The fountain (2006)

[Lia]

The fountain reprezinta o odisee despre chinurile de o mie de ani ale unui barbat pentru a salva femeia pe care o iubeste. Filmul are trei planuri pe care le urmareste in mod alternativ. Povestea debuteaza in secolul 16 in Spania, unde conquistadorul Tomas Creo (interpretat de Hugh Jackman) incepe cautarea Pomului Vietii, legendarul pom din Biblie care se crede ca ofera viata eterna oricarui om care bea din seva lui. In prezent (anul 2000), Tommy Creo, medic genial si cercetator, incearca in mod disperat sa gaseasca un remediu impotriva cancerului de care sufera sotia sa Isabel (Rachel Weisz). In secolul 26 calatorind prin spatiu in pozitie de lotus si inconjurat de o sfera protectoare, Tom incepe sa desluseasca misterele vietii care l-au macinat mai bine de o mie de ani.

In ciuda faptului ca filmul are atatea influente religioase, in realitate The fountain are prea putin de a face cu aceste filosofii; esenta filmului e mult mai intima si mai simpla, totul se reduce la zbaterile unui om pentru a intelege si accepta pierderea unei fiinte dragi. Furia, frustarea si durerea pierderii ies la suprafata.
Un film creat cu multa dedicatie si candoare, facand uz de o imaginatie uimitoare, foloseste efecte speciale de neuitat iar rezultatul e hipnotic. Pentru toti interesatii de cultura Maya, Xibalba e un punct uimitor de start.

Cele trei istorii converg spre un adevar unic, pe masura ce personajele- in fond, una si aceeasi persoana – isi regasesc pacea sufleteasca in fata vietii, a mortii, a iubirii si a renasterii.

Pot sa spun ca actorii au excelat in acest film, Hugh Jackman (Tom/Tommy Creo) dovedind faptul ca este capabil sa-si acorde tot talentul si altor roluri decat mult cunoscutelor blockbustere [ X-Men, Swordfish, Van Helsing]. Dintre actorii care au interpretat razboinicii mayasi, o mare parte din ei au fost intr-adevar mayasi.

Din punct de vedere al realizarii, m-a uimit total partea grafica, intrucat este exceptionala, cel putin ultima scena m-a lasat complet bulversata intr-o stare de tampenie suprema.
Partea vizuala a fost facuta fara ajutorul CGI-ului, intrucat regizorul dorea ca filmul sa reziste testul timpului, asa ca a adoptat tehnica micro-fotografiei pe reactiile chimice de pe o farfurie petri, in acelasi timp oferindu-i un aer organic.
Cum au fost filmate anumite scene si cum au fost facute anumite efecte puteti vedea pe site-ul oficial al peliculei.

Coloana sonora de asemenea e un mare plus, Clint Mansell reusind prin excelenta sa redea exact atmosfera prezenta si sa te induca in transa necesara.

Pe mine una m-au trecut fiorii. Tin sa mentionez ca de cand l-am vazut la un movie night, este filmul meu preferat (cam de 4 ani). Mi-a luat foarte mult timp sa-l inteleg, pana si acum descopar cate ceva care continua sa se lege, un nod de alt nod si tot asa.

Si voi lasa aici un mic exemplu pe care l-am prins in momentul in care am revazut cele mai bune scene. Cei ce au vazut filmul o sa inteleaga imediat:

Izzi: [...] He said that if they dug his father's body up, it would be gone. They planted a seed over his grave. The seed became a tree. Moses said his father became a part of that tree. He grew into the wood, into the bloom. And when a sparrow ate the tree's fruit, his father flew with the birds. He said... death was his father's road to awe. That's what he called it. The road to awe. [...]

Izzi: I asked Lilly... if I could be buried at her farm.

Pomul reactioneaza la atingerea lui Tommy la fel ca si Izzi. De asemenea numele lui Tommy, Creo, inseamna a creea in latina si a crede in spaniola, ultimul sens fiind o referinta la Tom al secolului XVI, conquistadorul. Numele lui Izzi Creo, asa cum este scris pe mormantul ei, este destul de apropriat fonetic de "Y si creo", insemnand "Si da, cred".

Regia: Darren Aronofsky