[Terminat] Love isn't simple [yaoi]

[I hate maths.]

Mdea trebuia cineva sa le strice si astora fericirea!Saracu senji e obligat sa o suporte pe nenorocita asta.Da mai mila imi e de Daisuke.....off cat trebuie sa sufere.

Greseli nu am vazut(nic nu prea m-am uitat am fost ocupata sa o injur pe Jessica)Sa pui repede nextu!Ja-ne si spor la scris!

[myuu]

Multumesc celor care au citit si celor care au comentat. Acum o sa postez capitolul urmator si sper sa va placa.

Capitolul XXVII

Amintirile te tin ancorat in trecut, insa cu timpul ancora rugineste si lanturile se rup aruncandu-te in viitor. Atunci iti dai seama cat ai gresit in trecut si ca, daca ai da timpul inapoi, ti-ai putea schimba destinul. Trecerea timpului este irevocabila pentru toti cei ce traiesc pe pamant, asa ca nimeni nu a reusit sa treaca peste aceste dezamagiri fara sa guste din paharul urii si al suferintei.
Dar ce se intampla cand esti desprins prea repede de ancora? Te va lua valul si te va duce in larg unde te vei inneca in cele din urma. Te vei desprinde brusc de trecut, vei uita ce ai trait odata si, pentru tine, amintirile nu vor insemna decat o urma palida a ceea ce s-a intamplat cu mult timp in urma si de care nu-ti amintesti. Vei privi cu regret, iar in ochii tai tristi si singuri nu se va citi decat setea pentru adevarul pe care l-ai uitat odata cu placerea de a trai. Ajungi la intrebarea inevitabila: Oare cum sunt eu in realitate? Cum sunt eu cel adevarat, fara miile de masti pe care trebuie sa le port in diferite locuri? Iar raspunsul nu va fi niciodata unul exact, coerent sau logic: Poate ca aceste masti s-au diluat in sufletul meu si am ajuns sa cred ca eu sunt acest amestec vag. Poate ca gandurile mele au fost modelate dupa forma fiecarei masti, iar constiinta mea, cea adevarata, zace undeva in coltul mintii mele ingropata de umbrele trecutului. Singura. Apasata de o durere sufocanta care nu o lasa sa respire si sa-si stearga lacrimile amare pierdute de mult in neant. Ar vrea sa-si croiasca drum prin cenusa densa a trecutului, dar ii e frica ca va gasi scantei aprinse ce o vor arde. Ii e frica sa ajunga in prezent si sa fie coplesita de multitudinea de ganduri incurcate intre ele ca-ntr-un labirint fara iesiri. Ii e frica de ea insasi care poate fi prea diferita de prezent, prea diferita de viitor. Diferita...cum? Nici ea nu stie. Stie doar ca trecutul nu poate fi schimbat si ca regretele sunt inutile. De ce sa planga dupa laptele varsat? Poate pentru ca e singurul lucru pe care-l mai poate face. Poate pentru ca mai crede in vise si minuni. Dar, stie ca s-a schimbat. Prezentul a schimbat-o si mastile topite in sufle au facut-o sa uite cum era inainte, cum era ea, cea credula, plina de speranta si idealuri marete.
Atunci te-ai simti ca si cand ai cauta un fulg intr-o ninsoare. Asa ar fi daca ai vrea sa devi cum ai fost odata.

*Timpul trece si odata cu el se duc amintirile si tot ceea ce te tine de trecut. Incepi sa te acomodezi cu prezentul si sa aspiri la viitor. Acesta era si cazul unui adolescent care, plecat din tara natala, a trecut de la adolsecenta la maturitate mult prea repede, asa i se intampla lui Senji. Au trecut cinci luni de cand s-a trezit in acel pat de hotel si a cunoscut-o pe viitoarea sa logodnica pe care insa nu o iubea. Acum mai avea doar doua saptamani pana la nunta, pana la momentul in care libertatea lui va vi transformata in griji si datorii. Jassica ramasese pentru el la fel ca in momentul in care o cuncuse, aceeasi fata enervanta, copilaroasa si neatragatoare, insa avea de gand sa se casatoareasca cu ea mai mult de gura parintilor sai. Vointa lui nu mai era nicaieri, in nimic din ceea ce se intampla cu el, nu mai era alegerea sa, asta pentru ca nu-i mai pasa de viata. Terminase anul cu cele mai bune note pe care le avusese in vreun semestru de pana acum si asta pentru ca, neavand ce face, s-a refugiat intre paginile plictisitoare ale manualelor. Vacanta treucuse greu fiindca nu avea nicio ocupatie si, mai presus de toate, trebuia sa-si petreaca timpul cu logodnica sa care-l agasa permanent.
Era in ultimul an de liceu si nu isi facuse multi prieteni pentru ca nu scapa nicio ocazie sa fie dezamagit de propria persoana si sa nu ii pese de nimeni, nici chiar de el insusi. O singura persoana se apropiase de el mai mult decat o facusera restul colegilor. Era un tanar in aceeasi clasa cu el pe nume Kain pe care-l simpatiza fiindca era singurul care nu-l stresa fiindca nu-i impunea anumite lucruri asa cum faceau toti cei din jurul sau. Doar cu el putea vorbi despre absolut orice si se putea astepta la intelegere si sprijin asa cum era capabil un prieten sa ofere, un adevarat prieten. Baiatul era mai inalt decat Senji, insa nu cu foarte mult si avea ochii caprui, de o nuanta deschisa asemeni pielii de caprioara. Parul era potrivit de lung si avea aceeasi culoare cu ochii sai, insa se vedea clar ca nu era culoarea lui naturala. Probabil ca parul sau avea culoarea neagra, dar era greu de spus dupa ce satenul isi acoperise fiecare milimetru din parul lui.
Obisnuiau sa petreaca mult timp impreuna vorbind despre aproape orice le trecea prin minte. Senji ajunsese sa vada in el cel mai bun prieten si singurul care-l intelegea si nu-l stresa cu nunta ce avea sa abia loc chiar si daca argintiul ar muri. La gandul acesta, baiatul se amuza uneori imaginandu-si-o pe Jessica cum ii sprijinea corpul pentru a parea ca inca mai traieste ca sa se poata casatori cu el. Cu toate astea, umorul negru nu-l ajuta sa imbunatateasca situatia in care se afla, urma sa fie legat pe viata de roscata aceea nesuferita si enervanta care-l calca pe nervi de cate ori avea ocazia prin comportamentul ei copilaresc si lingusitor. Discutase problema si cu Kain pentru a-i cere un sfat care sa-l ajute sa scape de viitoarea sa sotie, insa tanarul refuzase sa isi dea vreo parere sub pretextul ca nu avea niciun drept sa se bage intre cei doi.
Astazi era o dupa-amiaza calda de toamna care prevestea ca vara avea sa mai incalzeasca pamantul o vreme. Cerul rosiatic parea ca fiind acoperit de rugina soarelui firbinte care ardea mariginea boltei ceresti. Norii perfect rotunzi, cu marginile zimtate usor se raspandeau ca petalele delicate ale trandafirilor pe oglinga lichida precum aurul topit. Vantul adia usor printre crengile multicolore ale pomilor si aducea cu el suflarea calduroasa a lunilor ce au trecut. Asfaltul nu era cald asa cum era de asteptat dupa cerul ruginiu, insa nici nu inspira raceala, ci, pentru prima data, negrul strazii parea atat de fierbinte incat te putea ardea doar daca il priveai.
Senji se intorcea de la liceu alaturi de Kain care palavragea in continuu despre noua profesoara de engleza care parea mai mult o femeie usoara decat absolventa a trei facultati asa cum pretindea a fi. Baiatul vorbea doar pentru a umple tacerea fiindca era constient ca Senji nu-l asculta pentru ca era prins din nou intr-unul din visele bizare ale sale. Argintiul ii povestise si lui Kain despre „visele” pe care le avea periodic si care nu se legau nicicum, insa toate contineau un tanar brunet si incredibil de frumos. Tanarul nu-si imaginase ca argintiul ar avea o minte atat de perversa, insa nu vedea cum altfel ar putea sa-si imagineze acele lucruri, insa nu-l condamna pentru ele si de fapt nici nu-i pasa. La un moment dat, Kain se opreste din vorbit gandindu-se ca nu are de ce sa-si raceasca gura degeaba in conditiile in care argintiul nici macar nu asculta ceea ce spunea. Linistea s-a lasat incet intre ei pana a ajuns sa devina insuportabila iar Senji a observat ca nu fusese atent la discutie si s-a grabit sa-si ceara scuze:
- Imi pare rau, nu am fost atent la ce ai spus...eram...
- ...prins intr-una din fanteziile tale, nu? a intreba Kain cu un zambet pervers pe chip care se arcuia intr-o expesie stanjenitoate. Senji se rosise putin la gandul ca probabil colegul sau avea dreptate in legatur cu acele „vise”, insa nu avea sa recunoasca acest lucru pentru ca el nu-si imagina nimic, ci totul venea de la sine exact cand se astepta mai putin.
- Nu sunt fantezii!! Incerca Senji sa para intrigat in timp ce deschidea usa de la apartamentul sau si al Jessicai pe care il cumparasera parintii lui.
A intat inauntru apoi a intrat si Kain in urma sa si s-au dus in sufragerie. Venisera pentru a invata impreuna asa cum se intampla de multe ori fiindca Senji ajunsese sa fie unul dintre cei mai buni elevi din clasa, iar satenul era exact opusul elevului model pe care profesorii sa-l placa. Astfel, argintiul a propus sa-l ajute la cateva teme pentru ca pana la urma erau prieteni, iar prietenii se ajuta la nevoie, nu? Acum aveau de gand sa rezolve cateva exercitii legate de geometria in spatiu, mai exact capitolul trunchiurilor de piramida la care Kain era paralel.
In timp ce satenul s-a dus in living pentru a ocupa un loc pe canapeaua din pielea neagra, Senji a mers in camera sa sa-si caute cateva manuale si o culegere de exercitii. Cand s-a intors, a pus cartile pe masa micuta din sufragerie, apoi a ridicat una din ele incepand sa rasfoiasca pentru a gasi pagina la care se afla capitolul respectiv. Kain nu era atent la ce facea argintiul ci doar il privea in continuu de parca ar fi fost in transa. Cand in sfarsit baiatul s-o oprit din rasfoit si era pregatit sa aleaga o problema cu care sa-si bata capul, satenul a decis sa-i puna o intrebare:
- Pentru ultima data Senji: cel din „visul” tau arata ca mine doar ca are ochii diferiti de ai mei? Spunea Kain in timp ce isi trecea una din maini prin parul sau ce lucea in lumina becului.
- D...da. Arata la fel ca tine doar ca are culoarea ochilor si a parului diferita, de ce? I-a raspuns argintiul insa nu s-a putut abtine sa nu ceara socoteala pentru intrebarea ce i-a fost adresata.
- Pentru ca observ ca nu sti ce sa-mi mai spui ca sa te culci cu mine, a raspuns amuzat satenul. Nu sunt eu bun la matematica, dar pot sa-mi dau seama unde incerci sa ajungi cu toate astea...
- Nu, nu e ceea ce pare...l-a intrerupt argintiul ca, la randul sau, sa fie oprit de carte saten care i-a pus un deget pe buze reducandu-l la tacere. Kain si-a muscat buza de jos de placere, apoi a inceput sa mangaie cu degetul buzele catifelate ale baiatului.
- Hai, Senji, de ce ma minti? Cu mine nu iti merge asa, m-am prins de mult de motivul pentru care imi povestesti despre asta, dar te-am lasat sa vad pana unde vei merge asa. Dar acum m-am plictisit sa astept! Stiu ca vrei sa te culci cu mine fiindca nu-ti place logodnica ta si cred ca defapt nu-ti plac fetele, dar asta nu e problema mea. Eu voiam sa-ti spun ca sunt de acord sa-ti ofer ceea ce vrei si stai linistit ca am si cu ce, a incheiat satenul razand de propriile sale cuvinte.
Senji simtea cum este cuprins incet de frica, insa pentru prima data a fost in stare sa-si alunge acest sentiment. Pana la urma nu facea nicio crima daca se culca cu Kain, in fond inca nu se casatorise si merita si el un moment de libertate pentru ultima data in viata sa. Da...tanjea sa simta cum il cuprinde extazul si cum ajunge pe culmile placerii chiar si cu un baiat, chiar si cu cineva pentru care nu simte mai mult decat atractie fizica. A inchis ochii pentru o secunda pentru a-si face curaj, apoi i-a deshis brusc si a sarit dintr-o data pe Kain sarutandu-l apasat si introducandu-si limba in gura sa. Kain a schimbat imediat rolurile trantindu-l pe argintiu pe podea si incepand sa-i scoata hainele cat de repede putea. L-a lasat doar in boxerii gri cu care era imbracat, apoi s-a ocupat si de hainele sale care au disparut intr-o secunda. Nu a asteptat ca argintiul sa-i dea voie sa-i indeparteze boxerii, ci a inceput sa traga de ei dezvelindu-i zona sensibila pe care a cuprins-o cu buzele si a inceput sa o linga. Buzele sale se plimbau pe mandria baiatului si din cand in cand limba iesea din lacasul umed incepand sa traseze linii de saliva si sa agite capul barbatiei lui Senji. Dupa cateva secunde, Kain i-a cuprins din nou acea zona cu gura si a inceput sa isi miste capul din ce in ce mai repede facandu-l pe baiat sa geama de placere. A continuat astfel pana cand apogeul lipicios si-a facut aparitia ca rezultat al placerii pe care i-o oferise satenul. Kain avea de gand sa continuie insa a decis sa faca o pauza pentru a-l intreba pe argintiu pe acelasi ton pervers:
- Ce zici? Sunt bun la pat, nu? Merit si eu o raspalata, asa-i?
Senji nu i-a mai raspuns pentru ca nu stia ce avea sa zica. Se intreba daca sa-i spuna ca s-a simtit bine si ca era pregatit si el sa-i ofere placere sau sa ii spuna ca era de ajuns ceea ce tocmai s-a intamplat si sa se apuce de matematica. O forta din intreriorul sau care era mai puternica decat el l-a facut sa se ridice de pe jos si sa afiseze un zambet jucaus. Kain a priceput mesajul asa ca s-a ridicat de pe argintiu si si-a scos boxerii expunandu-si mandria in lumina slaba a becului. Senji l-a privit timp de cateva secunde admirandu-i trupul perfect, apoi si-a apropiat gura de barbatia partenerului sau imitand ceea ce facuse si satenul inainte. Argiuntiul lingea fiecare centimetru urcand si coborand cu limba de-a lungul mandriei tanarului pana cand s-a oprit si i-a prins-o intre buze pentru a se misca in acelasi mod in care o facuse Kain cu el. Satenul incepea sa geama datorita senzatiei pe care i-o oferea baiatul.
- Ah...cred ca ai fost o c***a inainte...ahh...cat de bine e! Spunea Kain printre gemetele dese care ii ieseau din gura. Senji nu a parut deranjat de acele cuvinte, defapt nici nu le-a dat importanta fiindca era prea preocupat sa-l faca pe saten sa atinga punctul maxim de placere. Dupa ce a mai continuat un timp in acest fel, Kain a ejaculat si el datorita placerii pe care i-o provocase partenerul sau.
Cand respiratia celor doi baiati a revenit la normal, iar plamanii erau din nou plini de aerul pe care se grabisera sa-l inspire, satenul s-a ridicat rasturnandu-l pe iubitul sau si urcandu-se deaupra lui. A inceput printr-un sarut lung in care limbile lor se impleteau intr-un joc salbatic si plin de pasiune. Buzele lor erau unite dezmierdandu-se reciproc fara vreo ezitare in dansul lor pe cat de periculos, pe atat de irezistibil. Pe langa gura lui Senji se scurgea un firisor de saliva care lucea in lumina slaba din incapere, insa acesta nu a fost lasat sa atinga podeaua fiindca satenul i l-a sters cu mana, apoi i-a bagat din nou limba in lacasul umed. Cand s-a plictisit de dulceata buzelor, Kain a coborat catre pieptul baiatului trecandu-si buzele peste pielea fina pe care o saruta pentru a simti acea senzatie catifelata peste gura sa rece. Dintii prindeau usor bucati de piele pe care le muscau cu pasiune, apoi se desprindeau de carnea dulce pentru a lasa limba sa-i mangaie sfarcurile intarite. Senji continua sa geama incet cu scancete de placere pe care gura lui le producea instinctiv. Baiatul era cuprins in acelasi timp de doua sentimente care stateau pe talerele unei balante imaginare, insa mereu acea balanta nu era in echilibru, dar nici nu se lasa intr-o parte. Simtea evidenta placere pe care nu o putea reprima chiar si daca ar incerca, insa adevarul era ca nici macar nu-si dorea s-o indeparteze. Pe celalalt taler, frica se contura incet in sufletul tanarului facandu-i inima sa trepideze repede pulsand sangele firbinte care-i curgea prin vene.
- Kain, sa ne oprim aici azi...te rog...incerca Senji sa spuna abtinandu-se din acele zgomote pe care se forta sa le ascunda.
- Poate daca erai cu altcineva te-ai fi oprit aici, dar nu si cu mine iubitule, a spus cu un zambet strengar satenul care isi plimba mainile pe picioarele argintiului. Baiatul s-a apropiat de urechea lui Senji soptindu-i clar pentru a-l convinge ce avea de gand sa faca: Sti ca eu nu ma voi opri pana nu ti-o voi trage asa cum imi place mie, a spus Kain lingandu-si buzele rosiatice.
Senji a renuntat la ideea de a-l opri pe Kain din ceea ce facea si, brusc, si-a pierdut interesul de a-l face pe saten sa renunte la planul sau. Dorinta de a trece mai departe, de a il simti in interiorul sau, devenea din ce in ce mai puternica, iar gandurile logice dispareau mai repede decat secundele. Parea ca in interiorul inimii sale placerea castiga in fata fricii si simtea o dorinta arzatoare de a trada, de a insela increderea cuiva. Stia ca e un sentiment ciudat si ca ar fi trebuit sa-l reprime, dar ii placea atat de mult, il facea sa se simta bine. Voia prea mult sa tradeze, sa le arate tuturor ca o nunta planificata ce toti cei din jurul sau mai putin de el insusi nu putea sa-l impiedice sa face ceea ce-si dorea. Cand acest gand s-a conturat in mintea sa, cand a capatat culoare, volum si cand a devenit palpabil, l-a tras pe Kain mai aproape facandu-l pe acesta sa inteleaga ca-si schimbase planurile. Satenul nu a facut decat sa zambeasca inainte sa-l penetreze pe baiatul ce se afla dedesubtul sau. Tanarul incepea sa faca miscari mai rapide si mai adanci decat ar fi putut suporta argintiul, insa nu voia sa se opreasca. Kain se misca in interiorul lui Senji in timp ce mainile ii indepartau picioarele pentru a usura intrarea mandriei sale. Baiatul care suporta tot acest chin incredibil de provocator, isi lasa tipetele infundate sa sparga tacerea din camera. Nu-i pasa cat de rau se va simti dupa noaptea asta, nu-i pasa ca se va uri pentru ca s-a culcat cu un baiat, ci era multumit pentru acea tradare. Da, tradese asa cum au facut-o toti cei din jurul lui pentru ca nu i-au spus adevarul, nu i-au spus despre trecutul sau, cel adevarat. Acum ca le-a platit cu aceeasi moneda se simtea mai bine, insa curand isi va da seama pe cine a tradat cu adevarat, pe cine a inselat si mai ales cu cine a facut-o. Curand...mai avea doar putin de asteptat.

poza lui Kain yeah...I know...it mean that Daisuke has a twin...please don't kill me

[Just Sugar]

ohhhh doamne...deci m-ai lasat fara cuvinte
deci la greselile nici nu m-am uitat...dar cred k nu ai
a fost un capitol interesant...naratiunea,dialogul au fost superbe
deci daisuke are un frate geaman???...ink sunt socata
si senji asta...ufff nu pot sa cred ce i-a facut lui daisuke-_-
spor la scris^_^

[nolazy]

Iata ca am reusit si eu sa citesc
Foarte frumos Mi-a placut scena yaoi desi nu prea mai lasat sa ma bucur de ea, din cauza la ce ai zis in final..ca o sa afle el pe cine a inselat de fapt.Saracul
Abia astept sa vad ce se mai intampla si adu-l mai repede pe Dai in peisaj
Spor la scris si multa inspiratie
bye bye :bye:

[I hate maths.]

Offff am terminat si eu de citit acum...si am ramas mai rau ca la masini straine.Mai uimit total!Si ce mult seamana Kain cu Daisuke....da de banuit sa stii(aici ma refer la faptul ca acest Kain ar putea fii Daisuke dar ma indoiesc)In fine...greseli nu am vazut(dah de parca io ma uit dupa asa ceva).Sa stii ca mai cam lasat in ceata cu ce ai spus la sfarsit "curand isi va da seama pe cine a tradat cu adevarat, pe cine a inselat si mai ales cu cine a facut-o".Io una sper ca nu cu fartele geaman a lui Daisuke(mda asta de unde o mai fii aparut).Ehh...pune repede nextu(si asa cum a spus si Nolazy adul mai repede pe Daisuke in peisaj).Kiss si spor la scris!Ja-ne!

[Yaku-chin]

Offfff sis scuze k am trecut asa de tarziu imi pare rau dar in sfarsit am putut si eu sa citesc. A fost super dar a fost si rau , adica la tradat pe Dai chiar daca nu stia
Saracu Dai imi pare asa rau pt el
Hmm ai zis cumva "curand isi va da seama pe cine a tradat cu adevarat, pe cine a inselat si mai ales cu cine a facut-o."
Cu cine a facut-o so ar fi vreao legatura intre Daisuke si asta? Hmmm saracu Dai cand va afla ....
Astept nexu cat de curand sper sa apara

[myuu]

Imi pare rau sa va anunt ca este ultimul capitol pe care il postez pana se termina perioada tezelor. Mi-e foarte greu sa scriu si sa fiu pe forum in timp ce invat asa ca trebuie sa renunt pentru un timp la fic. O sa postez urmatoarea parte si scz daca sunt greseli dar nu am avut timp sa corectez

Capitolul XXVIII

O tanara roscata urca treptele cu o eleganta desavarsita pasind ca si cand ar calca pe nori. Tocurile ei cui spargeau linistea de pe holul blocului intepand-o cu ecouri prelungi. Cand a ajuns in dreptul unui apartament, si-a cautat cheile printr-o poseta mica de un roz-bombon acoperita cu un stat ce lucea in lumina becului galbui. Dupa ce usa a fost deschisa cu miscari mici si gratioase, pasii fetei au purtat-o pana la coridorul apartamentului. S-a descaltat de pantofii inalti de aceeasi culoare cu geanta si si-a dat jos pardesiul gri ce ascundea o rochie neagra foarte decoltata si lunga doar cat sa ascunda lenjeria intima. Si, totusi, daca s-a apleca si-ar dezveli perechea de bichini din dantela de o culoare rosie.
Intrand in sufragerie, inima a incetat sa bata, plamanii s-au inchis si nu au mai acceptat niciun fir de aer, iar capul se invartea intr-o ameteala coplesitoare. Ochii se mareau in orbitele prine de lacrimi sarate, iar pupilele se dilatau pe sub genele ude. Aerul a innecat-o invadandu-i gura si umflandu-i pieptul care a inceput sa creasca intr-un ritm alert. Mainile ii tremurau odata cu inima ce pulsa violent sangele prin corpul firav ce era depasit de situatie. Fata ramasese amortita, impietrita si infricosata la vederea iubitului sau intr-o ipostaza indecenta alatauri de...de..un baiat, de prietenul sau. In acel moment nu a mai putut decat sa lesine ramanand inconsienta pe podeaua rece a livingului.
Senji s-a ridicat instinctiv si s-a imbracat cat a putut de repede, si, urmandu-i exemplul, Kain a facut la fel. Cand satenul a fost gata, l-a tras pe argintiu in bratele sale si l-a mai sarutat inca o data introducandu-si limba printre buzele acetuia, apoi i-a zambit cu subinteles. Dupa ce s-a indepartat de baiat, s-a intors pe jumatate cu acelasi zambet pervers pe care il afisa intotdeauna si i-a rostit ostentativ cu capul inclinat inspre el:
- Ne mai vedem noi. Inca nu ti-am aratat tot ce pot. Pa, frumosule, a fost tot ce a spus inainte sa iasa pe usa catre holul blocului.
Argintiul a ridicat-o pe roscata de pe jos si a asezat-o pe patul din camera ei, fiindca fiecare avea cate o camera deoarece au ales sa doarma impreuna doar dupa nunta. Desi Jessica a spus ca nu-i pasa de astfel de lucruri de moda veche, Senji insista sa astepte pana dupa nunta. Adevarul era ca isi dorea s-o evite pe cat posibil pe roscata, desi stia ca odata ce se vor casatori va trebui sa-i dovedeasca ca o iubeste si mai presus de toate, sa traiasca cu ea tot restul vietii.
Baiatul a pus-o pe tanara pe patul moale acoperit de o cuvertura dintr-o catifea de un visiniu aprins. Apoi, a luat de pe birou o gramajoara de foi cu care i-a facut vant roscatei pana cand si-a venit in fire. Dupa aceea, a adus un pahar mare cu apa pe care tanara l-a baut lacoma fara sa respire in timp ce golea continutul transparent al vasului. Cand in sfarsit si-a revenit, fata a inchis ochii strans ducandu-si mana la tampla aratand cat de nelinistita era. In cele din urma, Jessica a deschis pleoapele fardate in tonuri de roz fulgerandu-l pe Senji cu o privire furioasa si, in acelasi timp, dezamagita.
-Sti ce? M-am saturat, pur si simplu imi ajunge! Nu mai suport sa te joci cu mine si cu sentimentele mele. Acum inteleg de ce nu vrei sa te atingi de mine pana la nunta.
Fata s-a oprit sceptica clipind prelung cu genele sale lungi si negre. A lasat capul pe spate pentru a parea relaxata, insa chipul i-a revenit brusc in pozitia initiala. Buzele rozalii s-au deschis intr-un „o” perfect, apoi s-au modelat pe sunetele pe care le producea:
- Nu te inteleg, Senji. De ce preferi un baiat in locul unei femei ca mine? De ce-ti dai viitorul pentru nimic, de ce dai raiul pe iad, de ce schimbi o familie pe o relatie anormala?
-Chiar vrei sa sti de ce? In primul rand pentru ca nu te suport, esti stresanta, copilaroasa, obositoare, neintelegatoare si lista poate continua, in plus te imbraci ca o femeie usoara.
-Poate ca ar fi mai bine sa nu mai facem nicio nunta, a rostit fata printre dintii stransi.
- Asa ma gandeam si eu, a aprobat-o Senji mai putin nervos. Defapt, niciodata nu am vrut sa ma casatoresc cu tine, niciodata nu te-am iubit si momentul de fata nu face vreo exceptie. La revedere.
Dupa ce i-a mai aruncat o privire iritata, baiatul a parasit camera in fuga lasand-o pe roscata sa planga pe pat. Putin il interesa ca plange sau ca face orice altceva, era prea nervos sa-i mai pese de ceva. Si-a luat o geaca neagra din cuier si s-a incaltat cu o pereche de adidasi de un albastru inchis combinat cu alb. Dupa ce s-a uitat in trecat in oglinda, era gata sa plece din casa, pentru totdeauna. Nu stia unde se va duce sau ce va face mai departe, insa era sigur de ceea ce isi dorea. Voia sa-si reconstituiasca trecutul, sa caute adevarul pe care nimeni nu dorea sa i-l dezvaluie.
Trantind usa in urma lui, a coborat scarile pana ce s-a vazut afara, pe strazile umede. Plouase. Baltile se puteau zari peste tot precum petele dintr-o vopsea incolora ce scalda trotoarele reci. Vantul adia mai puternic decat o facuse pana in acea zi, iar cerul isi vindea turcoazul pentru un indigo asemeni cel al unei calimare pline de cerneala. Picaturile de ploaie de pe asfalt pareau petale dintr-o lalea, una ireala, dar usor de imaginat asemeni unei flori cu petalele dintr-o panza neagra si subtire.
Pasii il purtau pe Senji catre apartamentul prietenului sau, singurului sau prieten din prezent, Kain. Nu stia de ce alesese inconstient sa mearga intr-acolo, insa membrele lui se miscau hotarate in acea directie. Satenul era singura persoana de care se apropiase, desi nu merita o prietenie fiindca nu-i pasa prea mult de ceea ce simtea argintiul. Cu toate astea, era unicul cu care putea vorbi si, in plus, era sigur ca acesta avea mai mult ca sigur legatura cu trecutul sau, cu acele „vise” ce apareau din senin. Se indoia ca era cea ma buna alegere sa mearga in apartamentul satenului pentru ca nu stia cum va fi interpretata venirea sa, dar isi dadea seama ca nu are prea multe variante. Cantarind posibilitatile, a decis ca nu avea ce sa i se intample mai rau decat ceea ce a fost acum cateva minute.
Ajuns in fata usii tanarului, baiatul suna la usa asteptand sa i se deschida, insa nu a venit nimeni. Dupa un timp, a sunat din nou apasand insistent pe butonul soneriei provocand o voce iritata sa-l cheme pe vizitator inauntru. Cand argintiul a intrat, Kain tocmai iesea de la dus acoperit de un prosop mic de culoarea alba ce era infasurat in jurul taliei.
- A...tu esti! Pustiule, eu inteleg ca ti-a placut, dar ai bunul simt si mai lasa-ma sa si respir, ii spunea satenul pe un ton glumet ce se apropia de sarcasm.
- Nu am venit pentru asta, obsedatule! Spunea Senji abtinandu-se sa scoata o injuratura pe care stia ca o va regreta curand. Vreau, vreau sa stiu cine sunt, ce mi s-a intamplat. Vreau sa-mi cunosc trecutul si sa aflu cine era in visul meu. Nu erai tu...asta stiu sigur, dar atunci cine e?
- Cred ca pot sa-ti spun, dar... nu ofer nimic pe gratis. Cat esti dispus sa platesti?
- Ah...acum imi spui de asta. Adevarul e ca nu am niciun ban la mine, nu m-am gandit sa-mi iau. Pff..cat de idiot pot sa fiu, la naiba!
- Nu ma refeream la bani, iubitule. Uite cum facem: tu imi promiti ca te vei culca cu mine de cate ori am chef chiar si dupa ce-ti vei afla trecutul, iar eu ma voi stradui sa aflu tot, dar absolut tot ce te intereseaza. Si in privinta banilor...cred ca ai putea sa te culci si pentru bani, nu? Esti bun la pat, iar eu am destui bani sa te platesc pentru fiecare partida de sex pe care mi-o oferi in afara celor care ma rasplatesc pentru ca-ti aflu trecutul. Ei, ce zici?
-Kain, ar insemna sa stau numai in pat, a spus Senji incercand sa para amuzat, dar adevarul era ca gandul de a-si oferi trupul dupa pofta satenului il inspaimata. Si nu sunt o ta**a nenorocita sa ma culc pentru bani. Regret, dar nu accept, nu asta, cere-mi altceva.
- Neah...nu am nevoie de altceva, a spus tanarul apoi s-a dus in dormitor pentru a se imbraca.
Senji l-a urmat instinctiv, desi nu isi dorea sa mearga dupa el si sa fie de fata pentru a-l vedea in toata splendoarea. Kain se parea ca nu il baga in seama pe argintiu astfel incat a inceput sa-si dea jos prosopul si sa caute prin dulap cateva haine pe care sa le imbrace. Baiatul ce astepta in pragul usii s-au uitat fara sa vrea catre zona intima a satenului realizand marimea considerabila, insa si-a interzis o alta privire plina de ganduri indecente fata de persoana ce se afla complet dezbracata in fata sa. A intors capul catre coridorul lung si si-a indreptat corpul catre iesirea din apartament, probabil vrand sa plece definitiv. Nu voia sa-l priveasca pe saten in primul rand fiindca nu dorea sa para intimidat, iar roseata obrsjilor sai l-ar fi dat de gol, apoi se gandea la propunerea pe care i-o facuse baiatul .Nu avea de gand s-o accepte, nu? Atunci de ce nu pleca din acel apartament, de ce nu il lasa pe Kain si tampeniile lui in urma? Poate ca se gandea ca nu avea cum sa mai dea timpul inapoi, in plus ura ideea de a da ochii cu Jessica. Oare dorinta de a-si afla trecutul era atat de mare incat ar fi dat chiar orice, si-ar fi dat trupul, sufletul, absolut orice?
Dupa ce Kain s-a imbracat cu o pereche de boxeri peste care si-a luat niste pantaloni scurti cachi, satenul s-a dus in living asezandu-se pe canapea in timp ce bea dintr-o cutie de bere. Cand a lasat recipientul pe masa mica din apropiere, s-a facut comod pe suprafata moale acoperita cu pielea canapelei si i-a aruncat o privire lui Senji. Baiatul se afla acum in interiorul camerei stand lipit de perete cu ochii nelinistiti ce priveau tavanul. Probabil se gandea la mult lucruri, insa era posibil ca doar sa priveasca in gol asteptand ca o voce din interiorul sau sa-i spuna ce sa faca. Kain devenise nerabdator si chiar enervat de atitudinea presupusului sau prieten asa ca i-a vorbit repede fara introduceri sau vreo ezitare:
- Asculta pustiule, ori accepti propunerea mea ori te cari de aici. Nu am timp ce pierdut cu cineva care facea atata caz cand ii spune cineva sa se culce cu el. Parca ai fi un copil de unsprezece ani caruia ii e rusine cand aude pe cineva ca vorbeste despre sex, ii spunea Kain in timp ce il privea fix in ochi, insa Senji ii evita privirea.
Nu avea dreptate, nu ii era frica sa se culce cu el sau cel putin nu asta era adevaratul motiv, ci altul pe care nu avea sa-l recunoasca nici macar daca ar fi scutit de tot acel chin prin care trecea. Dar, undeva in intimitatea gandurilor sale, putea sa recunoasca ca se temea ca nu cumva sa descopere ca a ranit pe cineva la care tine prin actiunile sale necugetate. Se temea sa nu tadeze increderea cuiva, sa nu insele pe cineva la cate tine intr-adevar. Nu-i pasa de parinti, nici de nesuferita de Jessica, ii pasa de acel brunet din „visele” sale ce mereu il privea cu dragoste in ochi. Dar cum altfel ar putea sa reconstruiasca un puzzle din doar cateva piese care nici macar nu se potriveau. Hotarat, a deschis gura pentru a oferi verdictul intelegerii dintre ei si pentru a-i dovedi satenului ca nu ii era frica sa il contrazica.
- Douazeci. Doar atat. Si ma voi culca cu tine pentru bani doar o singura data si numai in cazul in care ar trebui sa plecam din tara cu avionul.
- De treizeci de ori si pretul nu mai scade, i-a spus satenul cu un zambet relaxt. Si cu biletul de avion treizeci si unu. Cand vrei sa plecam? A intrebat amuzat Kain stiind prea bine dublul inteles al vorbelor sale.
Senji s-a uitat scurt catre baiatul ca statea pe pat doar pentru a-i vedea privirea satisfacuta. Acum realiza ca intre ei nu a fost niciodata o prietenie adevarata, ci mai degraba au fost niste persoane care se cunosteau, care vorbeau despre diferite lucruri fara sa fie afectate. Argintiul a crezut ca poate spera la prietenie, la un ajutor din partea satenului oferind in schimb acelasi lucru. El a dat sprijin, i-a fost alaturi mereu si a incercat sa-l vada ca pe cel mai bun prieten, dar a oferit continuu fara sa primeasca ceva in schimb. Kain nu-si dorise prietenie, pentru el acest sentiment conta prea putin si isi dorea sa se apropie de baiat doar pentru putina distractie. Se simtea atras de argintiu, ii placea sa-si petreaca timpul cu el, dar doar atat, nu implica mai mult. Lasa iubirea, acel sentiment pur si sfant, undeva in spate pentru ca stia cata suferinta implica, iar el nu era dispus sa se sacrifice intr-atat.
Argintiul se indrepta dezamagit catre canapeua unde se afla Kain gandindu-se la ce va urma. Parea ca un suflet nevinovat ce isi astepta sentinta la moarte stiind ca el nu a facut nimic pentru a pasi pe lumea cealalta. Simtea ca lumea se misca prea repede pentru el, prea repede pentru a o urmari, iar pamantul ii fugea de sub picioare abandonandu-l intr-un spatiu infinit. Miscarea continua il ametea si nu se putea obisnui cu ea fiindca baiatul din acele vise ale sale il implora sa nu accepte propunerea satenului. Si-a scuturat capul crezand ca innebuneste si a continuat sa mearga impleticindu-se in propriile picioare. O lacrima i-a taiat obrazul rosu probabil de febra la cat de rau se simtea, dar probabil ca era din cauza acelei figuri din memoria sa. Continua sa mearga...

[I hate maths.]

Heh se pare ca o vreme nu o sa mai avem noi capitole....dar te intelegem(cel putin eu)Capitolul asta a fost foarte reusit.Mi-a placut.

De 31 de ori!!!Dhoamne saracu baiat....nici mama cu tata nu cred ca au facut-o de atatea ori(glumesc nu ma luati in seama)Kain asta incepe sa ma calce pe nervi zau asa!Adik el de la inceput a vrut doar sa se culce cu bietul Senji!Macar a scapat de nesuferita de Jassica.Offfff te roooog frumos adu-l pe Dai in scena mai repede ca mi dor de el(si de Tamaki)

Eh capitolul a fost foarte frumos si astept sa pui continuarea.Pana atunci succes la teze!Bye!

[nolazy]

Yeah...la partea cu tezele si bla bla, te inteleg si eu..desi nu prea imi place varianta asta, nu avem ce ne face,nu?
Ma bucur ca Senji nu a acceptat prima propunere a lui Kain..ar fi fost chiar ciudat.. Sincer mie 30 de partide nu mi se par chiar foarte multe. Sa zicem ca e acceptabil.Sunt curioasa daca le va termina
Fraza asta imi place muult : "Picaturile de ploaie de pe asfalt pareau petale dintr-o lalea, una ireala, dar usor de imaginat asemeni unei flori cu petalele dintr-o panza neagra si subtire."
Lalea neagra :X ( asta imi aminteste ca trebuia sa mor )
Abia astept sa te intorci cu un nou capitol si cu forte noi
bye bye :bye:

[Yaku-chin]

So....iar ajung la sfarsit)
Chiar daca Kain(park asa il chema nu?? in fine in mintea mea e doar DAi DAI DAI...unde-i DAisuke?) pare personajul negativ are dreptate in privintza prietenie dar totusi daca Senji ia oferito idiotu trebuia sa isi dea seama k a facuto din suflet
HMm 30 deabia asteptsa scitesc
Ehh urasc tezele( dar te inteleg pt k si eu le dau
Ast nexu..... pwps sis:X