.
Mergeam si iar mergeam...Unde s-ar putea ascunde?
Toate aceste lucruri nu imi pareau inregula.

Cand am fost atat de departe de cei doi coechipieri incat ei sa nu ma vada, cinci vampiri au aparut in spatele meu. In timp ce ma chinuiam sa le barez loviturile am fost ranita la mana dreapta. Cand credeam ca mai rau nu poate sa fie, alti zece au mai aparut. Cu o singura mana nu le puteam face fata. Dar...am fost atat de naiva incat sa incerc...
Naiva si rebele doua atributi ale mele care nu se vor potrivi nici odata.

In timp ce rani adanci si dureroase isi faceau aparitia cu fiecare secunda care trecea, eu imi simteam corpul din ce in ce mai slabit. Rana din abdomen incepea sa se deschida. Sangele imi murdarise bluza incepand sa picure din cand in cand.

Am reusit sa dobor in jur de trei vampiri. Am inceput sa gafai in timp ce tot corpul tremura. Unde Dumnezeu era Eva si Zek?

Cei doi coechipieri ai mei erau in aceiasi belea ca mine. Doar ca ei doi au hotarat sa ramana impreuna. In fata lor erau in jur de zece vampiri.

-Informatia noastra era gresita! In scrisoare era vorba doar de sapte. Dar daca si Helena are probleme ar fi in jur de douazeci. Spuse Eva in timp ce se apara.

In cealata parte a depozitului, eu eram in mare incurcatura. Din pricina nenumaratelor lovituri incasate, corpul nu mai voia sa se miste. Gafaitul meu se auzea din ce in ce mai tare. Vedera imi era intetosata.
In jurul meu vampirii ma priveau cu satisfactie. Fata lor imi provoca scarba.
Clepsidra vietii parca s-a intors. Aici sa imi fie mormantul? Nu, nu, asa ceva nu se poate intampla.
Nu mie!



Mic, prostes...si total neinspirat:))