Nu ești un membru încă? Înregistrează-te acum!
Creează un cont nou  

[Terminat] I just wanna love you!

Bun, pentru inceput, eu chiar trebuie sa imi cer iertare! Nu am stiut ca ai postat, imi pare rau... Si nici nu m-am mai uitat pe aici, iertare!
Mi-au placut mult cele doua capitole... Bine, primul! Nah, mi-a dezvoltat imaginatia din nou, ca fiecare imagine cu Kyle si Ray. Bine, de data asta deja ai intrat in niste acte... Altfel decat mai inainte.
Desigur, cunoscandu-ma, stii ca imi place si, vorba aia, "ce-i frumos ii place si lui Dumnezeu", deci cui nu i-ar place asemenea acte ?
Ai niste idei teribile, uneori chiar ma intreb cum de iti vin, plus daruirea pentru scris.
Aw, faza cu... Atunci cand cade peste el a fost de-a dreptul penala! Sa fiu sincera, eu m-asteptam sa se trezeasca si sa...
Bine, tac, altfel iar nu mai dorm la noapte!
Duncan asta ma scoate din sarite, ma enerveaza si imi vine sa-l bat! Ce cauta prin peisaj? Vreua sa plece, miros probleme! Dar nu conteaza asta, caci soarta ii este, oricum, in mainile tale.
Ai bagat anumite chestii foarte comice, me gusta! Portiile de ras daruite de tine chiar inveselesc ziua!
Glumele si lucrurile amuzante si cu bun gust se gasesc aici din plin, cel putin asta in opinia mea!
Bafta la scris!
"Iadul e gol si toti diavolii sunt aici. " (W. Shakespeare)

Blog:
Codul Cuvintelor | L'art de L'amour

Cum Trix si-a cerut iertare, asta trebuie sa fac si eu! Imi pare rau, dear, stiu ca nu am mai trecut pe aici de... 3 capitole, but asta nu inseamna ca renunt la ficul asta, mai ales cand devine asa plin de mister, suspans si, iubire pe ici pe colo. *perv smile*
Well, in aceste capitole s-au intamplat multe, iar in legatura cu relatia dintre Kyle si Ray, te rog, chiar te rog sa nu o grabesti. Se dezvolta bine asa incet cum e acum si e mult mai bine! Daca ai grabi lucrurile, sigur nu ar fi bine.
Ah, primul lor sarut, daca se poate numi asa, caci Ray nu prea l-a acceptat. Kyle a dat-o-n bara cu presupunerile lui, dar ma bucur ca s-a rezolvat treaba. Cred ca stiu ce a simtit Ray cand l-a vazut pe micutul Kyle dormind in patul lui. A fost amuzant acel paragraf in care roscatul se ruga sa-l mai lase cateva minute, apoi s-a prins si el defapt unde se afla 21
Te felicit de cate ori e nevoie pentru imbinarea umorului, cu misterul si romanticul. Mai ales in ultimul capitol postat, lucrurile se cam complica si-mi place mult ce ai creat acolo. Jesse sigur va gasi dovezi, dar il va ajuta cineva. Continua asa si va fi bine! Bafta, sweetheart! *kisses*

be special, be you.
Fani forgot her stamp here! ^w^

***

-Si ce ai de gand sa faci?
Roberts isi aprise un alt trabuc, apoi se lasa pe spatarul scaunului. Ochii sai caprui il cercetau cu atentie pe Jesse. Trase adanc fumul in plamani, apoi il lasa sa se imprastie in incapere.
-Nimic. Jesse ofta. O sa fiu atent si o sa incerc sa gasesc dovezi impotriva lui. In rest nu pot sa fac decat sa astept. Se ridica de pe scaun si incepu sa se plimbe prin biroul incapator incercand sa-si puna ordine in ganduri.
-Nu-mi place deloc chestia asta, Jesse.
-Stiu. Nici mie, dar chiar nu am ce sa fac. Jesse se opri in dreptul usii de sticla si privi aglomeratia din incaperea vecina, aducandu-si aminte de zilele cand si el tot acolo lucra. Ii era dor de acele zile.
-Blake stie?
Jesse tresari cand ii auzi numele si se reintoarse cu fata spre Ian.
-Nu, nu i-am spus nimic, recunoscu el cu jumatate de gura. Nu vreau sa se ingrijoreze.
-Nu te schimbi niciodata. Nu trebuie sa duci singur povara asta. Daca lucrurile vor merge atat de prost pe cat te astepti tu, o sa ai nevoie de tot sprijinul din lume. Roberts mai trase un fum din trabuc pe care il pastra o vreme in plamani. Scruma, apoi aseza trabucul in scrumiera. Nu mai esti singur, Jesse, continua el pe un ton de repros. Acum ai pe cineva alturi de tine.
-Tocmai de aceea. Nu vreau sa fie implicat. Il iubesc, Ian. Intelegi? Nu vreau sa-i creez neplaceri. Jesse isi sprijini capul de sticla rece incercand pentru a mia oara sa gaseasca o modalitate de a iesi din incurcatura asta.
Roberts zambi.
-Ma bucur sa te aud vorbind atat de deschis, Jesse. Se ridca de la birou si veni spre tanarul ce inca statea rezemat si il batu pe umeri prieteneste. Ai incredere in tine si in el, Jesse. Impreuna veti putea rezolva orice.
-Merci pentru sfat, sefu', dar inca nu prea stiu cum e sa lucrez impreuna cu cineva la asa ceva.
-Vei invata cu timpul, il asigura Roberts. Trebuie doar sa-ti dai o sansa.
-O sa incerc...

Jesse stia ca Roberts are dreptate. Ar fi trebuit sa-i spuna lui Blake, insa ceva il oprea. Cauzase multe necazuri in trecut, nu mai vroia sa mai adauge cateva pe lista, chiar daca de data asta nu era tocmai vina lui. La dracu', gandi enervat. Nu vroia decat sa uite trecutul si sa fie fericit alaturi de el. De ce era asa de greu? De ce trebuiau sa existe persoane care nu faceau decat sa-i ingreuneze viata?
Niciodata nu cautase necazurile cu lumanarea, ci din contra: incercase sa le evite pe cat posibil, dar ele se tineau lant de el, indiferent ce facea. Inainte intelegea. Natura slujbei lui era destul de riscanta asa ca se astepta la necazuri, dar acum?! Acum nu ar fi trebuit sa fie asa solicitant. Da, nu era deloc usor sa fi in fruntea unei corporatii atat de mare precum Newcrest, dar niciodata nu se asteptase sa fie aruncat direct intr-o chestie ce implica frauda si contrabanda cu droguri.
Tot drumul pana la apartamentul pe care il impartea cu Blake nu facuse altceva decat sa se gandeasca la asta. Acum era unul din acele momente cand si-ar fi dorit sa dispara si sa uite de toate grijile ce il incercau. Se saturase...
Imediat ce ajunse, isi parca masina si urca cu liftul cele cinci etaje, mintea zburndu-i numai la o baie lunga si un somn bun in bratele lui Blake.
Cel putin la asta se gandea inainte de a deschide usa apartamentului. Totusi, toate gandurile ii fusesera sterse cand femeia blonda ii sari practic in brate. Jesse se dezechilibra un pic, inainte de a se redresa si de a zambi. Unele lucruri nu se schimbau niciodata.
-Hanah, nu stiam ca ai venit in vizita. O stranse la randul sau in brate pe femeia mai in varsta ce statea agatata de el.
-Surpriza! Si nu am venit singura. L-am adus si pe Hank.
Jesse isi plimba privirea prin camera, vazandu-i intr-un final pe Blake si pe Hank ce pareau cufundati intr-o discutie aprinsa.
Hank il zari si se incrunta.
-Hanah, pentru numele lui Dumnezeu, il sufoci pe bietul baiat. Lasa-l sa respire un pic.
Femeia se bosumfla pentru cateva momente, dar isi asculta sotul.
-Imi era dor de el. Nu am apucat sa ne vedem prea des in ultima vreme.
-Alaska e departe, ii raspunse Jesse.
-Poate ar trebui sa ne cumparam un apartament pe aici prin apropiere ca sa fim mai aproape de voi. Viata ar fi mult mai distractiva asa.
Jesse prinse privirea chinuita a lui Blake si abia se abtinu sa nu izbucneasca in ras. Din cate isi dadea seama, nu parea prea incantat de idea de a petrece atat de mult timp in compania parintilor sai.
Jesse isi dezbraca sacoul si-si largi cravata cu care se spanzurase toata ziua, apoi se indrepta spre canapelele unde stateau ceilalti doi barbati. Dadu mana cu Hank si se aseza langa Blake, care imediat ce prinse ocazia il saruta usor pe buze. Ca de obicei, Jesse se inrosi. Stia ca parintii lui Blake nu mai au nicio treaba cu relatia lor, insa nu vroia sa treaca peste o limita. O limita de care Blake nu parea a tine cont.
-Mi-a fost dor de tine, ii sopti la ureche, inainte de a-i musca pavilionul. Isi tinea una dintre maini trecuta pe dupa spatele tanarului. Degetele sale lungi incepura sa-i maseze ceafa incercad sa inalture incordarea din muschi. As fi avut atat de multe in plan pentru seara asta, ii sopti din nou. Dar se pare ca va trebui sa asteptam...
-Ma bucur sa vad ca cineva inca se comporta de parca ar fi in luna de miere. Hanah le zambi si se aseza langa sotul ei pe canapeaua cealalta.
-Luna de miere pe naiba, zise Hank. Blake arata de parca acum ar vrea sa...
-Hank, sa nu indraznesti sa zici ...! il ameninta Hanah pe un ton hotarat.
-Sa zic ce? Nu vroiam sa zic decat ca Blake...
-Exact! Nu trebuie sa zici ce vroiai sa zici!
-Si de ce mama naibii nu? Macar sti ce vroiam sa zic? intreba barbatul enervat. Isi incrutisa mainile pe piept si astepta raspunsul sotiei sale.
-Hank Thorton, crezi ca dupa 28 de ani de casnicie nu stiu ce-ti poate capul?
Hank bombani ceva, Blake ofta, iar Jesse privi oarecum resemnat de la unul la altul. Se obisnuise cu astfel de scene. Scene care in mare parte erau provocate de Blake.
-Deci, cum se face ca sunteti aici? Concediu sau munca?
-Munca, raspunse Hank.
-Concediu, zise Hanah.
Se uitara unul la altul, pufnira in acelasi timp, apoi isi concentrara atentia pe altceva.
Blake il privi pe Jesse, apoi ridica din umeri, dandu-i de inteles ca habar n-are ce se petrece acolo.
Amandoi puteau simti tensiune din camera, insa niciunul nu stia care este cauza ei. Nu era ceva nou ca Hank si Hanah sa se certe, dar de data asta ceva era diferit.
-Va este foame? intreba intr-un final Jesse. As putea sa fac repede ceva de mancare.
-O sa te ajut si eu, se oferi Hanah zambitoare, ridicandu-se de pe canapea.
-Draga mea, mai bine nu. Sti, banuiesc ca toti vrem sa mancam in seara asta.
-Ce naiba vrei sa spui cu chestia asta, Hank Thorton? Femeia isi puse mainile in solduri si-si privi amenintator barbatul.
-Cred ca vrea sa spuna ca Jesse ar termina mai repede mancarea, incerca Blake sa o impace, chiar daca in adancul sau era perfect de acord cu tatal lui. Mama sa nu era tocmai o experta in bucatarie. Daca intra acolo cine stie ce dezastru facea. Iar acum, nu avea nici timp, nici chef sa repare un dezastru. Avusese o zi mult prea grea la spital. 2 operatii programate, si inca 10 consultatii, apoi doua ore petrecute la urgente pentru ca spitalul ducea lipsa de personal. Ultimul lucru pe care si-l dorise era sa petreaca o seara in familie. Cand deschise usa si ii vazu in prag, isi dadu vreo doi pumni mentali pentru ca avusese proasta inspiratie de a raspunde. Mai bine se facea ca nu aude si ii lasa sa plece naibii de unde venisera.
-Aici au dreptate, Hanah, dar poti sa ma ajuti la salata, daca vrei, interveni Jesse cand vazu ca femeia mai avea un pic si isi strangea atat sotul cat si fiul de gat.
-Cum sa nu te ajut. Sti ca-mi place sa stau in bucatarie. Femeia uita pe moment de suparare si inconjura mica masuta ce se afla in fata celor doua canapele.
-Pacat ca bucatariei nu-i place de tine, bombani Hank cu jumatate de gura, dar tacu imediat ce sotia sa ii arunca o privire incruntata.
-Si ce salata ziceai ca vrei sa faci? il intreba femeia pe Jesse, incercand sa ignore remarca lui Hank.
-De pui. E usor de facut si rapida.
Imediat ce ajunse in bucatarie scoase niste castroane de sticla si ingredientele din frigider si incepu sa-i explice mamei lui Blake cum sa prepare sosul pentru salata. Intre timp el taiase rpede niste bucatele de piept de pui si le praji in ulei de masline impreuna cu putin ceapa si morcov, dupa care adauga niste mirodenii. O ruga pe Hanah sa taie cateva rosii, ardei si castraveti si sa le aseza in cel mai adanc castron, peste care adauga puiul cu ceapa si morcovii. La final adauga maslinele negre si feliile de branza feta, apoi orna totul cu sosul pregatit de Hanah.
Pana ce Jesse pregati o sticla de vin si aranja niste aperitive pe un platou, Hanah puse masa si ii chema pe ceilalti doi barbati ce pareau cufundati intr-o discutie serioase despre Baseball.
Cine decursese in mare parte in liniste si fara evenimente importante. Hank le povesti ce se mai intamplase in Alaska de cand plecasera ei, apoi vorbi un pic despre recesiune, dupa care discutia devie din nou la sport. Hanah ii povesti lui Jesse despre cursurile de auto-aparare la care participa mai nou, despre prietenele ei, noile tendinte in moda si alte mici chestii ce, defapt, nu aveau cine stie ce importanta. Totusi, pe timpul mesei, cei doi soti nu-si adresasera niciun cuvant, iar atmosfera nu se imbunatatise deloc.
Doua ore mai tarziu, dupa ce vasele fusesera spalate si musafirii se aflau in dormitorul lor, Jesse se intoarse spre Blake ce statea in pat pe spate si privea tavanul pierdut in ganduri.
-Mi se pare mie sau ceva nu e tocmai in ordine cu ei?
Blake ofta. Si el avea senzatia ca ii scapa ceva, dar nu stia ce. Parintii lui se comportau ciudat. Bine, tot timpul sa comportasera mai ciudat, dar de data asta exagerau.
-Sincer, nu stiu. Poate e batranetea, zise ridicand din umeri, incercand sa para nepasator.
-Nu sunt chiar atat de batrani.
Cum se numea...? intreba Blake meditativ...criza varstei mijloci...Probabil e ceva de genul asta. Sper doar sa-si rezolve problemele si sa plece de pe capul nostru.
-Nu vorbi asa de parintii tai. Nu sunt chiar atat de rai. Si, in plus nu vad cum ne deranjeaza? Jesse se apropie de Blake, apoi se ridica intr-un cot ca sa-i poata vedea fata mai bine. Nu rezista tentatiei de a-l saruta si, ca e obicei, in momentul in care buzele sale le atingeau pe alea lui, lumea din jur disparea, oboseala era uitata, iar dorinta din el iesea la suprafata. Sarutul ce la inceput se dorise cast, se intensifica in momentul in care Blake il prinse de mana si il trase peste el. Bratul sau puternic ii inconjura spatele, apasandu-l de pieptul sau. Jesse scapa un geamat scurt cand ii simti limba facandu-si loc printre buzele sale intredeschise. Il primi, raspunzandu-i cu aceeasi pasiune ce-i facea sangele sa clocoteasca in vene si inima sa i-o ia la galop.
Isi sprijini mainile de o parte si de alta a capului lui Blake si stranse de cearceaf cand spasmele din partea de jos a corpului se facura simtite.
Blake isi misca mana, coborand cu ea de pe spate in jos pana la una din fese, de care stranse usor.
-Ahh! Jesse se arcui spre el cerand tacit mai mult. Trupul sau se freca de al barbatului intr-un gest mut de capitulare. Isi inchise ochii si se lasa purtat de senzatii. Blake isi duse si cealalta mana pe fesele tanarului si incepu sa le maseze pana ce simti trupul de deasupra sa tremurand.
Isi tinea ochii deschisi. Niciodata nu se satura de imaginea lui Jesse prin in mrejele pasiunii. Indiferent cum o faceau sau unde o faceau, tanarul ii raspundea cu aceeasi dezinvoltura si sinceritate, oferindu-i absolut totul. Pielea lui era atat de sensibila incat se infiora la cea mai mica atingere a sa. Niciodata nu trebuia sa-l stimuleze prea mult, insa ii placea sa o faca. Il excita, il innebunea...
Jesse rupse sarutul, coborand cu buzele pe muchia maxilarului iubitului sau. Aplica o ploaie de saruturi mici, pe masura ce cobora din ce in ce mai jos. Insista mai mult pe zona marului lui Adam, apoi se indrepta spre baza pieptului. Isi trecu limba peste pielea traspirata, bucurandu-se de geamatul adanc a lui Blake care umplu urechile.
Simtise in acelasi timp cum mainile barbatului ii indepartau boxerii. Temperatura in camera crescu cu cateva grade cand ii atinse pielea ce fusese acoperita pana in urma cu cateva momente de materialul subtire de bumbac.
Stranse din dinti cand il simti cautand locul unde stia ca-l va atata cel mai mult. Cand il patrunse cu un deget, trupul i se arcui instantaneu ca un arc ce statea sa se rupa. Se ridica sprijinindu-se in maini si-si trecu picioarele de-o parte si de alta a mijlocului lui Blake, departandu-le putin pentru a-i oferi barbatului mai mult spatiu.
Blake surase cand il vazu pe Jesse cum se chinuie sa nu scoata niciun sunet. Parea atat de concentrat, incat nu rezista tentatiei de a-l tachina un pic. Impinse degetul mai mult in el simtind cum muschii circulari se contracteaza. Il misca putin incercand sa gaseasa prostata. Mai adauga un deget de indata ce locul se largi. Ochii sai urmareau flamanzi toate miscarile tanarului. Inca isi tinea ochii inchisi, iar fruntea ii era scaldata in sudoare. Cand ii atinse prostata Jesse scapa un geamat sonor inainte de a-si duce una din maini la gura.
-Nu face asta. Vreau sa te aud. Blake ii luase mana intr-a sa si ii saruta pe rand degetele.
-Dar vor auzii...
-N-au decat sa auda. E casa noastra. Facem ce vrem.
Zicand acestea il trase pe tanar in jos si ij acoperi gura cu a sa. Ii musca buzele cu neastampar in timp ce degetele sale continuara sa se miste in interiorl lui Jesse mai repede ca inainte.
-Blake..ahh...nu..ahh
Nu mai era in stare sa articuleze un singur cuvant, dar nu-i pasa.
-Asa, lasa-ma sa te aud. Nici n-ai idee cat ma excita vocea ta, ii sopti la ureche inainte de a-i prinde intre dinti pavilionul si de a-l rontai usor.
Mainile lui Jesse coborasera pe corpul barbatului pana ce atinsera elasticul pantalonilor, de care trase cu nerabdare in jos. Ghicind ce vrea sa faca, Blake isi retrase degetele si-l ajuta. In scurt timp pantalonii disparusera. Jesse se freca din nou de el, bucurandu-se de senzatia pe care atingerea celor doua organe i-o dadea. Amandoi erau atat de calzi incat aveai impresia ca ardeau. Si, da, ardeau de dorinta...
-Jesse...Jesse...
Ii rostea numele intr-o rugaminte muta pe care tanarul insa o intelesese. Se ridica putin si il pozitiona la intrare in el, apoi se lasa in jos, strangand din dinti cand simti durerea de la inceput, pe care o ignora ca de fiecare data.
Blake se ridica in fund, sprijinindu-se cu spatele de tablia patului. Ii prise buzele lui Jesse intr-un sarut in timp ce mainile si le duse pe fesele lui, ajutandu-l sa se miste.
Jesse isi stranse picioarele in jurul taliei sale si-si sprijini fata de umarul sau. Isi lasa degetele sa se plimbe prin parul blond si umed de care tragea uneori mai tare cand o zvacnire interioara il facea sa se stranga si mai mult in jurul iubitului sau.
-Esti atat de cald, sopti Blake pierdut. Jesse ii raspunse printr-un geamat.
-Ma faci sa-mi pierd controlul daca imi raspunzi asa, Jesse. Il stranse mai tare in brate, apoi prin miscari il indemna sa se lase pe spate. Jesse il asculta. Se intinse pana ce atinse cu spatele patul. Mainile i se incolacira in el.
Fara sa iasa din el, Blake isi schimba pozitia si se puse in genunchi. Ghicind ce vrea sa faca, Jesse isi ridica trunchiul spre el, oferindu-i mai mult spatiu. Blake zambi, insa zambetul i se trasforma in grisma cand trupul tanarului incepu din nou sa se miste. Gemetele sonore spargeau linistea din incapere si ii umpleau urechile ce nu se mai saturau de ele.
Miscarile sale devenisera mai adanci, mai brutale. De pe frunte ii se prelingeau broboade de transpiratie. Isi tineau ochii doar pe jumatate deschisi. Mainile sale pricepute il trageau pe Jesse spre el, doar spre a-l impinge inapoi dupa cateva secunde.
Incordarea din trup devenea din ce in ce mai suparatoare si mai frustranta. Se pleca spre Jesse, sprijinindu-se cu o mana de pat si ii prinse buzele intredeschise cu alea sale. Cu cealalta mana prinse organul erect ce i se freca e abdomen si il mangaie de la baza pana la varf, insistand pe acesta din urma. Jesse isi deschise larg ochii, facundu-l sa se piarda in albastrul infinit ce acum era tulbure din cauza pasiunii. Imediat ce ce departa putin, reusi sa citeasca pe buzele lui n "te iubesc", apoi ii simti trupul tremurand puternic, strabatut de spasmele placerii. Cand ii rostise numele cu acea voce din care razbatea dorinta, mica lui stapanire de sine se spulbera si isi elibera pasiunea in trupul din bratele sale, apoi se lasa extenuat peste el. Ramasesera imbratisati toata noaptea, abia spre dimineata Blake avand destul de multa putere pentru a rupe legatura care inca ii unea. Cu Jesse inca in bratele sale se rostogali pe spate si adormi aproape imediat.

"Omul este cel mai putin el insusi,atunci cand vorbeste in propria persoana.Da-i o masca si el va spune adevarul."Oscar Wilde
[Imagine: chibi_5001.gif]
, chibi-ul lui

Acum inteleg de ce capitolul asta era asa lung. Scena aia a fost atat de incitanta cu parintii lui Blake in aceeasi casa. Da, sunt foarte nebuni. :3 Si foarte indragostiti. Ma bucur ca totul merge atat de bine intre ei si ma mai bucura faptul ca ai adus aminte si de Hanah si Hank, ma gandeam ca le-ai dat uitare lor, dar cum se putea? Oricum ceva nu e in regula cu cei doi. Sa fi fost mica cearta sau e ceva mai mult? La naiba, daca se despart sigur Blake nu va mai fi atat de fericit si va sari putin de sub control. Oricum tu stii de ce se comporta asa. :-S
Etto... Chiar mi-a placut capitolul. Sper ca micutul Jesse ii va spune lui Blake despre problema, acesta sigur il va ajuta, nu cred ca se va petrece atat de rau cum crede el. De abia astept urmatorul capitol, poate mai aduci aminte de Ray ( preferatul meu 38 ). Bafta, MiraA! *kisses*

***

Il trezise lumina soarelui. Jesse se ridica in sezut si privi confuz camera. Era goala.
Casca de cateva ori, injurand in gand ca trebuie sa se trezeasca atat de devreme. Diminetile nu erau in niciun caz favoritele sale. Si dupa efortul din noaptea trecuta i-ar fi prins bine un somn mai lung.
Se ridica din pat si-si infasura cearceasul in jurul sau, apoi merse la dulap si-si alesese niste haine. Avea sau nu avea chef, trebuia sa mearga la birou.
Bombanind intr-una si cu hainele in brate iesi din camera si se indrepta spre baie. Sigurul sunet care se auzea era cel al dusului, restul casei era cufundata intr-o linistea neprimitoare. Probabil Blake intrase deja la dus, gandi el in timp ce deschise usa baii si intra in incaperea scaldata in aburii fierbinti.
Jesse isi lasa hainele pe unu dintre suporturile pentru prosoape si intra in cabina de dus. Se lauda in gand ca avusese inspiratie sa cumpere o cabina de dus mai mare decat cele standard cand renovasera apartamentul asta. In felul acesta doua persoane puteau sa stea nestigherite la dus, fara sa se incomodeze sau puteau sa faca si altceva fara sa se planga de spatiul ingust.
Singurul lucru care il deranja era jetul de apa ce in dimineata aceea venea din toate partile. Nu reusea sa vada nici macar unde era samponul. Oricum, la ora aia foarte rar vedea ceva calumea din cauza somnului...
-De ce ai dat drumul la jeturile pentru masaj? intreba incercand sa-si inabuse un cascat. Da-mi te rog saponul, daca-l vezi ca eu nu vad absolut nimic.
-Poftim, ii raspunse o voce somnoroasa punandu-i in mana sticla de sampon.
Jesse se intoarse, o lua si-si turna in cap o cantitate deloc rezonabila.
-Merci, Hanah.
-Cu placere, Jesse.
Jesse ramase cu sticla in mana. Se incrunta si se intoarse incet cu fata spre cealalta persoana. Nu, nu era posibil. Sigur somnul era de vina, gandi el usor amuzat, Hanah nu avea cum sa fie...dar ochii sai ii intalni pe ai ei pentru un moment lung ce parea a nu se mai termina.
-Hanah! urla Jesse si facu doi pasi in spate, dar se lovi de unu dintre peretii de sticla a cabinei de dus.
-Jesse, ce cauti in dusul meu? Femeia se lipi de peretele opus. Ochii ei mariti de surpriza il masurau cu neliniste pe tanarul din fata ei, in timp ce cu mana incerca sa gaseasca manerul pentru deschide usa cabinei si a iesi afara.
-Cabina ta? E cabina mea! E sase dimineata! Nimeni nu face dus la 6 dimineata!
-Dusul era pornit! Nu te-ai gandit ca e cineva inauntru?
-Ba da, dar nu m-am gandit ca esti tu. Vazand ca femeia nu nimereste usa, Jesse intinse mana si trase de maner, facand ca usa sa se deschida cu un zgomot infernal. Iesi repede din dus, se dezechilibra si aproape cazu pe gresia umeda. Se prinse totusi cu mana de unul dintre suportii de prosoape si-si recapata pentru moment echilibru, dar suportul se rupse, iar el se trezi stand pe spate si admirand tavanul alb al incaperii.
-Jesse, esti bine? Hanah veni din spatele lui si dori sa se aplece si sa-l ajute sa se ridice.
-Nu, nu, nu...Jesse isi inchise ochii. Te rog, Hanah, du-te si imbraca-te cu ceva. Ma ridica singur si pentru numele lui Dumnezeu sa nu te apleci acum si sa ma ajuti!
Probabil daca nu ar fi fost el victima, ar fi ras cu gura pana la urechi, dar in momentul asta nu credea ca exista ceva mai penibil decat sa o vada pe mama iubitului sau goala la dus.
Auzi un fosnet un pic mai indepartat, apoi vocea ei.
-Am pus ceva pe mine. Poti sa deschizi ochii. Tanarul o asculta. Da...pusese ceva pe ea. Un nenorocit de prosop! Acum ai nevoie de ajutor ca sa te ridici? continua femeia
-Nu multumesc. Ma descurc. Jesse se ridica cu grija dorind sa nu mai repete intamplarea. Posteriorul il durea si asa destul de tare. Nu mai avea nevoie de alte cazaturi. Totusi Hanah nu-l asculta. Ii intinse mana, dar cazu in aceeasi capcana ca si el. Se dezechilibra din cauza gresiei ude, prosopul care o acoperea cazand in laturi, iar ea ateriza peste Jesse inapoi pe podeaua rece. Liniste...apoi doua tipete sparsera tacerea. Hanah se ridica prima, lasa prosopul pe jos si se intrepta spre usa, care exact in acel moment se trantise la perete cu putere.
-Ce naiba se petrece aici? Blake privi cu stupoare silueta goala din fata sa. Mama?!
-Blake Thorton cum indraznesti sa intri in baie cand mama ta face dus? Nu sti sa bati la usa?
Blake isi inchise un pic prea tarziu ochii. Stia ca imaginea il va bantui pentru o vreme. La dracu'! Niciun barbat nu vrea sa-si vada mama goala!
Cand si-i deschise, primul lucru pe care il vazu, fusese Jesse, stand intins pe spate in mijlocul baii si contampland tavanul.
-Jesse? vocea sa era soptita si oscila intre neincredere totala si un oarecare grad de amuzament.
-Ma gandeam acum cateva clipe ca nu e nimic mai penibil decat sa intri peste mama iubitului tau la dus. Ei, bine...sa sti ca m-am inselat. Exista lucruri si mai penibile decat atat!
Blake se apropie de el si ii intinse mana, ajutandu-l sa se ridice. Privi apoi baia. Unul dintre suporti era pe jos, sticla usii de la dus era crapata si peste tot era numai apa, iar iubitul sau era plin de sampon din cap pana-n picioare. Oricat de ciudata era dimineata aia sau de neobisnuita intamplarea, nu se putu abtine si izbucni in ras.
-Nu e nimic amuzant, bombani Jesse intorcandu-se cu spatele la el.
-Ba este. Cred ca e cea mai amuzanta chestie la care am luat parte in ultima vreme.
-Nu-i adevarat.
-Ba este, daca privesti din punctul meu de vedere.
-Dar nu privesc din punctul tau de vedere. Jesse isi puse mainile in solduri si se incrunta. Asta nu e una din diminetile mele bune.
-Ar trebui sa o consideri asa. Macar ai noroc ca tata doarme inca. Nu stiu ce ar fi zis de toata scena asta.
-Nici nu vreau sa aflu. Mai ramase incruntat, dar vazand cu cata pofta rade Blake, pana la urma nu reusi nici el sa se abtina. Intra inapoi in cabina de dus si se clati de sampon, apoi se infasura in prosopul pe care i-l dadu Blake.

Doua ore mai tarziu se afla la biroul sau cu o ceasca mare de cafea in fata si cu cel mai proaspat raport cu privire la cota de piata a companiei in brate, dar mintea ii era inca ocupata cu momentul jenant din acea dimineata. La dracu! De ce lucrurile astea i se intamplau doar lui? Niciodata nu ar fi vrut sa o vada pe Hanah goala! De ce el?
Pufnii si lasa dosarul jos, apoi se intoarse cu scaunul spre fereastra din spatele biroului si incerca sa-si revina si sa se concentreze pe problemele pe care trebuia sa le rezolve.
Insa nu reusi nici macar sa se bucure de linistea din propriul birou, caci usa se deschise brusc si inauntru intre Hanah urmata indeaproape de Camil.
-Imi pare rau, domnule, nu am reusit sa o opresc.
-Jesse, trebuie neaparat sa vorbesc cu tine!
Jesse le privi pe cele doua femei si constata ca nu e una din cele mai bune zile ale sale. Camil parea al naibii de nervoasa pe cand Hanah parea de-a dreptul disperata. Jesse isi daduse imedia seama ca ceva rau se intamplase.
-Nu-i nimic, Camil. Doamna este Hanah Thorton, mama lui Blake. Hanah ea e Camil, secretara mea. Cele doua femei si zambisera in semn de salut, apoi Camil se intoarse pe calcaie si iesi afara sin camera, in timp ce Hanah se apropie de biroul lui Jesse si aproape se prabusi pe scaunul liber.
Incaperea se scufunda in liniste pentru cateva momente.
-Intalnirea asta e un pic ciudata, comenta femeia, feriindu-si privirea de cea a tanarului din fata sa. Dupa ce s-a intamplat la dus, vreau sa zic...
-Ai dreptate. Jesse ofta si se lasa pe spatarul scaunului. Imi pare rau pentru dimineata asta. A fost...
-Penibil? incerca femeia sa-l ajute.
-Vroiam sa zic amuzant intr-un fel macabru, dar banuiesc ca merge si penibil. Jesse zambi.
Hanah se destinse imediat.
-Si mie imi pare rau, Jesse. Nu ma gandeam ca cineva se va trezi asa de devreme. Ar fi trebuit sa inchid usa.
-Si eu ar fi trebuit sa fiu mai atent. Doar ca in fiecare dimineata obisnuiesc sa fac dus cu...aducandu-si aminte cu cine vorbeste si despre ce vorbeste isi drese glasul si inchise subiectul printr-o pauza lunga.
-Da...inteleg. Dar, lasand asta la o parte, chiar vreau sa vorbesc ceva serios cu tine.
Femeia ezita putin. Se uita in stanga, apoi in dreapta, dupa care isi privi pret de cateva secnde pantofii cu care era incaltata.
-Ma sperii. De obicei esti mai directa Ce s-a intamplat?
-Jesse, ce ma fac? Cred ca Hank ma inseala!!

Chiar daca ziua avusese un inceput promitator, se dovedise a fi pana la urma un adevarat dezastru. Totusi, imaginea lui Jesse din acea dimineata, fata lui rosie si usor frustrata reusea sa-i mai aduca macar un pic din buza dispozitie pe care si-o pierduse in mare parte de cand intrase in spital. Aici, ca de obicei, era un haos de nedescris. Prea multe accidente, incendii, batai si alte evenimente nefericite.
-Nu te mai incrunta, Blake. O sa faci riduri. Daniel parea la fel de lipsit de griji si de zambitor ca de obicei. Statea picior peste picior si isi bea linistit cafeaua. Zambetul sau ironic nu prevestea nimic bun.
-Daca fac, vor fi ale mele, nu ale tale. Blake puse jos dosarul si se incrunta la prietenul sau care insa nu parea prea afectat de tonul dur. Nu ai altceva mai bun de facut decat sa-mi respiri mie aerul?
-Nu, absolut nimic. Tu nu ai altceva mai bun de facut decat sa bombanesti intr-una?
-Daca ai avea pe cap atatea cate am eu si tu ai face la fel.
-Nu-i adevarat.
-De unde sti?
-Pentru ca eu nu vreau sa am riduri peste cativa ani. Femeilor nu le plac barbatii cu riduri. Bau un pic din cafeau ce era aproape racita de tot, apoi continua. Dar banuiesc ca tu nu trebuie sa-ti faci griji. Jesse ar fi in stare sa-ti iubesca si ridurile. Ma gandesc ca esti bun la capitolul prestari, din moment ce Jesse pare atat de fericit indiferent ce faci.
Blake nu se chinui sa-i raspunda. Continua sa citeasca in liniste dosarul urmatorului pacient programat pentru o consultatie.
-Haide, esti mai morocanosc decat de obicei. Ce s-a intamplat? Te-ai certat cu Jesse in dimineata asta?
-Nu. Chiar deloc, raspunse Blake inca fiind atent la dosarul pe care il avea in fata.
-Atunci?
-Au venit ai mei in vizita si nu stiu cand vor pleca.
Daniel incepu sa rada.
-Acum inteleg de ce esti asa frustrat. Nu ti-au spus si de ce au venit?
-Cica erau prin zona, dar nu am crezut in singur cuvant. Blake dadu intr-un final dosarul la o parte si lua o gura de cafea. Am o presimtire proasta, Daniel.
-Sunt parintii tai si au venit doar intr-o vizita scurta. Ce naiba se poate intampla?
-Tocmai pentru ca sunt parintii mei spun asta. Si intrebarea pe care ar trebui sa o pui este urmatoarea: Ce nu se poate intampla cand sunt ei prin preajma?

"Omul este cel mai putin el insusi,atunci cand vorbeste in propria persoana.Da-i o masca si el va spune adevarul."Oscar Wilde
[Imagine: chibi_5001.gif]
, chibi-ul lui

Am ratat un capitol ! Iertare, scumpa mea, insa nu am mai intrat pe sit, am fost ocupata si, nestiind ca ai postat, nu am facut-o... Iarta-ma!
Hopa, m-ai lasat cu gura cascata! *laughs* Jesse e de-a dreptul teribil, la fel si Hannah *laughs* Zau ca nu ma asteptam la asa ceva, a fost de-a dreptul teribil! Au fost asa de simpatici, mai ales momentul din baie, cand a intrat peste ea *laughs*. Imi place mult de Hannah, imi aduc aminte cand au fost intaia oara la Blake acasa si Hannah era asa de buna cu Jesse, in timp ce e Hank era rau... Oricum, femeia aia mi-a placut de la inceput la nebunie! *love*
Hank o inseala? Tu glumesti?! Eu stiu ca tu ai idei geniale, da' asta chiar m-a socat. Sincer, nu ma asteptam la asa ceva... ADica... Hank? Plus de-asta, ii cere iubitului fiului ei parerea?
Interesaaaaaaaant!
Perspectiva ta asupra lor e grozava de-a dreptul !

TE asteptam cu nextul si surprizele pe care ni le mai pregatesti! *puppy eyes* Loooove ! *kisses*
"Iadul e gol si toti diavolii sunt aici. " (W. Shakespeare)

Blog:
Codul Cuvintelor | L'art de L'amour

buna eu sunt noua pe aici dar vreau sa iti spun ca ti-am citit tot ficul si este pur si simplu senzational chiar nu pot sa imi dau seama cum de iti vin atat de multe idei, una peste alta ultimul capitol a fost foarte amuzant, parca il si vad pe Jesse cum sta linistit cu gandul ca langa el este iubirea lui Blake, iar dintr-o data este cu totul pe jos din cauza socului. sper ca drama din familia lui Blake sa se rezolve cu bine. MiRa scumpa mea ne tii foarte in suspans la capitolul Ray - Kyle, abia astept sa vad continuarea in relatia lor. te pupacesc si keep going with the good work bye bye





Viata este ceea ce ti se intampla in timp ce esti ocupat sa faci alte planuri. – John Lennon

In ciuda celor petrecute in baie cu Jesse si Hannah, apreciez mult faptul ca mama lui Blake a venit la iubitul acestuia sa ii ceara un sfat. Acea parte a capitolului, cat si prima, au fost impresionante. Numai tu stii sa faci lucrurile atat de interesante si amuzante in acelasi timp. Hmm… Chiar o decizie buna din partea femeii sa ii ceara lui sfaturi. Cu Hank nu avea cum sa vorbeasca, iar Blake cred ca s-ar fi simtit cam ciudat, trist si tot asa. Te gandesti la toate… Dar acum, cum am mai spus si in comentariul precedent, de ce parintii lui au venit? Ceva nu e bine. 22
I’ll wait for the next!

Multumesc pentru coomu-ri fetelor si multumesc si celor care citesc, dar nu zic nimic. Ma bucur ca va place si sper sa va placa in continuare.

***

-Ce te face sa spui asta? Jesse ii turna inca o ceasca de ceai si astepta ca femeia sa se linisteasca si sa incepa sa vorbeasca. Intamplarea din dimineata aceea fusese uitata de amandoi. Acum nu mai vroia decat sa afle ce o tulbura si de ce ajunsese la o conclzie atat de deranjanta.
-Hank s-a comportat ciudata in ultima vreme. La inceput am crezut ca sunt doar probleme de serviciu, ca e obosit si satul. Femeia ofta. Am crezut chiar ca e vorba de o criza a varstei a treia...
-Si de ce ti-ai schimbat parerea? Scuza-ma, Hanah, stiu ca Hank e un tp dificil, dar nu il prea vad inseland. Nu e genul care sa faca asa ceva.
-Nici eu nu am crezut, marturisi Hanah si isi pleca privirea in pamant. Apoi am gasit asta in unul din buzunarele lui. Isi desfacu poseta si lua de acolo o hartie pe care i-o inmana lui Jesse.
-BlackMoon? intreba tanarul perplex.
-M-am interesat. E un club de noapte aici in L.A.
-Stiu ce e. Am fost si eu acolo de cateva ori. Jesse prinse privirea incruntata a femeii si isi drese glasul. Cand lucram ca jurnalist. E un loc bun unde sa te intalnesti cu persoane importante. Si periculoase adauga in gand, dar nu vroia sa o ingrijoreze si mai mult pe Hanah.
-Tocmai deaia am venit la tine. Tu sti mult mai bine decat mine ce se intampla in orasul asta. Ajuta-ma sa descopar cu ce femeie se intalneste Hank. Te rog, Jesse!
Baiatul ofta, apoi se ridica de pe scaun si merse pana la minubarul din capatul opus al incaperii. Scoase un pahar de wisky si o sticla si isi turna o cantitate generoasa. Lua o gura si incerca sa se gandeasca la ceea ce ii spusese Hanah. Se indoia ca Hank mergea acolo ca sa se intalneasca cu o femeie. Locul ala era bun pentru facut afaceri nu pentru a-ti gasi o partenera de sex. Totusi nu putea sa-i spuna asta mamei lui Blake. Stia ca exista o foarte mare posibilitate ca Hank sa fi facut niste simple afaceri in localul ala cu niste oameni mai excentrici. Dumnezeu sa-i ajute, caci orasul ala era plin de oameni excentrici, dar se putea la fel de bine ca Hank sa fi intrat in niste probleme cu anumite persoane mai putin dragute. In fine, orice era, trebuia sa afle.
- O sa incerc sa te ajut. Promit. Tanarul ii zambi ca sa o incurajeze. Lua paharul si se reintoarse la birou. Dar ce te-a facut efectiv sa crezi ca e vorba de o femeie? Ar putea foarte bine sa se intalneasca cu partenerii lui de afaceri.
-Hank a venit in L.A. de 5 ori in ultimele sase luni. Mie mi-a spus doar de 2 ori ca vine aici. Apoi acum o luna de zile, cand se presupunea ca e in Dallas, am sunat la hotelul la care trebuia sa stea. Mi-au spus ca nu e nimeni acolo cu numele lui. Am zis sa-mi incerc norocul si am sunat la clubul asta. M-am da drept secretara lui si am spus ca am mesaj de la sotia sa, dar mi s-a spus ca domnul Thorton nu poate fi deranjat cat timp este Sonny si ca sotia sa va trebui sa astepte.
Femeia deveni dintr-o data nervoasa. Ochii ei verzi mari scanteiau de frustrare.
-Inteleg...Sonny zici...O sa incerc sa aflu cine e si care e povestea ei, dar pana atunci trebuie sa te calmezi. Nu o sa rezolvi nimic asa.
-Cum vrei sa ma calmez? Nu-mi vine sa cred ca dupa aproape 30 de ani imi face asa ceva!
-Nici mie, aproba Jesse stoic. Si adevarul era ca nu credea nici pentru o secunda ca Hank se intalnea cu Sonny pentru a o insela pe Hanah. Banuia ca se afla altceva la mijloc.
-Barbati! Hanah pufni indignata. Jesse incerca sa nu o bage in seama.
Nu-si mai spusera nimic pana cand Hanah isi termina ceaiul. Dintr-o data se ridica de pe scaun si de indrepta spre usa.
-Ma duc la cumparaturi. Sa ma anunti daca afli ceva. Si Jesse, zise femeia inainte de a iesi afara pe usa. multumesc mult. Usa se inchise in urma ei.
-Si eu care ma gandeam ca voi avea o saptamana linistita acum ca Ray e plecat, murmura Jesse pentru sine. Cazu un pic pe ganduri. Avea o presimtire al naibii de proasta in legatura cu chestia asta. Nu-i spusese Hanei, dar o cunoastea foarte bine pe Sonny. Era o femeie de afaceri si, in acelasi timp era dracul in persoana. Ultimul lucru pe care il vroia era sa se intalneasca cu ea, dar avand in vedere ca clubul BlackMoon era al ei, banuia ca nu avea cum sa scape. Acum nu mai ramanea decat sa-si faca o rezervare.

*
-De ce naiba trebuie sa ma bag eu numai in belele?
Jesse ofta pentru a suta oara si mai arunca o privire spre intrarea clubului BlackMoon. Statea acolo de aproape doua ore incercand sa observe cine intra si cine pleca, iar dupa numarul de persoane care ii trecusera pragul, se astepta ca localul sa fie plin. Se uita la ceas impacientat. Era noua jumate seara, iar strazile orasului abia acum prideau cu adevarat viata. Se ruga in gand ca Blake sa fie retinut mai mult la spital, caci altfel ar fi avut al naibii de multe explicatii de dat. Deasemenea mai spera si ca Hanah sa nu fie atat de nebuna incat sa incerce sa vorbeasca personal cu Sonny deoarece asta ar fi incurcat si mai mult lucrurile. Lua sticla de apa minerala de pe scaunul din dreapta, o desfacu si bau cateva guri ca sa-si drege gatul uscat, ii pune inapoi dopul, apoi o arunca pe bancheta din spate.
Inspira de cateva ori adanc, apoi deschise usa si iesi afara, lasand aerul usor caldut sa-i mangaie fata incinsa din cauza asteptarii. Bloca masina, apoi se indrepta cu pasi leganati spre namila de om ce era pus pe post de portar. Imediat ce ajunse in dreptul sau zambi cu gura pana la urechi si ii facu cu ochiul complice.
-Frate, am auzit ca un party misto la voi p'aici, zise in asa fel incat dadea impresia ca limba i se impleticeste in gura. Vreau sa yo sa intru sa ma distrez. Aveti fetite, asa-i?
Portarul pufni.
-Pustii din ziua de azi, zise pe jumatate enervat pe jumate resemnat. Pleaca de aici, puslama. Locul asta e pentru adulti, nu pentru copii ca tine. Du-te si joaca-te pe Nintendo sau ce naiba mai fac copiii din ziua de azi.
Jesse se sprijini de el, prefacandu-se ca e prea beat ca sa se tina bine pe picioare. Baga mana in buzunar si scoase cinci bagnote de o sute de dolari si i le flutura barbatului prin fata ochilor.
-Haide, tataie. Sau poate nu vrei bistarii asta...
Barbatul ezita pentru un moment, apoi ii smulse banii din mana si ii deschise usa ca sa poata intra.
-Sa nu-mi faci probleme, pustiule.
Jesse nu-i mai raspunse. Mai merse un pic clatinandu-se doar asa de efect, dar pe masura de ce apropia de bar pasii in devenira mai siguri. Din fericire, chiar daca clubul era plin, de la bar putea sa-l cuprinda repede dintr-o sigura privire. Se aseza pe unul dintre scaunele inalte si comada un wiskey cu gheata din care incepu sa bea imediat ce ii fusese servit. Ochii sai ageri cercetau imprejurarile sperand ca va reusi sa o zareasca pe Sonny sau pe unul dintre acolitii ei.
Totusi spera ca el sa nu fie vazut. Niciodata nu se intelesese cu Sonny...sau, mai bine zis, nu se intelesese cu Sonny din momentul in care el impreuna cu Nick au reusit sa-l desconspireze pe unul dintre oamenii cu care ea "lucra". Lucrurile se complicasera, vreo trei persoane ajunsesera in puscarie, iar Sonny fusese nevoita sa-si inchida unul dintre cluburile pe care le detinea si sa se dea la fund pentru o vreme. In fine, asta fusese in urma cu patru ani. Spera ca Sonny sa fi uitat de el, dar cat de bine o cunostea...se cam indoia.
Bautura ii ardea gatul si ii provoca sete. Ar fi preferat sa bea o apa minerala, dar stia ca nu da bine. Nu vroia lumea din jurul sau sa intre la banuiala. Vroia doar sa se piarda printre marea de oameni de preferau sa-si piarda serile petrecand pana cadeau sub mese rupti de beti si de drogati, doar pentru a ajunge la dezintoxicare sau dezalcolizare pentru doua saptamani, ca mai apoi sa i ia din nou de la capat.
O blonda de la capatul opus al barului ii facu cu ochiul. Plictist, dar totusi galant isi ridica paharul in semn de salut, apoi ii spuse barmanului sa-i ofere femeii inca un pahar din orice ar fi preferat sa bea si sa-i-l puna pe nota lui. Intre timp se intoarse cu tot cu scaun si se sprijini cu spatele de tablia barului. Privirea lui se indrepta instantaneu spre zona V.I.P si implici spre separeurile despartite de restul salii de niste draperii mari de catifea rosie.
Nu dura mult si una dintre draperii fusese data la o parte, iar din interiorul cuibului de viespii, iesi nimeni alta decat Sonny. La fel dr frumoasa, de inalta, de supla...si de letala. Isi oferea unul dintre zambetele inghetate barbatului ce o conducea spre o alta usa laterala, probabil una dintre salile off-limits. In urma lor mergeau ca doi catelusi tinusi in lesa, alti doi indivizi imbracati complet in negru si aratand de parca ar fi plecat la vanatoare.
Totusi, Sonny nu apucase sa intre pe usa laterala, caci una dintre ospatarite se apropie de ea si ii sopti ceva la ureche. Femeia se incrunta, ii spuse ceva barbatului, apoi schimba directia indreptandu-se spre usa de la intrare.
Jesse simtea ca ceva nu e bine. Isi intoarse privirea, incercand sa vada de ce era atat de multa agitatia la intrare. Gorila care il lasase pe el sa intre statea langa o femeie blonda, imbracata elegant care nu parea a se potrivi cu restul peisajului. Jesse injura printre dinti si isi abandona scaunul, indreptandu-se cu pasi mari spre aceeasi directie. Trebuia sa se astepte la una ca asta. Ar fi trebuit sa ghicieasca ma Hanah nu va putea astepta cuminte acasa pana el va gasi o madalitate de a afla ce naiba se petrecea acolo.
Ajunse cu cateva secunde mai repede decat Sonny. O prinse pe Hanah de mana, incercand sa o traga de acolo, dar femeia parea intepenita. Namila se uita la el si se incrunta. Hanah isi trase mana dintr-a lui intr-o confirmare muta a faptului ca nu vrea sub nicio forma sa plece de acolo.
-Mai, mai uite ce avem aici. Jesse, cat timp a trecut de cand nu ne-am mai vazut?
Sonny se apropie de el si ii depuse un sarut fugar pe unul dintr obraji. Zambetul imprimat pe buze nu se putea citi si in ochii ei negrii, usor oblici care il masurau din cap pana-n picioare.
-Nu destul de mult, ii raspunse Jesse pe un ton galant, dar usor intepat. Vad ca o duci mai bine ca niciodata.
-Nu multumita tie si prietenului tau. Femeia isi aprinse o tigara si trase fumul cu iz de vanilie adanc in piept inainte de a-l expira direct in fata lui Jesse. Acesta nu schita niciun gest.
-Vreau sa stiu ce se petrece aici! ceru Hanah cu o voce usor tremuranda din cauza frustrarii. Voi doi va cunoasteti?
-Vad ca nu ti-ai schimbat gusturile in doamne, Jesse, il apostrofa Sonny in timp scruma. Inca iti place sa le imblanzesti cu mana ta.
-Daca ceva nu e stricat, ce rost are sa-l repari? Sau sa-l schimbi, in cazul nostru....intreba Jesse inca zambind. Simtea tensiunea din aer si nu ii place deloc. Mintea sa lucra cu repeziciune, incercand sa gaseasca o madalitate de a o scoate pe Hanah de acolo cat mai repede, insa mama lui Blake avea propriile ei planuri.
-Vreau sa stiu ce treaba ai cu Hank! Hanah o masura din cap pana-n picioare pe Sonny. Cealalta femeie facu la fel.
-Cine?
-Hank Thorton, suiera Hanah printre dinti, incercand sa-si pastreze calmul.
-Nu am auzit de el.
In traducere libera: "Nu e treaba ta cu cine fac eu afaceri."
Sonny se intoarse pe calcaie si se pregati sa plece.
-Al, adu-l pe Jesse in separeu. Nu m-am mai jucat de mult cu el. Unul dintre barbati il prinse pe Jesse de brat si il imbraci in fata, in timp ce celalalt o prinse pe Hanah de mana si o trase spre iesire. Femeia insa se smuci din stranasoare lui, facu doi pasi spre Sonny si o prinse de mana.
-Nu plec de aici pana cand nu-mi raspunzi la intrebare, ameninta ea cu ochii scanteiand se furie. Barbatul de mai devreme reactiona, ii prinse mana si i-o suci la spate. Hanah scapa un scancet, apoi ochii i se ridicara spre Jesse.
Baiatul prinse ocazia, se intoarse si il pocni peste fata pe barbatul ce il impinse. Acesta cazu pe spate si dobora una dintre mesele din apropiere...
Doar atat a trebuit ca Iadul sa se dezlantuie...

"Omul este cel mai putin el insusi,atunci cand vorbeste in propria persoana.Da-i o masca si el va spune adevarul."Oscar Wilde
[Imagine: chibi_5001.gif]
, chibi-ul lui

Un capitol bun, din nou. Nu l-am cititi mai devreme pentru ca si uitasem ca ai pus nextul. Noroc ca am mai verificat o data.
Ei bine, pana la urma Hank nu o inseala pe Hannah, dar se pare ca e ceva si mai complicat la mijloc. Ce-mi place ca ne dai impresii gresite, la mijloc ascunzandu-se altceva. Hannah e o femeie puternica, asta, ori nu stie cine e Sonny aia. Nici eu nu stiu exact, dar dupa spusele lui J. e o femeie cam dura. Ma cam sperie, sincer. >.> Sper ca totul o sa iasa bine acolo, dar avand in vedere propozitia cu care ai incheieat, nu prea stiu ce sa zic. Te descurci tu, ofc. Bafta, dear. :3



Subiecte de discuție similare...
Subiect: Autor Răspunsuri: Vizite: Ultimul răspuns
  [Terminat] Don't wait for love, look for happiness ohaio_angel 72 31.826 07-02-2014, 11:10 PM
Ultimul răspuns: Kira's Scarlet
  [Terminat] Love isn't simple [yaoi] myuu 102 65.631 03-08-2009, 09:56 PM
Ultimul răspuns: Hetalia
  [Terminat] Boys' love Yaoi Queen 55 59.468 17-06-2009, 09:19 PM
Ultimul răspuns: Dark~Melody
  [Terminat] More than brotherly love [yaoi] Lithium-Angel 221 128.614 16-06-2009, 07:08 PM
Ultimul răspuns: Lithium-Angel
  [Terminat] Love Song [shonen-ai / yaoi] Yaoi Queen 85 56.313 19-04-2009, 07:36 PM
Ultimul răspuns: Aiumy
  [Terminat] Crazy Love [Shonen-ai / Yaoi] Lye 69 68.575 22-11-2008, 01:00 PM
Ultimul răspuns: dia_love_gackt


Utilizatori care citesc acest subiect:
14 Vizitator(i)