19-05-2012, 11:24 AM
Ţin să precizez de la început că nu eu sunt persoana care a scris aceste poezii. Poeziile apartin mamei mele. Îşi doreşte să le publice, însă până a-şi vedea visul cu ochii mai este cale lungă. Cum eu nu o pot sfatui impartial, pentru că este mama mea, vreau să pun câte o poezie sau două scrisă de ea, pentru a citi ce parere are cineva impartial.
Doresc pareri constructive, ca sa pot sa o ajut pe mama mea sa-si imbunatateasca stilul de a scrie.
O dată de 13…
O dată de 13
Dintr-o lună senină –
O zi de verdeaţă, o zi de lumină !
Asta ar trebui
O dată de 13
Pe lume a fi !
Aşa lumea toată
Nu s-ar arata
Grea şi-ncurcată ,
Zburlită sau prea iritată,
Ci bună şi calmă,
Cuminte – aromată,
Saltând ca o veselă fată.
Vie-n culoare,
Cu sunete clare
Şi-armonii duminicale.
Dea Domnul pe lume
Orice dată de 13
Să fie minune !
Să fie mireasmă
Şi-un bine anume,
Spre fiecare să vie
Cu ocrotire
Şi-nveselire !
Vară
Lumină de miere în jur se revarsă
Din floarea de fân, din a soarelui rază,
Şi caldă şi coaptă e ziua-n amiază,
Caci umblă o zână prin ţarina arsă.
Aşa se desfată lumina prin fire de iarbă,
Prin crengi de copac şi fructe în pârg,
Colindă zaludă şi neostoită, degrabă,
Purtându-şi o trenă de fluturi cu sârg.
Ici-colo aşază chiar poame-aromate,
Îmbie cu grabă mici guri la-nfruptare,
Îndemnul gustarii tuturora-l împarte...
Pe poteci dă petale spre desfatare.
Doresc pareri constructive, ca sa pot sa o ajut pe mama mea sa-si imbunatateasca stilul de a scrie.
O dată de 13…
O dată de 13
Dintr-o lună senină –
O zi de verdeaţă, o zi de lumină !
Asta ar trebui
O dată de 13
Pe lume a fi !
Aşa lumea toată
Nu s-ar arata
Grea şi-ncurcată ,
Zburlită sau prea iritată,
Ci bună şi calmă,
Cuminte – aromată,
Saltând ca o veselă fată.
Vie-n culoare,
Cu sunete clare
Şi-armonii duminicale.
Dea Domnul pe lume
Orice dată de 13
Să fie minune !
Să fie mireasmă
Şi-un bine anume,
Spre fiecare să vie
Cu ocrotire
Şi-nveselire !
Vară
Lumină de miere în jur se revarsă
Din floarea de fân, din a soarelui rază,
Şi caldă şi coaptă e ziua-n amiază,
Caci umblă o zână prin ţarina arsă.
Aşa se desfată lumina prin fire de iarbă,
Prin crengi de copac şi fructe în pârg,
Colindă zaludă şi neostoită, degrabă,
Purtându-şi o trenă de fluturi cu sârg.
Ici-colo aşază chiar poame-aromate,
Îmbie cu grabă mici guri la-nfruptare,
Îndemnul gustarii tuturora-l împarte...
Pe poteci dă petale spre desfatare.
Nihil sine Deo - Nimic fara Dumnezeu !