Iluzii!

[Funky_Punky]

1. Zile normale...

Adolescenta... Este perioada cea mai zbuciumata a vietii, cea care te va influenta mereu... Dar oare... nu chiar in adolescenta poti fi "corupt", atras catre lucrurile care nu trebuie incercate, catre partile rele ale vietii?
Asta gandea si Angelina in timp ce statea pe unul dintre scaunele aflate in spatele autobuzului ce mergea atat de incet, incat tanara credea ca sta pe loc. Fata isi "indesa" in urechi castile de la iPod-ul ei, ignorand vocea mamei ei ce ii rasuna in minte: "O sa iti strici auzul!". Imediat ce dadu drumul la muzica, o intampina o melodie de la Fallout Boy, una pe care o adora. Mai avea mult pana sa ajunga la liceu... Angelina ura atat de mult faptul ca nici macar un coleg din clasa ei nu statea atat de departe de liceu ca ea. Era nevoita sa mearga mereu singura pana la scoala... Mobilul tinerei suna tare, vibrand in acelasi timp, iar fata il scoase repede din buzunar, evitand privirile oamenilor din jur atintite asupra ei.

- Da? Raspunse Angelina, usor incantata de faptul ca cineva o scapase de plictiseala.
- Pe unde esti? Intreba fata ce tocmai o sunase.

O singura persoana din lumea asta incepea coversatia asa; Kelly. Ea niciodata nu incepea o conversatie cu "Ce mai faci?". Ei mereu ii pasa pe unde naiba erai.

- In autobuz... Unde ai vrea sa fiu? Replica Angelina.
- Voiam sa te intreb... Tu tot nu ti-ai facut rost de un baiat?
- Nu...
- Fato... O sa ramai singura pana la 20 de ani? Nici macar in vacanta nu iti faci prieten... Esti ciudata...
- Stii ceva... Fac ce vreau cu viata mea si e alegerea mea daca vreau sa raman singura. Ar trebui sa nu-ti pese tie ce fac eu... Ok? Striga Angelina si apasa tasta de inchiere a convorbirii.

Angelina o ura pe Kelly exact pentru acest lucru; o tampea mereu cu faptul ca era singura... si inca... virgina... "Si ce daca?", isi spunea ea mereu. Nu ii pasa. Inchise mobilul pentru ca prietena ei sa nu o mai deranjeze si reveni la activitatea ei initiala; ascultare muzicii din iPod... Totusi, in adancul sufletului ei, ii parea rau ca prima conversatie de dupa vacanta cu prietena ei cea mai buna se transformase intr-o cearta... Dar... era numai vina lui Kelly...

***

Oprita in mijlocul drumului, o fata roscata isi indesa mobilul in buzunar, bombanind cateva injuraturi... Tanara isi ciufuli si mai mult parul si isi ascunse ecusonul pe care trebuia sa-l poarte la scoala ca nimeni de pe strada sa nu-i afle numele: Kelly... Ea nu voia decat sa o invete pe Angelina ce insemna adevarata viata, sa-i arate ca era mult mai distractiva alaturi de un baiat. Ii spunea asta din proprie experienta. Pentru a se calma, roscata scoase din buzunar un pachet de tigari si lua o tigara; erau tigari "de fata", albe ca zapada, mentolate si extrem de subtiri. Kelly blestema din nou; era evident ce se intamplase. Incurcase tigarile atunci cand le luase de la magazin. Aprinse totusi tigara, tragand fumul in piept si suflandu-l apoi, vorbind mai mult pentru sine:

- Cine mai fumeaza porcariile astea?

Pur si simplu nu aveau gust. Kelly nici nu avea impresia ca fumeaza o tigara adevarata. Fumand in continuare, tanara pleca inspre liceul ei, hotarata sa scape de nervii acumulati in doar cateva minute...

***

Un autobuz invechit se opri la aceeasi statie, din el coborand o fata bruneta cu ochii albastri, nu chiar slaba, ce avea intiparita o pe chip o evidenta plictiseala. Hainele ei erau o combinatie putin ciudata: o pereche de blugi mult prea largi pentru ea, o bluza mult prea roz, iar un lant atasat blugilor ii completa imaginea. Bruneta se uita la ceas si observa ca mai erau doar 15 minute pana ce ora de franceza avea sa inceapa. Tanara hotari sa ia totusi drumul mai lung; avea chef de o mica plimbare. Chiar cand sa porneasca la drum, un glas familiar o striga...

- Angie!

Bruneta cauta sursa strigatului si descoperi un baiat de maxim 18 ani, cu parul blond cam lung si destul de drept, inalt, imbracat in haine largi si incaltat cu o pereche de tenisi cu sireturi de diferite culori. Angelina zambi la vederea baiatului si il saruta incet pe obrajii deja rosii.

- David..., spuse bruneta, aranjandu-i parul blond

Baiatul nu se trase inapoi si ii zambi colegei lui. Mereu avea obiceiul asta ciudata de a-i aranja parul.

- De cate ori ti-am spus sa nu mai lasi parul asta asa? De ce iti ascunzi ochisorii astia negri?
- Pentru ca pur si simplu nu imi place ca cineva sa ma priveasca in ochi! Raspunse blondul, usor rastit.
- Cum vrei tu...

Cei doi adolescenti au pornit pe drumul lor obisnuit spre scoala. In jurul lor roiau alti oameni, fiecare urmand propriul lor drum.

- De ce trebuie sa mergem la scoala? Izbucni Angelina.
- Pe mine ma intrebi? Raspunse David, ridicand din umeri. Poate doar pentru ca vor sa ne chinuie mai mult...
- Ce bine ca asta e ultimul an...
- Si... facultatea?
- Iau un an pauza... Ma mai relaxez si eu...
- Mai iti gasesti un iubit..., completa David fraza brunetei.

Angelina se opri din mers pentru a-l privi in ochi pe colegul ei.

- David! Nu incepe si tu..., spuse ea, cu o voce rugatoare.
- Glumeam! Spuse baiatul, zambind.

Blondul scoase un pachet de tigari si ii intinse brunetei o tigara, parca pentru a o linisti si a stabili o relatie de pace. Angelina lua tigara si o aprinse cu bricheta ei, apoi trase puternic in piept fumul. David isi aprinse si el tigara si o fuma incet, asa cum ii placea lui, pentru "a savura gustul". Batranii ce iesisera sa se plimbe ii priveau adanc, reprosandu-le parca faptul ca "poluau" aerul cu fumul de tigara.

- Fumezi tigari mult prea puternica, ii reprosa Angelina colegului ei.
- Multumeste-te cu ce ai! Ii spuse David, in timp ce facea cerculete cu fumul de la tigara.

In drumul spre scoala, cei doi adolescenti se oprira la un magazin de unde Angelina isi lua o doza de Coca-Cola, apoi zambi cand simti lichidul rece curgandu-i pe gat pana in interiorul corpului ei. David se simtea multumit privind-o. Ii placea mult felul ei de a fi, insa mentinea relatia lor la o simpla prietenie. Din cauza mersului mult prea incet si opririlor pentru inca o tigara, cei doi au intarziat la prima ora, dar norocul lor a fost ca "proful" avea nu-stiu-ce treaba prin cancelarie, deci cei doi au scapat "nepedepsiti". Angelina se aseza langa o tanara cu parul mult prea rosu, nu chiar lung, fardata cu negru pe la ochi, care parea total plictisita de lumea din jurul ei.

- Hy, o saluta Angelina, asezandu-se langa ea.

Roscata se apropie usor de colega ei de banca si ii mirosi bluza, apoi spuse incet:

- Ai fumat... tigari puternice...
- Si? Replica Angie.
- Eu am nimerit niste tigari nenorocite care nu au pic de gust. Damn!

Angelina rase si ii intinse o tigara "puternica" pe care Kelly o lua si o arunca intr-un buzunar. Bruneta stai ca in final, prietena ei avea sa uite de tigara si sa o lase sa "putrezeasca" acolo unde o aruncase. Kelly era ciudata uneori; insa Angie o iubea; era prietena ei cea mai buna.

- Cum a fost vacanta? Incepu bruneta conversatia.
- A fost destul de bine..., raspunse roscata plictisita. Party... party... si iar party... Nici nu imi mai amintesc ce am facut ieri... Sigur m-am imbatat...
- Kelly... Kelly... Kelly..., ofta Angie. De cate ori ti-am zis; nu e bine sa bei prea mult! Poti ajunge in spital din cauza asta!
- Nu esti maica-mea! God! Tu chiar nu stii ce e aia viata reala!
- Kel... Asculta! Eu nu vreau sa traiesc asa! Nu vreau sa fiu joaca pentru o noapte a unui baiat pe care nici nu il cunosc! Nu vreau sa fiu ca tine! Viata pe care o traiesti tu... nici macar nu e reala!
- Taci! Nu stii ce vorbesti!

Mereu era asa... Dintr-o simpla conversatie, ajungeau la o cearta... Kelly considera ca viata pe care o ducea era "cool", insa Angelina ii spunea mereu ca totul e gresit. Singurul care era de acord cu ea era David, dar acesta era mult prea inchis in sine pentru a vorbi cu Kelly si a-i explica totul.

- Pace? Intreba roscata, intinzand mana inspre colega ei.
- Pace, repeta bruneta, dand mana cu prietena ei.

E bine sa ai prieteni. Chiar daca te mai certi cu ei, stii mereu ca te vei impaca. Angie ii zambi lui David in momentul in care ii intalni privirea, apoi se intoarse la conversatia ei cu Kelly. Spera doar sa nu se transforme intr-o noua cearta...

***Va urma***

[Funky_Punky]

2. Trei lumi diferite...

Uneori... cand ai nevoie de ajutor... iti este frica sa il ceri. Iti este frica de ceea ce vor crede cei din jur cand vor afla problema ta. Si astfel... ramai neajutorat...
David si-a ascuns din nou privirea in spatele parului blond, evitand privirea unei fete dragute ce tocmai trecea pe langa el. Nu ii placea deloc sa fie privit. Nu era timid, dar stia ca ochii sunt oglinda sufletului si David pur si simplu nu voia ca nimeni sa stie ce era in sufletul lui. Nu voia sa admita ca are de fapt probleme. Se mintea in continuare ca totul va reveni la normal intr-o zi, dar, cu fiecare zi care trecea, se indoia din ce in ce mai mult de acest lucru. Blondul isi ravasi si mai mult suvitele, acoperindu-si din nou privirea si grabi pasul pentru a ajunge mai repede acasa. In treacat, privirea ii cazu pe un cuplu cu statea la o masa a unei cafenele. Baiatul saruta cu tandrete mana fetei, in timp ce aceasta chicotea usor, ascunzandu-si gura dupa cealalta mana. David se gasi intrebandu-se de ce era singur. Raspunsul ii veni imediat in minte: ii era frica. Frica de ce? Frica de faptul ca secretul lui, cel pe care reusise sa-l ascunda atat de mult timp, avea sa fie aflat. Baiatul isi alunga din minte gandurile destul de ciudate si isi relua mersul grabit. Privirea ii era plecata, blondul privindu-si acum varfurile tenesilor. Cand se oprise in loc? Nici el nu stia. De ce...? Baiatul isi ridica privirea si isi zari casa la mai putin de doi metri de el. Inainta cu pasi marunti spre usa, dar aceasta nu se deschise. Nu sunase la usa, dar se astepta ca tatal lui sa i-o deschida. "Nu-i acasa...", gandi usurat David. Isi scoase cheile si, dupa ce descuie usa, intra in casa si fugi direct in camera lui. Spera ca de data asta sa scape...
Dar... ala fusese zgomotul usii deschizandu-se? Aia erau pasii cuiva? Urca cineva scarile? David se tranti in pat, afundandu-si capul in perna si incercand sa opreasca lacrimile ce curgeau din ochii lui.

- Baiete! Am venit acasa! Striga un barbat cand ajunse la usa camerei lui David.

Blondul sari imediat din pat pentru a incuia usa, dar nu reusi, caci un barbat cu parul usor blond de maxim 45 de ani o deschisese deja. David se dadu cativa pasi inapoi si lasa lacrimile sa-i ude obrajii. Nu scapase...

***

Uneori, te uiti in oglinda si te indoiesti ca reflexia esti tu. O intrebi cine e, cu toate ca stii ca nu are cum sa-ti raspunda. Angelina se intreba acelasi lucru in timp ce isi privea reflexia obosita din oglinda mare aflata in camera ei. Ura singuratatea, dar era mai mereu singura. Parintii ei o lasasera singura pentru ca a vrut la un liceu mai bun care se afla departe de casa lor. Astfel, parintii Angelinei au cumparat un apartament nu chiar aproape de liceu, dar fata il acceptase. Ramasese singura. Nici un coleg de-al ei nu statea pe langa apartamentul ei. David era la cateva strazi distanta de ea iar Kelly era... fix langa liceu. Angie se tranti in pat, privind tavanul alb si inchise ochii, lasandu-se furata de somn, Visele se invalmaseau in mintea ei, imagini ciudate si neregulate se formau, visele s-au prefacut in cosmaruri si somnul a devenit din ce in ce mai agitat. Telefonul suna brusc si bruneta se trezi imediat, bucurandu-se ca scapase de cosmaruri, asa ca se grabi sa raspunda apelului. Angie privi mirata ecranul mobilului; David. Dar David nu suna niciodata. El prefera sa scrie un mesaj. Sigur era ceva urgent sau important.

- Da? Raspunse Angelina. Vocea ii tremurase usor.
- Shorty...*, se auzi vocea lui David. Parea slabit, obosit, fara putere.

Angelina simti nevoia sa-l intrebe ce se intamplase, dar pastra intrebarea pentru ea. Il astepta pe David sa vorbeasca, dar avea impresia ca el nu putea spune nimic. Exact cand deschise gura sa spuna ceva, baiatul o opri.

- Am nevoie de ajutor..., spuse David, cu vocea scazuta intr-o soapta.
- Vin imediat, se grabi bruneta sa spuna si termina conversatia.

Se schimba in graba si cand puse mana pe clanta pentru a deschide usa, isi dadu seama ca ar fi trebuit sa-l intrebe ce se intamplase. David nu suna niciodata. El nu cerea niciodata ajutor. Niciodata.

***

Ai o singura viata si trebuie sa te bucuri de ea. Dar, atunci cand bucuria vietii se transforma intr-o distractie permanenta, atunci viata se duce de rapa. Insa lui Kelly nu ii pasa deloc de acest lucru. In viziunea ei, viata pe care o ducea era perfecta. Era din nou intr-o casa a unui tip din gasca ei, stand pe o canapea comoda, fumand o "tigara puternica" si band linistita dintr-un pahar cu gin. Muzica rock data la maxim surzea pe oricine, dar nu si pe adolescentii stransi in living-ul casei. Un baiat cu parul usor blond se apropie de Kelly si o imbratisa, soptindu-i:

- Papusa... Ce-ar fi sa mergem noi in dormitor?

Roscata ii zambi si se ridica, urmandu-si drumul spre dormitor impreuna cu baiatul blondin. Tanara incuie usa iar blondul o saruta imediat, posedandu-i gura si explorand-o cu limba. Avea sa fie o noua noapte lunga, petrecuta cu un alt baiat... din nou... Kelly schimba partenerii ca pe ciorapi; cat timp avea un prezervativ la indemana, nu ii pasa cine ajungea in pat cu ea. Fiecare zi era la fel, cu exceptia weekend-ului. Atunci, petrecerile incepeau de sambata si se terminau luni dimineata. Multi considerau ca viata ei era total gresita si nepotrivita, dar ei ii placea, asa ca nu se gandea sa schimbe nimic. In timp ce gemetele se intensificau, roscata isi aminti ca uitase de prezervativ, dar se gandi ca nu avea sa pateasca nimic. Pacat ca nu stia insa adevarul...

***

Angelina mergea cat putea de repede. Multe intrebari i se invalmaseau in minte si tanara nu gasea raspuns pentru nici una. De ce o chemase chiar pe ea? Kelly statea mult mai aproape. De ce cerea ajutor? Sigur nu era vorba de vreo tema. De ce parea atat de epuizat? Poate ca... cine stie? Partea timida a Angelinei rosi din cap pana in picioare, partea ei normala ramase fara idei, iar partea ei mai indrazneata ii sopti un "E posibil"... Pai... atunci... de ce avea nevoie de ea? Angelina isi alunga din minte gandurile usor perverse si grabi din nou pasul, plecandu-si privirea pentru ca ea sa nu se opreasca asupra peisajului din jur. Vantul misca frunzele intr-un ritm ametitor, rapid, dar organizat si melodios. Numai de cinci minute in plus avu nevoie Angelina ca sa ajunga in fata usii casei lui David. Inainta curajoasa si batu la usa, auzind dupa scurt timp un "Intra!" raspicat. Angelina deschise usor usa si urca scarile, ignorandu-l pe tatal lui David care se uita la o emisiune banala in living. Batu si in usa camerei lui David, dar intra fara sa mai astepte un raspuns. Blondul era trantit in pat, privind pierdut tavanul alb.

- David? Intreba Angelina incet

Baiatul isi intoarse privirea si se uita trist la bruneta din fata usii camerei. Pe obrajii lui se mai vedeau urmele sarate ale lacrimilor. Angie se duse langa el si ii lua mana intr-a ei, dar blondul isi feri privirea imediat.

- Spune-mi ce s-a intamplat, rosti bruneta repede. Tot!

David se ridica in capul oaselor si rosti cu vocea scazuta:

- Sunt sigur ca nu vrei sa stii...
- Doar nu m-ai chemat aici pe degeaba! Tipa Angelina.

Stia ca nu trebuia sa tipe la el, vedea cat de trist era, dar voia sa afle ce se intamplase. David isi pleca privirea si nici nu simti cand lacrimi cristaline i-au curs incet pe obraji. Bruneta fu mirata si ii lua din nou mana, strangand-o si mai tare. Blondul nu simtea nimic. Se invatase cu lacrimile ce ii curgeau pe obraji, cu singuratatea din camera lui...

- David..., spuse Angelina incet. Te rog...
- Shorty..., incepu David in soapta. Tata... ma... violeaza...

Angelina se aseza langa blond si privi in gol. Intorcea cuvintele pe toate partile, dar nu gasea nici un raspuns pentru ele. David isi puse capul pe umarul tinerei si continua sa planga. Bruneta isi dadu seama in timp ce il imbratisa pe prietenul ei, ca singurul raspuns pentru aceste cuvinte era simplul fapt ca exista si ca era acolo. Raspunsul de care avea nevoie David era un prieten adevarat...

***

Dintr-o singura greseala se pot intampla multe. Dar adolescentii nu tin cont de aceste lucruri niciodata. Lor nu le pasa de urmari. Pentru ca se gandesc ca ele nu sunt importante.
Kelly s-a ridicat din pat si s-a dus direct la baie. S-a spalat pe fata cu apa rece si s-a uitat in oglinda, realizand de-abia acum tot ce se intamplase. Nervoasa, roscata navali inapoi in dormitor, trezindu-l pe blondinul ce dormea si incepand sa tipe la el.

- Ce naiba ai facut?! Idiotule!

Blondul sari din pat, buimacit si privi mirat spre tanara ce se misca de colo-colo in toata camera.

- Stai linistita, ii spuse blondul calm. Exista o pastila, poti sa o iei.
- Taci! Nu iau nici o pastila! Tipa roscata. Mai ales daca e de la tine!

Blondinul ridica nepasator din umeri si vru sa plece din camera, dar Kelly ii arunca niste injuraturi grele si incepu din nou sa tipe:

- Daca raman insarcinata? Boule! Nici nu am 18 ani!

Blondul se opri in prag, se intoarse catre roscata, o privi in ochi si, ridicandu-si sprancenele, ii spuse:

- Nu tipa la mine. Daca o sa faci un copil, sa nu vii la mine. Eu nu am nimic de a face cu asta. Ai fost doar o distractie. Doar o noapte. Nu-mi pasa de urmari. Niciodata nu mi-a pasat. Si, daca ramai insarcinata din cauza mea, sa stii ca nu esti prima.

Blondul pleca din camera, lasand-o pe Kelly nervoasa si singura. Acolo, in singuratatea camerei, roscata realiza ca pentru baietii cu care ajungea in pat, ea nu era decat o distractie. Toti se foloseau de ea si apoi o abandonau. Cum ajunsese asa? Dar mai ales... de ce ajunsese asa...?

***

Uneori, tot ce ai nevoie se afla intr-un om. Acela e prietenul tau si singura fiinta ce ti-a mai ramas pe Pamant atunci cand pana si parintii sunt impotriva ta.
David a descoperit asta abia acum. Angelina ascultase tot ce el ii spusese printre lacrimi iar apoi ii sugerase sa doarma cateva ore. Se asezase si ea in pat, langa el, in caz ca va mai fi nevoie de ea. Insa, inainte ca David sa adoarma, bruneta cazu in mrejele somnului , dormind acum linistita. Blondul o privea in liniste si se juca cu degetele prin parul ei. Ea era acum singura care il mai putea ajuta. Kelly nu era de prea multe ori acasa, asa ca la ea nu putea sa apeleze. Angelina era singura in care el mai putea avea incredere.

- Shorty..., sopti David, atingand-o usor pe mana.

Bruneta deschise incet ochii, privindu-l pe blondul de langa ea.

- Ce e, David? Intreba tanara incet.
- Stii... Mi-am amintit de un prieten al meu... L-am cunoscut acum trei ani. Era un tip de treaba... Ma intelegeam bine cu el. Singura lui problema era ca seara obisnuia sa bea pana nu mai putea, iar in seara urmatoare o lua de la capat cu bautura. Nu stia de ce facea asta. Asta pana intr-o zi cand am nimerit la el acasa intr-un moment nepotrivit. Usa era descuiata asa ca am intrat. Era ca mine. Avea aceeasi problema. Si refugiul si-l gasea in bautura.

Angelina il imbratisa incet pe David si ii sopti:

- Nu te mai gandi la chestiile astea. Te rog.

In acel moment, bruneta isi dadu seama de toate lucrurile in legatura cu David. De ce nu avea multi prieteni. De ce era mai mereu singur. De ce iti ascundea mereu privirea. Pentru ca... ii era frica...

***Va urma***