To akuma kitsune

[Nywa]

Stateam cu ochii pironiti spre usa de la intrare, nevenindu-mi sa cred ca si lui Kiro ii se fac ochii ca niste fante. Deodata simt cum incepe sa ma manance pielea, ce ma facu sa injur luna plina ce urma sa vina maine seara.
- Yuri! Sauky! Strig, ridicandu-ma in picioare, cand vad cum unghile incepura sa creasca, devenind ascutite, facandu-se niste gheare de zece centimetri.
- In padure! Acum! Striga femeia pe mine, iar eu mi-am scos repede lucrurile de prin buzunare si piersigurile ce le aveam in urechi si buza, apoi am iesit afara din casa.
Sar din alergat gardul din spate, aterizand trei metri mai incolo. Alergam in timp ce imi dadeam hainele jos, urmand ca cei doi varcolaci sa mi le stranga, dar cand sa imi dau jos si boxeri, de la baza coloanei iesi o coada lunga de cinci metri, alba, cu tatuaje in forma de vita de vite, care imi impanzi tot spatele pana la ceafa, fara par, cu o sageata in varf. Imediat am inceput sa cresc, facandu-ma un umanoit inalt de doi metri si patruzeci de centimetri. Pielea mi se albi, devenind aproape sidesfie, tatuajele ce le aveam ca si muritor, au disparut, urmand sa reapara poimaine. Ochii mi se facura obligi, pupila imi inunda tot ochiul, iar irisi devenira niste fante, foarte accentuate, jucand acum ei rolul de irisi. Parul incepu sa imi ceasca in tepi, ajugand pana la omoplati. Buzele imi devenisera vineti, iar dinti din gura erau niste colti zimtati. Ma opresc din alergat, ascultand natura cu urechile mele ascutite si mari. Din spate imi iesita doua anverguri retractabile, pe care le bat o data si un penaj negru-lucios, cu reflexi de albastru la lumina, isi facu aparitia din pori. Incep sa bat puternic din ele, cabrandu-ma, apoi sar, ducandu-ma spre inaltul cerului, bucurandu-ma de briza racoroasa, ce imi trecea prin pene si pielea sidesfie, ascunzandu-mi barbatia sau partea dorsala. Imi era o foame de lup, incat am inceput sa caut de mancare din inaltul cerului pe pamant. Era timp sa inceapa vanatoarea...

Nu bine aterizez pe pamant, dupa un festin in aer, ca o fiinta de vreo o suta si ceva de kilograme imi ateriza in spate. Niste colti puternici ma apucara de ceafa si incepura sa ma scuture, dar coada mea isi retrase rapid sageata cu otrava, bagand varful prin gatul atacatorului, ce il facu sa ma arunce intr-un copac. Aterizez in patru labe pe acel copac, bagand ghearele de la maini si picioare in scoarta, iar coada imi zvacnea rapid dintr-o parte si alta. Clipesc cand imi vad oponentul, apoi imi mijesc ochi, cabrandu-ma sa sar si sa il atac.
- Arata-ti forma de razboinic, kitsune! Ii ordon pe un ton adanc si profund, asemenea unui tunet indepartat de primavara.
- Ce esti tu? Ma intreba pe un ton calm si curgator, ca sursurul unui parau, infatisandu-se in fata mea ca un umanoid de trei metri, cu noua cozi de foc albastru in spatele sau, ce framantau dintr-o parte in alta.
Avea parul galben ca aurul, dar reflexi foarte usoare de rosu-aprins, lung pana la jumatatea spatelui, iar partea intima era acoperita de focul albastru de la cozi. Urechile era pozitionate in varful capului. Ochii obligi, de un verde-aprins, cu pupila verticala, ma priveau foarte curiosi, incercand sa imi determine specia. Avea un corp cu musculatura puternica, iar pe pielea gri, tatuajul in forma de dragon pe verticala ce isi musca coada, pornind de la buric si se oprea sub nas, tatuandu-i si buzele.
- Ceva mult mai pur decat un inger, dar mai pagan decat un demon, spun si sar pe el, cand vulpea trimise o minge de foc spre mine.
Prostul! Sunt ignifug si magia lor nu are nici un efect asupra mea. Incepem sa ne batem in stil barbar, folosindu-ne de colti, ghiare, magie, cozi. Imi bag mana in stomacul sau, iar el imi zgarie antebratul pana la os, rupand totul. Deodata urechile incepu sa imi tiuie, ce ma facu sa tip de durere si sa ma dau in spate, acoperile cu avergura aripilor. Se parea ca nu eram singurul ce auzea acest tiuit enervant, dar pe el nu il apucara niste liane de nicaieri.
- Pleaca de langa fiul meu, creatura hibrida ce esti! Se auzi un glas calm, dar impunator, iar in fata mea se deschise un portal, iar din el aparu un kitsune adult, alaturi de un demon al paduri, batran - inalt doar de un metru-jumatate.
Semana exact ca si fiul sau, dar ochii ii erau albastri, semn ca asa ii avea si in forma umana, iar parul era blond. Marai la el si fac un pas spre ultimul kitsune, ce era exact la corp ca si progenitura lui. Barbatul facu un pas in fata si disparu, aparand in spatele meu, vrand sa ma loveasca, dar atunci un lat de lumina il apucara de gat, trantindu-l de pamant.
- Acelasi lucru e valabi si pentru tine, Katsu, se auzi un glas suav si angelic, iar eu am incepu sa tremur foarte usor de frica.
Trebuia sa imi inchipui ca mama va veni sa ma vada si sa discute cu mine, in legatura cu ora de sport, dar nu m-am asteptat niciodata sa apara sub forma ei adevarata, insa... iat-o acolo, stand in spatele meu, inalta de un metru optzeci si doi, cu aripi albe, imbracata toata in alb, aratand ca ingeri devin barbati imediat cum sunt alesi, dar pe urma pot deveni in forma umana ce vor. Femei sau raman acelasi sex ca si in Rai. Parul galben ca si aurul, era prin intr-o coada de cal, iar ochii de un caprui-ciocolati atat de cuceritori, il priveau nemilosi si reci. Inaine ca demonul-paduri sa actioneze, mama ridica mana stanga in sus si scufunda luminisul intr-o lumina orbitoare, teleportandu-ne pe amandoi de acolo.

- Nu-i vina baiatului, ca plodul ala de kitsune l-a atacat, spuse tata, luandu-mi apararea, in timp ce bruneta - mama avea parul negru, valurit, ce ii ajungea pana la jumatatea spatelui - imi trata ranile si spumega de furie, pe cei doi varcolaci - ei erau in forma lor animalica - ce stateau umili intr-un colt. Dar nici a lor, fiindca nu stiau ca este un kitsune in ora...
- Nu imi pasa, Lucifer! Tipa femeia exasperata, iar pieptul ei mare si natural - pus in evidenta de o bluza alba pe trup si sutien push-up - se ridica si cobora in ritmul respiratiei. Romeo e fiul meu si al tau! Este un Chaos! Este primul Chaos existent pe acest pamant! Spui ca iti pasa de el, ar trebui sa vi mult mai des sa il vizitezi, dar in schimbi, stai mai mult in Iad decat cu fiul...
- Imi pare rau! Tip, atragandu-le privirile spre mine, iar eu m-am ridicat in picioare, trecand pe langa mama si tata. Mai bine nu ma nasteam! Mai tip la ei si imi iau zborul spre inaltul cerului.
Nu vreau sa se urasca din cauza mea...

[yuehan]

Omg!!!!!!cat de tare e xD ador ficurile cu demoni si WOW.....bun deci nu prea am inteles nimic findca am citit putin in graba dar chiar si asa am inteles una alta xD si wow....s-au luptat.....a fost de'a drepul captivant! si sincer am crezut ca se vor lua la intrebari atunci cand isi faceau acel proiect....hmmmm a fost de'a dreptul super abea astept urmatorul capitol xD vreau sa vad ce fac aia doi....si am o intrebare.....dak kitsune este ca un fel de zeu pe pamant...chaos este mai puternic?....sincer cred ca am sa mai citesc inaca o data de la inceput....:)) oricum a fost ff interesant spor la scris si aduceti repede nextul :3
~ja ne

[Kimera]

Multumim pentru comentariu, spor la citit! ^^

Capitolul 9

Asta a fost cea mai tampita seara. Incercand sa fac o plimbare, dau de o chestie ca altfel nu o pot numi, puternica apoi ma trezesc in batalie de zile mari. Acum ma indreptam spre casa impreuna cu tatal meu natural, in forma de vulpe amandoi. Cand ajungem, in fata casei era mama mea ce cred ca ma astepta de ceva timp. o femeie cu parul saten si lucios, lung pana la umeri, ochii verzi-pisicesti ca si ai mei, de inaltime medie, in fata careia nu puteai sa comentezi indiferent cat de incapatanat sau neascultator sa fi fost, tot ca ea faceai. Am intrat in casa impreuna cu tatal si cu mama mea, luandu-mi forma de om si imbracand un halat albastru, iar tata unul negru. Ne-am asezat cu totii in sufragerie deoarece chiar aveam multe de vorbit.
- Mama, ma bucur sa te vad si la fel si pe tine tata, dar am impresia ca voi doi ati uitat sa mentionati un anumit lucru cand m-ati trimis aici, spun, privindu-i atent pe amandoi.
- Erai in pericol de moarte in Shi no Shi si de acea te-am trimis aici, spuse mama, iar ochii ei ma priveau atat de atent. In fine, Katsu ce naiba era chestia aia cu care s-a luptat Kiro? Il intreba satena, iar eu m-am lovit usor peste frunte, fiindca mama vazuse creatura in mintea mea.
- Cred ca era progenitura unui inger, dar nu imi pot da seama al cui inger era si in plus cum arata, era plasmuit si din intuneric, spuse ganditor blondul - tata - mangaindu-si barbia puternica.
- Si atunci de ce un inger l-a protejat? Ingerii protejeaza doar ce e bun, ei sunt de partea binelui, atunci de ce? Fiindca acea creatura, emitea o aura foarte malefica, le spun, revoltat si facinat, fiindca niciodata nu mai vazusem un inger.
O vad pe mama ca se ridica de pe fotoliu si incepe sa-si foloseasca puterile vindecatoare pe mine. Aveam noroc ca ea era una din putinele vindecatoare kitsune. In timpul asta tata a incercat sa-mi explice.
- Acel inger era mama lui, iar taica-sau nu cred ca a avut timp sa apara, insa daca o facea iesea o lupta ingrozitoare ce ar fi distrus tot. Acum... Ce dracului ti-a venit sa ataci?
-Nu stiam ce este, vroiam sa aflu mai ales ca...
Dar ma oprisem. Daca pomeneam ceva de Romeo sau pupilele sale parintii mei nu ma mai lasau sa ies nici din casa, iar eu doream sa aflu daca ceea ce credeam era real sau nu.
-In orice caz, puiule, stai in banca ta momentan deoarece vrem ca acest oras sa raman intreg. Stii prea bine ce inseamna razboiul, ai vazut destule si cred ca esti satul de oameni nevinovati ce mor.
Si cu asta mama incheie prea inalta noastra discutie. M-am ridicat de pe canapea si am urcat scarile in camera mea, aruncandu-ma pe pat imediat ce intrasem. Mi-am privit pret de cateva clipe rana din mijlocul pieptului, ce era acum doar o pata rosiatica. Nu stiu de ce, dar simteam un amalgam de sentimente. Eram furios si revoltat deoarece lupta se terminase prost, mult prea curios sa aflu de unde atata protectie si putere pe corcitura aia asa cum ii spusese mama si cred ca pentru prima data simteam putina frica. Frica de a nu fi descoperit, ca apoi sa vad orasul acesta cazand ca multe altele din cauza unei batalii intre cele doua forte vesnic opuse, bine si rau. Eram aproape sigur ca Romeo era creatura. Ochii facuti fante, faptul ca se trezise dupa ce eu umblasem in mintea lui si modul in care reactionase fata aceea cand i-a simtit atingerea, pana si aura aceea era un semnal de alarma. Daca eu stiam toate aceste lucruri, inseamna ca si el se gandea ca eu sunt kitsune. In concluzie mai usor cu transformarile pentru urmatoarele zile, pana se calmeaza apele.Ah.. Ce tot vorbesc? Imi este atat de greu sa nu fac plimbari nocturne, sa nu intru in capul oamenilor sau sa nu ma distrez cu visele si iluziile pe care le pot provoca. Mi-am deschis dulapul alegand o camasa albastra, pe care am imbracat-o lasand deschisi primii trei nasturi, o pereche de blugi de ngri si adidasi abli cu negru. Trebuia sa ies pe afara ca un om normal, mai ales acum cand Romeo probabil pe mine ma avea ca prima tinta, banuind ca sunt kitsune. Am iesit din casa mergand pe strada luminata de cativa stalpi de iluminat, fiind atent la tot ce era in jur. Aveam o vaga impresie ca sunt urmarit. Daca era vreun vampir ar face bine sa stea naibii in banca lui caci nu vroiam sa ma transform. Treceam pe langa casele ce aveau geamurile deschise, privind cum oamenii dormeau. Asa de mare tentatie! Nu, Kiro! Ai suficient cap cat sa lasi distractia aia imbecila, ca sa nu fi nevoit sa distrugi orasul mai tarziu.

[RosetteFoxy]

Kimera ma omori cu ficul acesta. Pe bune supranatural? Ador genurile astea, iar ficul tau este superb. Ma atras din prima, mai ales ca e yaoi. Ceva imi miroase a pericol, teama si o iubire interzisa. Nu imi place, un amalgam de sentimente. Mie mila de ce ii v-a astepta pe cei doi. Nu stiu de ce, dar am o presimtire ca cei doi sunt dusmani de mai demult si ei ajng sa se iubeasca si nu prea se poate, pe ascuns orice situatie. Hmm gata gata ma luat inspiratia cu banuielele pe cer. Soo ador ficurile tale sunt superbe, succes in continuare si daca ai placerea sa ma anunti cand pui next si la acest fic. Multumesc ^_^!

[[USE]]

Kawaii. Imi place foarte mult ceea ce ai/ati scris. Imi place ca se intalnesc majoritatea modurilor de expunere. Descrierea variaza bine cu dialogul, frumos. Chiar imi place. Nu prea pot sa ma acomodez cu 2 personaje care povestesc dar e ok. Astept pe viitor capitolele sa vina cat mai repede.

[Nywa]

Capitolul 10

Ma plimbam agale prin padure in forma mea umana, in timp ce imi traceam pe cap un maiou negru si in spatele meu, venea mama si tata, in forma umana, fiind cu ochi in patru, dupa kitsune. M-am saturat tot sa ma urmareasca oriunde ma duc, dar acum erau speriati si ingrijorati pentru unicul lor fiu. Oftez si ma opresc din mers, asteptandu-si sa ma ajunga din urma.
- S-a intamplat ceva, scumpule? Ma intreba mama, pupandu-ma pe obraz, cand mi-am lasat capul pe umarul ei.
- Mi-ar placea sa stati mai mult aici, spun pe un ton de copil, fiindca am prins un schimb de priviri intre parinti mei.
- Hai acasa, ca se intuneca, spuse tata, luandu-ne pe amandoi dupa gat si am pornit inapoi ca o familie veritabila.
Cand am urcat treptele verandei, i-am gasit pe Yuri si Sauky certandu-se pe nu stiu ce chestie, iar pe jos era un... test de sarcina?! Il iau si ii arat mamei mele, ce se lumina la fata, imbratisand-o pe nipona si felicitand-o. Aceasta mormai niste cuvinte, aratand ca nu este defel incantata, iar eu am stiut ca vroia sa scape de copil foarte curand sau sa plece de aici, ca se simte foarte apasata. Trag aer in piept si ma duc in camera mea, trantindu-ma pe pat si adormind in doi timpi si trei miscari, dar nu inainte de a-mi spune rugaciunea de noapte buna.

- Soacrata de ceas! Aud o injuratura prin vis si apoi o bubuitura, ca si cand cineva arunca ceasul in perete.
Sar ca ars din pat, alergand in camera celor doi varcolaci si dau cu ochi de...
- Tata?! Exclam, cand il vad pe barbat, intr-o pereche de pantaloni din panza si parul tot ciufulit, cu ochii carpiti de somn. Unde sunt Yuri si Sauky? Il intreb, speriat, fiindca nu vroiam sa pateasca ceva.
O aud pe mama cum spune, ca i-a trimis departe de orasul acesta, ca femeia sa nasca in tihna in haita ei si cei doi - Gavril si Lucifer - vor avea grija de mine. O privesc nedumerita, iar femeia incepu sa imi faca instructajul, ca vorbise cu Dumnezeu sa sta opt ore pe zi in Rai si sa se intoarca inapoi, ca si cand ar lucra normal. De fapt lucrau normal, fiindca tata era arhitect - desena foarte frumos - iar mama preda la un seminar de teologie in Dakota de Nord, dar se ducea o data pe saptamana acolo sa predea. Bruneta ma trimise sa fac un dus, apoi m-am pregatit de scoala, luand pe mine o pereche de blugi albastri, toti taiati si un tricou negru cu imagine din filmul The legion si peste o camasa alba. Imi iau rucsacul si cobor jos, gasind-o pe mama imbracata cu un costum de femeie de afaceri si parul facut coc.
- Directorul a sunat. Vrea sa vorbeasca cu mine despre originea ta, imi spuse si eu m-am inecat cu o felie de paine prajita. Am se la spun ca esti Angeal... jumatate inger, ma lamuri, batandu-ma usor pe spate.
Restul mancari imi ramase in gat alaturi de sucul de portocale si acest lucru nu se schimba nici cand am ajuns in scoala. Am coborat rapid din masina, cand l-am vazut pe Kiro vorbind si razand cu Andy. Cand ma vazu, zambetul ii disparu de pe chip si inghiti in sec, cand vazu ca ma apropi de blond. Ii soptesc sa vina dupa mine si daca nu, il voi obliga.
- Imi pare rau ca te-am atacat, dar aura ta m-a dat peste cap..., incepu sa se scuze, cand am parasit terenul de joaca, afundandu-ne in padure.
- Cand revi muritor, iti revin hainele pe tine? Il intreb curios, oprindu-ma intr-o poienita si imi arunc rucsacul pe jos si ma asez pe carti.
- As vrea eu, dar nu e cu putinta, imi raspunse amuzant, asezandu-se in fata mea, luand o frunza si incepand sa se joace cu ea.
Am aflat ca isi poate regla inaltimea corpului pe cand eu nu. Am mai aflat ca e print printre kitsune si locuieste cu un vampir si un demon-padure. A fost asa de bine sa vorbesc cu cineva, mai ales ca am aflat cine era acea vulpita adorabila din club, ce m-a muscat destul de rau de fund.
- Dar ce esti tu? Ma intreba deodata, iar eu zambesc usor trist si amuzat.
- Tu ce crezi ca sunt? Mama mea e un inger, tatal e un demon si ii cheama Gavril si Lucifer, spun, zambind enigmatic, lasandu-l cu ochi mari si gura cascata. Sunt primul Chaos existent. Eu m-am nascut pe Pamant si cand m-ai atacat, e forma mea adevarata, ii spun, iar Kiro dadu din cap ca e imposibil, ca un barbat sa faca copii cu un alt barbat.
- Daca e sa o luam practic, in Rai sau in Iad e imposibil, fiindca Gavril e barbat in Rai si Lucifer in forma sa reala... nu l-ai vrea sa sti cum arata, nici macar sa il vezi furios pe tine. Deci, mama in Rai e barbat si in forma ei adevarata e de acelasi gen ca mine si tine, dar in forma umana e femeie. Dumnezeu le-a dat ingerilor, la fel cum le-a dat diavolul, demonilor, posibilitatea de a-si alege sexul, cand isi iau forma umana, ii explic si scot un suierat printre dinti. Rana nu s-a vindecat, fiindca m-ai muscat in forma ta de animal, cand eu eram in forma umana si de aceea se vindeca in timpi umani, mai spun si zambesc prieteneste, lovindu-l usor in umar, parca am fi fost de mult amici.
Baiatul ranji si lovi la randul sau umarul meu, apoi imi propuse sa ne plimbam prin padure, cea ce si am facut. La plimbare prin padurea plina de demon...

[Kimera]

Capitolul 11

Era atat de ciudat. Cel cu care ma luptasem cu o seara inainte si cu care nu aveam nimic de discutat acum imi era cel mai bun prieten. Aflasem ce era cu adevarat, dar mie mi se parea ceva straniu la ceea ce imi povestise. Daca e adevarat, inseamna ca parintii lui s-au indragostit in forma lor naturala, ceea ce facea totul extrem de dubios. Nu ca as fi avut ceva cu relatiile de acest fel, dar era ok cat nu eram si eu implicat in asa ceva.
-Si, Romeo... Vrei sa-ti arat elementele mele?
Brunetul dadu din cap ca da asa ca m-am concentrat in fata mea aparand o flacara pe care incepusem ca o schimb in diferite forme dupa placul inimii. Dupa ce ma saturasem de ea am stins-o si am creeat o briza ceva mai puternica pentru una normala.
-Sa inteleg ca focul si aerul iti sunt elemente....
-Corect! Tu ce elemente folosesti?
-Eu nu pot folosi magia, in schimb am asta, spuse, ranjind si se ridica in picioare si se duse la un copac, asezand mana pe el, inchizand pentru o secunda ochi.
Intr-o fractiune de secunda un copacul pe care isi avea mana, a fost doborat. M-am apropiat de acesta si am ramas surprins sa vad ca mijlocul se innegrea, semn ca se folosise ceva demonic, dar scoarta stralucea usor, semn ca se folosise ceva angelic. Puterea lui era ca un fel de echilibru avand in acelasi timp si bine si rau.
-Asta e ceva total neobisnuit. Este o putere ce are multe curiozitati ca sa le zic asa. Stii, cea mai amuzanta parte atunci cand esti kitsune este sa te strecori in visele oamenilor si sa vezi la ce se gandesc, ca apoi sa modifici totul in bine sau in rau dupa cum ai tu chef. Si scuze pentru faptul ca in prima zi de scoala am incercat sa intru in capul tau, dar aura ta era mult prea interesanta, iar eu sunt curios din fire.
Nu am fost atent, insa am simtit cum ceva se apropia de noi. Aura sa nu parea necunoscuta si incercam sa realizez cine este. Desigur! Ne aflam in mijlocul padurii, singurul loc unde bunica mea vitrega era in elementul ei, ea fiind un demon de padure. Romeo a devenit usor agitat insa i-am facut semn sa stea calm caci nu reprezenta un pericol, daca bunica nu isi dadea seama cine e el. Aceasta isi facu aparitia in forma de om aratand ca orice alta bunicuta draguta dornica sa isi ajute nepotii la nevoie, numai ca ea era al naibi de puternica.
-Kiro, nu stiam ca iti faci un obicei din a chiuli. Scoala este importanta.
-Da... Dar nu era o materie foarte importanta, stai linistita ca nu o sa am probleme la scoala.
Am observat ca Romeo devenise foarte agitat coada acestuia incepand sa se vada de la tivul pantalonilor pe sub camasa. I-am dat un cot avertizandu-l in acest mod sa se calmeze ca bunica nu are ce sa-i faca deoarece nu ii simtise aura. Femeia ne analiza putin pe amandoi de parca eram la raze x, iar mai apoi gasi o scuza cum ca trebuie sa plece si se facu nevazuta. De cum am vazut-o plecata am inceput sa-mi fac griji in privinta lui Romeo.
-Hei, esti bine? Stai linistit ea nu s-a prins.
-Am crezut ca va ataca asa ca mi-am folosit o foarte mica parte din putere. Coada mea e otravita, asa ca as fi putut sa-i provoc rani serioase dupa ce o lasam lata pe jos de la otrava.
-Nu e necesar. Fac pariu ca nu si-a dat seama. crede ca esti muritor sau daca a simtit ceva din aura crede ca esti un vampir sau varcolac sau probabil un alt demon. Nu o sa-i treaca prin cap ce esti cu adevarat. Auzi? Ce ai zice daca ai veni cu mine sa vezi ce pot sa fac cu visele oamenilor?
-Mie imi convine. Cat timp am stat aici mai exact? Ca e seara din cate vad.
-Eu nu am notiunea timpului si cred ca nici tu.Haide!
Am luat-o inspre oras urmat fiind de Romeo, care era curios sa vada cum ma joc cu visele unora. Ne-am oprit in fata unei ferestre, iar dincolo de aceasta o fata isi facea somnul de frumusete. La cat de roz era camera puteam ghici ca e una din fetele alea rasfatate care primesc tot ce vor de la parintii bogati. Vazusem o gramada de prost crescute din astea.
-Cum o sa facem ca sa vezi si tu in ce modific visele?
-Daca nu te deranjeaza te pot tine de mana astfel energia ta ajunge si la mine si astfel o sa vad totul ca o proiectie.
-De acord.
L-am prins pe brunet de mana si trebuie sa recunosc ca ma simteam putin ciudat, dar nu am bagat in seama asta. M-am concentrat si am intrat in visul fetei. Visa la noua masina pe care i-o promisese tatal ei. Asa de aiurea. I-am schimbat imedial visul. Acum ea era in fata tuturor colegilor de scoala pe care ii avea huiduita, batuta cu frisca, paruita, iar toti o luau peste picior. Am lasat cosmarul asa in timp ce eu cu Romeo radeam de ne spargeam la ce am putut sa creez si fara sa realizez inca ma tineam de mana cu el.

[Nywa]

Capitolul 12

Trebuia sa recunosc ca, Kiro se pricepea de minune sa distruga visurile muritorilor de rand, dar era cat pe aci sa isi gaseasca sfarsitul in capul meu. Ii zambesc tanarului si el imi zambi la randul sau. Privesc o clipa mainile noastre impreunate, facandu-ma sa ma bucur de caldura si catifelarea pielii sale.
- Vrei sa iti arat cum se vede lumea de sus? Il intreb, tragandu-l dupa mine intr-un gang intre doua blocuri.
- Sigur! Exclama surescitat si apoi se incrunta usor, cand am tras scara de incendiu al unui bloc cu garsoniere.
- Am nevoie de spatiu, ii marturisesc, cand incepem sa urcam scarile pana pe acoperisul blocului.
Imi dau jos camasa si tricoul, bagandu-le in rucsac si il dau lui Kiro, ce il lua in spate, peste al sau. Trag aer in piept si din spatele meu iesira cele doua avenguri, facandu-l pe kitsune sa se dea usor in spate. Chicotesc si ii spun ca le pot folosi si ca arma si la zburat.
- Cum sa zbori?! Ele n-au..., se intrerupse, cand am batut o data din ele si imi aparu penajul negru si moale,... pene, termina propozitia, ramand uimit.
Intinse mana spre el, incepand sa le mangaie si sa se bucure de moliciunea lor. Il iau de mijloc, ma cabrez si sar putin, iar aripile au inceput sa bata puternic, pornind ca o sageata in sus. Blondul inchise ochii pentru cateva momente si ii deschise, cand zburam drept, plutind deasupra orasului, pe cerul intunecat al noptii. Se indruma sa imi dea drumul gatului si sa intinda mainile in lateral. Scoase un chiot de bucurie, dar se opri, cand mi-am strans aripile pe langa corp, facand un picaj controlat, dar in rotire. Aproape de sol, imi deschid aripile, facand un arc si apoi direct in sus, ca o sageata. Cand am reinceput sa zbor drept, Kiro incepu sa tipe la mine, ca i-a fost foarte frica, incat credea ca vom deveni clatita.
- Eu m-am facut de cateva ori clatita, pana am invatat picajele. In Rai si in Iad, gravitatia e de trei ori mai mare decat aici si daca am fi zburat pe acolo, atunci sa te fi temut ca ne vom face clatita, ii soptesc in ureche, in timp ce aterizam pe blocul de unde am plecat.
Tanarul se prabusi pe acoperis, din cauza zborului fara avion. Mi-am intors capul cand isi vomita tot ce a mancat in acea zi, apoi tusi usor. M-am imbracat si i-am dat sticla mea de apa, pentru a scapa de gustul neplacut din gura, apoi pachetul meu de mancare, sandwici cu sala verde, sunca presata, rosi rondele si crastaveti, facut de mama mea. Ramas usor uimit, cand auzi ca mama mea facea cea mai buna mancare de pe Terra. Zambesc amuzat de fata lui, apoi il iau in brate, sarit de pe cladire si aterizand usor ingenunchiat pe trotuar, facand o mica gaura sub mine.
- Ne vedem maine la scoala, spuse Kiro, dandu-mi rucsacul si imi zambi prietenos.
- Ne vedem maine, dar te rog eu numai intra in capul meu cand dorm, fiindca va fi sinucidere curata. Te pot ucide psihic fara macar sa fiu constient, ii explic, privindu-l rugator in ochii aceia de un verde-pisicesc, asemenea jadului.
Dupa ce imi promise ca nu va mai intra in capul meu, m-am uitat lung dupa el, pana imi disparu din vedere, apoi m-am teleportat prin intuneric, acasa la mine, in camera mea mai exact, trantindu-ma pe pat imbracat si adormind instant.

- Buna dimineata scumpule, o aud pe mama, cum veni langa mine, cu ceaiul de dimineata si cu un capot pe ea.
- Buna dimineata si tie mami, ii raspund la salut si iau o gura de cereale, ce le aveam langa mine pe masuta de pe veranda. S-a intamplat ceva? O intreb, fiindca privea ingandurata padurea, asteptand sa apara ceva de acolo
- Azi-noapte, in timp ce ma plimbam cu Lucifer prin padure, am simtit un miros necunoscut de kitsune. Nu este Katsu si familia lui, e strain, imi spuse, facandu-ma sa ma incrunt.
Trag aer in piept si imi pup mama pe obraz, apoi intru in casa, luandu-mi pe mine un trening negru din fas si il sun pe baiat spunandu-i sa ne intalnim in poiana, fiindca trebuie sa ii spun ceva. Imi iau rucsacul, bagandu-mi niste haine de schimb inauntru si niste fructe, apoi ies in curte. Sar gardul fara probleme si pornesc la alergat prin padure, simtind privirea tatalui meu, cum ma urmarea din camera sa. Alergam usor prin padure, aratand ca si cand as face jogging prin natura, dar viteza mea era mult mai mare decat a unui alergator de jogging. Cand am intrat in poienita, intra si Kiro, privindu-ma curios, dar imediat curiozitatea se transforma in dezgust.
- Aici a fost o kitsune Yaka, spuse pe un ton scarbit, facandu-ma sa ridic din sprancene curios. Sunt kitsunele rele ce vor doar sa ucida si sa vada moarte in jurul lor, ma lamuri si se intoarse rapid, cand auzi un zgomot de pasi din spatele sau.
Imi las mana dreapta in jos si in ea se forma lantul de lumina a mamei mele, ce capa forma unei arme letale, cu un cutit prins la capatul lantului. In caz ca se va ajunge la lupta, sa nu fi totusi luati prin suprindere si sa fim nimiciti, in special eu. Sa te vad kitsune Yaka, ce poti...

[Kimera]

Capitolul 13

Noaptea trecuta a fost mai mult decat perfecta. Puterile lui Romeo erau cu adevarat interesante. Ar fi fost minunat daca, atunci cand am ajuns in poenita nu as fi simtit mirosului unei Yako. Presimteam cine este, dar imi doream din toata inima sa nu fie retardata aia. Romeo era deja pregatit de lupta, iar eu m-as fi transformat in mai putin de o secunda. Dintre pomi a aparut exact acea kitsune de care chiar nu doream sa dau: Dolly Yako. Cand am vazut-o m-a apucat greata mai rau decat ma apucase aseara de la zbor. O tipa blonda, cu o claie de par in cap nu alta, gene lungi, machiata ca dracu, ochii albastrii si cu trei pierceuri la buze unul sus in stanga, celelalte doua jos si ca sa fie complet si un pierce in nas in nara dreapta nici mai mult nici mai putin decat o urata. Cand am vazut-o mi-a fugit pamantul de sub picioare. Un singur cuvant i se potriveste si ala e aratare. Nu pot sa cred ca e conducatoarea Yako. E si mai slaba ca mine la putere.
- A... Ia uite-l si pe Kiro Zenko, marele printisor vulpita, spuse tanara pe un ton, de iti venea sa iti iei lumea in cap si sa te duci si sa nu te mai intorci.
- Dolly Yako sa dea dracu sa imi mai zici vreodata vulpita sau printisor ca te fac sa mananci pamant cu lingura, ai inteles? O intreb, maraind, fiindca simpla ei prezenta ma enerva la culme.
- Vai da ce te aprinzi asa, Kiro? Ca nu ti-am facut nimic...
- Cu ce scop vi in oras, Yako? Nu ai nimic mai bun de facut sau vrei sa provoci nelegiuiri si aici? O intreb, intrerupandu-i triada plictisitoare.
Am vazut-o ca pentru moment si-a fixat privirea pe Romeo, ca apoi sa faca ochii mari de uimire, fiindca simtea aura demonica a brunetului, ca apoi sa zambeasca siret.
-Tu imi vorbesti mie de dreptate, dar subjugi un asemenea demon? Asta le este interzis kitsunelor sa invoce un demon si apoi sa il subjuge, incepu sa imi faca prima lectie ce o invatau toate kitsunele la scoala sau de la parinti.
Cand am auzit-o m-am uitat catre Romeo, ce o privea cu neincredere si izbucni intr-un ras melodios, molipsindu-ma si pe mine de la el. Parca spusese cel mai bun banc al lumii. Nu pot sa cred ca nebuna aia il considera demon de Romeo, luand primul sentiment ce il dadea aura sa: de sufocare si moarte, nebagand al doilea sentiment al aurei sale: de bucurie si luminare.
-Domnisoara, ati gresit la identificarea rasei. Mai incercati o data, spuse brunetul, dand la iveala arma de lumina ce o tinea in mana.
-Atunci ce mama dracului esti? Angeal? Ca ai si ceva bun pe acolo pe undeva, dar este imposibil ca o creatura sa fie plasmuita din intuneric si lumina! Incepu tanara sa blafeze, facandu-ma sa imi dau ochii peste cap si pe Romeo sa ridice sceptic o spranceana de abanos.
-Da ce te fute grija ce e el? Si ca sa stii nu mi-ai raspuns la intrebare, Yako, ii ordon pe un ton de comanda si rece.
-Hai mai, Kiro. Sunt si eu pe aici ca mi se facuse dor de clanul tau, mai exact de tine. Si poate ca o sa te cunosc mai bine si pe tine si pe amicul tau..., spuse pe un ton mieros, dar se opri, cand brunetul scoase un plescanit dezgustat.
Mda.. Deja imi era clar la ce se gandea tipa. Dupa mine umblase mai mult timp, iar acum urma sa-si incerce norocul cu doi. Tarfa ordinara si nimic mai mult. Deja ma scarbea gandul ca ea ar fi mers la aceeasi scoala cu mine si cu Romeo, dar ma rog daca el avea de gand sa o ia la o partida treaba lui. Pufnesc usor in ras. La cum se manifesta Chaos fata de ea, inseamna ca nici sa o puna sa ii faca un blowjob, nu ar indrazni, ca poate ramane fara obiectul muncii.
-Auzi, Yako, la tine nu s-ar uita nici macar cea mai josnica kitsune Yako, asa ca vezi-ti de statutul tau. Poate ca esti tu printesa Yako, dar nu imi ia mai mult de doua secunde sa te las fara dinti in gura. Nu uita ca am mai multa putere ca tine si in plus prietenul meu de aici, chiar vrea sa te lase fata cap pe umeri, care il ai, doar sa nu iti ploua in gat, spun ironic, mai ales cand il vad pe tanar cu coada ochiului, cum se chinuia sa stea calm si sa nu o ucida pe loc.
-Poti sa-mi zici Dolly. Chiar te rog!
Atat de tare puteam sa o urasc cand facea ochii aia ce ar trebui sa semene cu ai unui catel necajit si vocea aia miorlaita de pitipoanca nu alta. Doamne ce mila imi e de parintii si de clanul ei si imi este si mai multa mila, de cel care o va lua de sotie.
-Du-te de aici javra inainte sa iti carpesc una de nu te vezi! Marai nervos deja, iar Romeo, mai facu cativa pasi in preajma ei, dezvelindu-si coada, lasand sa ii picure ceva din varful sageti, iar dupa miros arata ca fiind otrava.
Deja aveam nervii la maxim. Ca sa o sperii am facut cateva bile de foc ce abia asteptau sa o nimereasca pe blonda. Aceasta cand a vazut ca nu ma joc a spus ca se cara si a venit inspre mine dorind sa o ia inspre oras, deoarece eu stateam in directia aia. Nu stiu cum dracu a reusit, insa cand a trecut pe langa mine m-a impins in asa hal incat am cazut peste Romeo, ba chiar buzele mele s-au lipit de ale sale. Am simtit ca iau foc la propriu. M-am dat fulgerator jos de pe el, dandu-mi parul pe fata ca sa nu-mi vada rosata din obraji, apoi am vorbit.
-Imi pare rau....E vina ei.... Este o tampita....
Nu stiam ce dracu sa mai spun. Eram alarmat de a dreptul si imi venea sa mor. Dolly, sapa-ti mormant! Il aud pe Romeo cum se ridica in picioare si veni in fata mea, apucandu-mi barbia si ridicandu-mi chipul, incat ochii sai albastri se oglindeau in ai mei.
- Kiro, nu te enerva. Dolly nu va iesi vie din acest oras. E de ajuns doar sa fluier o data si o multime de demoni vor navali pe ea. Nu degeaba sunt printul Iadului si a Raiului, imi spune pe un ton prietenos si apoi ma ajuta sa ma ridic in picioare.
Cat de puternic poate fi Romeo?...

[Nywa]

Capitolul 14

Ma scuturam pe pantaloni, in timp ce Kiro isi scutura adidasi, ca au intrat pietricele in interiorul lor. Il priveam cu coada ochiului pe blondul-brunet, zambind copilareste, amintindu-mi sarutul intamplator dintre noi doi. Vreau sa spun ceva, cand cineva puternic ma impinse dintr-o parte, direct intr-un copac ce l-am rupt in doua. Ies de acolo complet transformat, maraind si aratandu-mi colti periculosi.
- Se pare ca esti o corcitura destul de periculoasa, spuse Dolly, transformata in kitsune, iar focul albastru ii acoperea si sanii, nu numai talia, imi place, mai adauga si se cabra sa sara pe mine.
Ma incrunt usor, apoi incep sa rad ca un idiot, din cauza nivelului de putere a tinerei. Revin la forma umana, prizand rucsacul aruncat de tanar si luand din el o pereche de boxeri albastri si niste bermude de culoarea cerului innorat.
- O sa fac o prostie acum subestimandu-te BarbieDoll, dar ca sa te dobor n-am nevoie de adevarata mea forma pentru a te invinge. Am nevoie doar de trei lucruri pentru a-ti redecora mecla de cadavru ambulant, spun, ranjind malefic, iar ochii mei sclipeau de sadism extrem.
- Si care ar fi acelea? Ma intreba blonda si inghiti in sec, cand coada mea isi facu aparitia, iar sageata se retrase in interior.
- Unu, spun cand codita mea ma atinse usor pe fata. Doi, ridic mana stanga, iar unghile mele devenira niste ghiare de zece centimetri, usor incovoiate la capat si negre, si trei, termin numaratoarea si din spatele meu aparu cele doua avenguri.
Dolly marai ca un caine bleg, sarind pe mine si atacandu-ma, dar avengurile si coada o nimeri in plin, trecand printr-o parte in alta a corpului ei. O tai pe piept, abdomen, fata, maini si picioare, apoi ii dau un dos de palma, expedind-o in copacul din spatele ei, rupandu-l in doua.
- Romeo hai sa plecam de aici, imi spuse Kiro, cand m-am apropiat de ea, vrand sa o ucid.
Ii spun blondei ca avut noroc cu baiat, ca astfel o ucideam. Imi iau un tricou pe mine si niste adidasi in picioare, pornind spre oras. Oare parinti mei m-au simtit cand m-am transformat? Trag aer in piept, pregatindu-ma sufleteste pentru morala de acasa.

Stateam impreuna cu Kiro la o masa din pizzeria Nino, mancand pizza quatro stagione. Kitsune isi puse ciupercile pe jumatatea mea de pizza, fiindca eu adoram ciupercile si maslinele. Iau o felie de pizza si incep sa mananc calm din ea, uitandu-ma in jur, iar ochii imi picara pe doi tineri ce intrara in pizzerie si am ramas cu gura cascata.
- Kiro, eu ma duc la baie... sa vomit si eventual sa trag apa dupa mine, dar dupa ce m-am bagat eu in buda, ii mai spun si ii arat tanarului noul cuplu format peste doua ore.
- Ce dracu..., incepu sa injure, dar tresari, cand Andy se teleporta la masa noastra, strigand la BarbieDoll, ca a gasit o masa aparent libera.
Vaca se aseza intre mine si Kiro spre disperarea iubitului ei si incepu sa bata fel si fel de apropouri despre originea mea sau sarutul accindental din padure. Ma ridic de la masa si platesc consumatia mea si a prietenului meu, plecand de acolo, lasandu-i pe cei doi porumbei singuri, sa gangureasca cat or vrea. Cand ies in strada inghit in sec, vazand-o pe mama acolo, imbracata cu o fustita mini - noua centimetri cu tiv cu tot - albastru-deschis. Purta un sutien alb, strans la maxim si peste o bluza din dantela, alba, cu manici lungi si largi, inchisa la trei nasturi - doar atatia avea.
- Buna mami, spun si o imbratisez pe femeie, ce ma pupa pe ambii obraji, apoi il imbratisa si pe Kiro, ce se inrosi foarte usor la fata. Ce faci aici? O intreb curios, cand femeia dezactiva alarma de la un Ferarri visiniu, decapotabil.
- Lucifer vrea sa vorbeasca cu tine, imi raspunse bruneta, iar eu i-am aruncat o privire ingrijoratoare blondului-brunet.
Acesta isi lua la revedere de la mine, indreptandu-se spre casa. M-am urcat in masina si mama porni spre casa. Pe drum i-am povestit toata faza din padure, facand-o pe femeie, sa puna frana brusca, aproape catapultandu-ma din scaun.
- Stai departe de Dolly Yoko. Tipa a incalcat cea mai sacra regula posibila printre kitsune, spuse, pornind mai departe si privindu-ma atent. Invocarea, ma lamuri, cand mi-am atintit ochii intrebatori spre ea.
- Cum adica invocarea? Restul fiintelor de ce nu le este interzis, dar kitsunelor le este interzis? O intreb curios, privindu-l atent pe ingerul ce conducea cam incordat.
- Scumpule. In lumea asta sunt patru divinitati, dintre care doar trei pot fi invocate si subjugate, imi spuse, lasandu-ma si mai mult in ceata. Un kitsune poate fi invocat din lumea lui unde este zeu si subjugat. Un demon poate fi invocat si subjugat, un inger la fel, dar un Chaos nu poate, fiindca un Chaos este un Inger al Mortii, iar daca te pui sa invoci un Chaos, este sinucidere curata... De ce crezi ca Ingerul Mortii este cel mai temut? E un Chaos ca tine, dar este mult mai slab, fiindca e facut impotriva vointei parintilor, pe cand tu esti plasmuit din dragoste, fiul meu, mai spuse mama si ma imbratisa, iar eu imi scufund fata in parul ei, bucurandu-ma de bratele calde si primitoare ale fiintei ce mi-a dat viata.
Mami...