Nu ești un membru încă? Înregistrează-te acum!
Creează un cont nou  

[Terminat] I just wanna love you!

Bine ca ai postat! Stii ca asteptam asta! :X Ma bucur,deci, sa vad noul capitol la Jesse, de cand astepta sufletelu' meu sa se bucure de stilul tau de scris?! <33
Perversooo!
"Nu ne-ar ajung doua ore sa terminam. "
Daaaaa! Perversooo! Ce dor mi-era de replicile astea pline de intelesuri sexy! :X Bine, ca e spus pe fatsa e partea a doua ! 21
Imi place noul Jess, deschis si de treaba! :X Imi plac cei doi, ii ador! Dar da, o siti deja21
Si e un diabolic, exact ca si creatoarea lui 65
Un capitol plin de tandreturi si discutii curioase, care mi-a placut enorm! Abia astept sinextul, si sa vad ce se intampla cu Ray si Kyle! Bafta la scris, te pup! pupic
"Iadul e gol si toti diavolii sunt aici. " (W. Shakespeare)

Blog:
Codul Cuvintelor | L'art de L'amour

***

-De ce naiba trebuie sa fac asta?!
Kyle trase adanc aer in piept incercand sa se calmeze. Asta in mod sigur nu era una din saptamanile lui bune. Cu o zi in urma, imediat ce Jesse si tipul celalalt plecasera, tatal sau ii tinuse morala o ora intreaga, repetandu-i ca nu este in stare sa se comporte civilizat. Nu-l contrazise. Il lasase in pace sa urle, sa gesticuleze si sa-l invinovateasca pentru tot ce mergea prost in compania si in viata sa. Apoi, dupa ce se calmase putin ii impusese sa se prezinte a doua zi la sediul grupului Newcrest pentru a-si face treaba ce ii fusese data.
Nu-l intrebase daca vrea sa o faca. Nu ii pasa. Dar de ce se mira oare? Tatalui sau niciodata nu ii pasase de altceva inafara de nenorocita aia de companie de publicitate si, ocazional, de femeile care ii treceau prin pat.
Kyle ofta. Se saturase de toate astea, dar se imbarbata zicandu-si ca nu mai trebuie sa suporte acest calvar decat cateva luni, apoi va pleca la universitate. Doar cateva luni, isi repeta in minte si va fi liber.
Momentan insa nu avea ce sa faca asa ca se conforma. Treaba asta cu omul de legatura nu va dura extraordinar de mult. Imediat ce contractul va fi incheiat, isi va vedea de treburile lui.
Isi ridica privirea si masura cladirea in fata careia se afla de jumatate de ora. Intarziase, dar nu ii pasa. Pur si simplu statea acolo si privea impunatoarea constructie de metal si sticla, atat de asemanatoare cu restul cladirilor din centrul L.A-ului si totusi, atat de diferita. Nu isi dadea cu adevarat seama ce o facea diferita, dar exista ceva. Restul cladirilor pareau reci, lipsite de viata chiar daca holurile lor erau mereu strabatute de sute, poate chiar mii de persoane. Acesta insa parea a avea suflet.
Cladirea avea 30 de etaje si se intinea pe mai mult de 1000 de metri patrati. Dar lucrul care ii atrasese atentia nu fusese constructia in sine ce era destul de comuna, ci vegetatia de pe acoperisul ei.
-O gradina? Acolo? intreba mirat. Mai vazuse astfel de gradini, dar niciodata pe acoperisul incintei unei firme. De obicei le gaseai in cladirile private ale cine stie carui star.
Zambi. Mai trase o data adanc aer in piept si intra in cladire.
Imediat observa luxul, dar nu un lux obstentativ ci unul ce denota mult bun simt. Interiorul nu era asa cum se asteptase. Gresia de un maroniu inchis se asorta cu peretii vopsiti tot in maroniu, dar intr-o nunata mai deschisa si completa putinele piese de mobilier existente: niste canapele de piele asezate in jurul a doua masute de sticla si cateva scaune lipite de peretele de langa receptie.
Kyle merse la receptie. Cele doua fete ii zambira.
-Buna dimineata. Cu ce va putem ajuta? intrebara la unison
-Buna. Trebuie sa ma intalnesc cu Jesse. Cand vazu ca fetele se incrunta adauga repede, Rosson.
-Aveti programare?
-Oarecum, zise tanarul ezitand. Sunt Kyle Lancaster si...
-Domnule Lancaster, zise bruneta zambind. Am fost anuntate ca veti sosi azi. Luati liftul si mergeti la etajul 10. Acolo se va ocupa Camil de dumneavoastra.
-Multumesc. Baiatul le asculta. Intra in primul lift si apasa butonul ce avea inscriptionat pe el un 10 mare, apoi astepta. Cand usile se deschisera, iesi afara din lift si se trezi intr-un hol lung la capatul caruia se afla o usa neagra. Ridica din umeri si merse spre ea. O deschise fara sa bata. Incapere de dincolo de usa era mare si luminoasa, probabil datorita celor doi pereti constituiti in totalitate din sticla. Acelasi mobilier auster il intampina si aici.
Kyle strabatu incaperea pana in capatul opus usii, unde observa un birou. Cand ajunse langa birou, o femeie intre doua varste, dar inca extrem de frumoasa isi ridica ochii din ecranul unui computer si ii zambi.
-Domnule Lancaster, presupun.
-Da. Imi pare rau, dar domnul Rosson intarzie. Totusi sunt sigura ca se va ocupa domnul Newcrest de dumneavoastra...
-Domnul Newcrest fiind Ray?
-Da, ii raspunse femeia zambind. intinse mana pregatindu-se sa apese butonul interfonului, dar kyle o oprise.
-Nu ma deranjeaza sa-l astept pe Jesse. Nu e ca si cum as avea altceva de facut.
-Dar...
-Nu ma deranjeaza deloc, zise Kyle incepand sa se indeparteze, cand usa din stanga biroului se deschise si ultima persoana pe care vroia sa o vada iesi tinand in mana un dosar.
-Camil, suna-l pe Andrew de la resurse umane si spune-i ca am nevoie de dosarele debutantilor pentru...se opri cand il zari pe Kyle. Tu ce cauti aici? intreba intr-un final incruntandu-se la baiatul ce astepta.
-In niciun caz pe tine.
-Vad ca atitudinea ta nu a suferit imbunatatiri de ieri.
-Ti-am mai spus: nu e nimic in neregula cu atitudinea mea. Decat sa dai sfaturi mai bine ai avea grija de propria ta atitudine.
Ray se incrunta si-si intoarse atentia spre Camil care se uita perplexa de la unul la altul.
-Am nevoie de ele acum, Camil.
-Bine, domnule. Femeia forma un numar de interior si astepta ca cineva sa-i raspunda. Apoi comunica ceea ce ii spusese Ray, dupa care inchise. Barbatul dori sa se intoarca in birou cand glasul femeii se facu din nou auzit:
-Si domnul Lancaster ce va face?
-Va veni cu mine, zise Ray dupa un scurt moment de gandire. Kyle dorise sa protesteze, dar pana la urma se razgandi si il urma in birou. Sapatamana asta in mod cert nu era una dintre cele mai bune saptamani ale lui...

Ray nu se uita in urma sa ca sa se asigure ca baiatul il urmeaza. Se duse la biroul sau si se aseza pe scaun, dupa care deschise unul dintre dosarele pe care le avea in fata si incepu sa-l studieze. Vazu cu coada ochiului cand baiatul se aseza pe scaunul din fata biroului sau. Putea sa observe cu usurinta frustrarea din privirea sa. In mod clar nu vroia sa se afle acolo.
Baiatul statea rezemat de spatarul scaunului si privea curios incaperea. Parul de un roscat aprins ii cadea pe frunte si ii incadra fata mica, cu o piele atat de alba incat parea aproape sidefie, dar care era patata din loc in loc de o mare de pistrui care ii dadeau un aer copilaresc. Buzele subtiri si rozalii si pometii inalti ii dadeau un aer aproape aristocratic, facandu-l pe Ray sa-si aminteasca de prietenii tatalui sau pe care ii intalnise cat timp locuise in Anglia. Dar cam atat il facea pe acest pusti sa se asemene cu inalta clasa sociala. Tinuta si felul sau de a se imbraca te faceau imediat sa te gandesti la un rebel ce nu avea pic de respect pentru reguli si regulamente. Ii aducea aminte de Jesse in primii sai ani de universitate. Aceeasi incapatanare si acelasi nonconformism. Se trezi intrebandu-se daca sub aceasta masca se afla o inteligenta la fel de ascutita ca a fratelui sau.
-Deci? intreba tanarul pana la urma. Nu am venit aici sa ma uit la tine cum citesti dosare. Eu ce se presupune ca trebuie sa fac?
-Nimic, ii raspunse Ray serios. Nu am nici cea mai mica idee de ce te-a vrut Jesse pe tine. Si nici nu ma intereseaza. In orice caz, nu voi lasa un pusti ce nu intelege lumea asta sa se amestece in afacerile companiei mele.
-Uite ca am gasit o chestie unde putem sa fim de acord, zise cu ironie Kyle. Nici eu nu stiu ce a fost in mintea lui Jesse ieri. Nu am nici cel mai mic interes nici in afacerile tale, nici ale tatalui meu.
-Daca tatal tau ar sti...
-Stie deja, i-o taie Kyle, dar tot ma obligat sa vin aici. Deci, daca nu vrei sa fiu aici, imi faci defapt o favoare. Suna-l si spune-i si lui asta si scapam amandoi de o grija.
Ray cazu pe ganduri. Ar fi fost mult mai simplu sa faca asa, dar isi aminti cuvintele lui Jesse din ziua trecuta. Chiar daca kyle nu-si dadea seamam Jesse incerca sa-l ajute. Ar trebui sa sune, dar nu vroia sa asculte morala lui Jesse, asa ca ofta si se conforma.
-Ramai. Cel putin deocamdata, adauga imediat.
-Faci asta pentru ca vreau sa plec, nu-i asa? daca iti spuneam ca vrea sa raman, m-ai fi aruncat imediat din biroul tau.
Nu era adevarat ce spunea, dar nu trebuia sa-i zica lui asta. Daca pustiul trebuia sa ramana, macar se putea distra si el un pic.
-Exact. Ray zambi. De ce sa nu profit un pic de situatie?
-Nemernic arogant...bombani Kyle, dar cand intalni privirea serioasa a barbatului tacu. Mai bine sa nu inrautateasca lucrurile. Ziua lui tocmai devenise mai "buna"...


"Omul este cel mai putin el insusi,atunci cand vorbeste in propria persoana.Da-i o masca si el va spune adevarul."Oscar Wilde
[Imagine: chibi_5001.gif]
, chibi-ul lui

Buna! ^^ Oh, ai pus capitolul si acum observ ca nu am trecut si inainte pe aici. M-am uitat putin pe cel de dinainte si am realizat ca nu-l citisem, dar stiu sigur ca am verificat topicul sa vad daca ai postat ceva nou. Hmm... In fine, imi pare rau ca nu am fost si data trecuta aici. 9

Penultimul capitol a fost foarte dragut, ma refer mai exact la Jesse si Blake. Nu ma pot satura sa ii "vad" si sa le "ascult" dialogul, nu ma plictisesc niciodata, indiferent ce ar vorbi. xD
Decizia lui Jesse mi s-a parut putin infantila. Tine si el la Ray si vrea sa-l ajute sa treaca peste faza cu Phillipe, insa nu ar trebui sa se bage el pese tot... Gandindu-ma mai bine, ar trebui sa-si continue planul asta interesant... : -? pentru ca nu cred ca Ray e in stare sa actioneze singur fara ajutorul micutului de Jesse.
Vom vedea...

Kyle mi se pare super de treaba. Tipul vorbaret care vrea mereu sa se contrazica intr-un mod placut, pot spune, cu ceilalti. Nu zic ca este nesimtit, caci vorbeste cu unele persoane frumos, dar cand vine vorba de Ray... chiar imi place. Ah si ca tot am adus aminte de el, de abia astept ca Ray sa faca ceva cu domnul Kyle asta, sa-l mai cuminteasca putin, ca vad ca-l cam deranjeaza comportamentul sau. Mai stii? Mai sunt si singuri acolo...65
Eh, eu visez. *blush*

Ba-Bye! Astept capitolul urmator.

Era de asteptat21 Ce-mi palce cand se cearta24 Ma amuza modul tau de a scrie. Desi e un fic yaoi, imi place ca tu te axezi pe toate modurile de expunere si distrezi cititorii prin anumite dialoguri amuzante intre personaje. Se pare ca te pricepi foarte bine la carti politiste, din cate ne-ai aratat in prima parte, la comedie, de-a lungul ficului,si, desigur, la yaoi =p~
Nimic mai frumos!
Imi place enorm de Kyle, plus de-asta e si un razvratit, un incapatanat. Plus de-asta, Ray... Ei bine, se comporta urat.Ca personaj insa, imi place de el. Sunt curioasa ce ai de gand sa ne arati in partea aceasta, as fiu sincera, fiindca deja ma gandesc la ce s-ar putea intampla pe parcurs.43
Deci, bafta! pupic
"Iadul e gol si toti diavolii sunt aici. " (W. Shakespeare)

Blog:
Codul Cuvintelor | L'art de L'amour

Ms fetelor pt commuri

***

-Deci...eu ce fac? intreba intr-un final Kyle plictisit. Era acolo de aproape o ora si nu facuse absolut nimic, inafara de a se uita la barbatul din fata sa care, dupa ce i-a spus ce a avut de zis, si-a vazut de treaba sa si la ignorat total. Se intreba daca nu o face dinadins doar ca sa-l enerveze pe el.
-S-au apucat de lucru la noul concept? il intreba Ray fara a-si ridica privirea din foi. Tatal tau a spus ca o vor face imediat ce plecam.
-Da. Nu au fost prea multumiti de modificari, dar pana la urma au fost de acord cu ele. Pana la sfarsitul saptamanii veti avea noul spot publicitar.
-Foarte bine. Deja suntem in intarziere. Munca ta va incepe abia cand a lor va fi gata, pustiule. Tu, ca reprezentant a Lancaster CO. va trebui sa prezinti spotul in cadrul sedintei de la sfarsitul saptamanii. Sa fi pregatit.
Kyle clipi de cateva ori cand auzi vestea.
-Eu? De ce eu?
-Tu esti reprezentantul.
-Defapt sunt un om de legatura intre cele doua companii.
-Tot aia e, spuse Ray absent. Te-am anuntat ca sa sti. Nu vreau sa avem surprize.
-Perfect, bombani Kyle. Fix asta imi mai lipsea...
Cam la asta se reuma conversatia lor. Vazand cat de mult se afundase in munca, Kyle decise ca e mai bine sa nu-l deranjeze. Poate nu-l suporta deloc pe acest barbat, dar simtea un oarecare grad de respect pentru el vazand cat este de dedicat muncii sale.
Ca sa-si faca de lucru scoase din buzunarul pantalonilor tablita electronica, ce devenise in ultima vreme cel mai bun prieten al sau si incepu sa caute pe internet detalii despre jocurile ce urmau sa apara. Ieri, dupa ce toata incurcatura de la compania tatalui sau se incheiase, apucase sa vorbeasca cu Derik si sa-si ia partea lui din banii pe care ii castigasera. Si, spre umirea lui, deja aveau alti clienti ce asteptau o serie de jocuri noi.
Era riscant. Putea sa fie prins oricand, iar pedeapsa pentru asa ceva nu era deloc mica, dar in comparatie cu necesitatea de a-i cere tatalui sau banii de care avea nevoie, ar fi preferat oricand pedeapsa.
Nu dura mult si uita de locul unde se afla, de prezenta barbatului si de toate grijile sale.

-Pustiule, ce naiba tot faci acolo?
Kyle isi ridica ochii confuz din eranul tablitei, clipi de cateva ori pana ce privirea i se facaliza pe chipul barbatului ce statea de partea cealalta a biroului.
-Nimic, raspunse si oprise tablita. Se uita pe fereastra si ramasese suprins cand constata ca deja se insera. Cat timp trecuse de cand era aici?
-E 5 dupa-amiaza, ii raspunse Ray la intrebarea nerostita.
-Cat?! Deja?!
-Da. Erai atat de absorbit de ceea ce faceai ca nici macar nu m-ai auzit cant ti-am spus ca poti pleca acasa. Ce faceai? intreba barbatul ironic. Sa sti ca e mai amuzant sa te uiti la filme porno cu sonorul pornit.
-Ai o minte bolnava. Nu ma uitam la filme porno! Baiatul se ridica de pe scaun, isi puse ruxacul pe umar si se intoarse cu spatele la Ray pregatindu-se sa plece.
-Cred ca nu au fost prea interesante, auzi vocea usor amuzata a barbatului in spatele sau.
-Ce?
-Filmele...nu pari prea afectat. Sau poate problema e la tine.
-Nici macar nu meriti sa-mi bat capul cu tine, bombani tanarul, inainte de a iesi din birou. Trecu pe langa secretara, care se preagtea si ea sa plece acasa si o saluta. Femeia ii zambi.
-Cum a mers?
-Traim amandoi, deci banuiesc ca bine.
Femeia chicoti si se aproapie de el. Ii puse mana pe umar in semn de incurajare.
-Domnul Newcrest nu e chiar atat de rau pe cat vrea sa para. Probabil profita un pic de situatie. Prea putine persoane au fost in stare sa-l confrunte si cred ca ii place cand gaseste ocazia de a se impunge cu cineva, ii sopti conspirativ.
-Ar putea sa se impunga cu altcineva si sa ma lase pe mine in pace. In fine, zise intr-un final tanarul. O seara placuta, doamna Camil.
-Doar Camil, zise femeia si se indrepta spre lift.
Kyle privi in urma ei, gandindu-se la ceea ce ii spusese. Poate avea dreptate. Uneori oamenii simt nevoia de a se certa cu cei din jurul lor.
-De ce naiba incerc sa-i gasesc scuze?!
-Mai nou vorbesti singur?
Kyle se intoarse ca ars cand auzi vocea bine cunoscuta in spatele sau. Dori sa-i dea o replica usturatoare, dar isi inghiti imediat cuvintele cand il vazu.
Parul ce in urma cu cateva minute era frumos ordonat, acum arata de parca vantul il zburlise. Ciudat, dar aranjat asa parea un pic mai lung. Ii cadea pe frunte si in acoperea ochii obositi. Il facea mai tanar si ii dadea un aer rebel si oarecum prietenos. Coborandu-si privirea mai jos, observa lipsa cravatei si camasa care avea primii nasturi descheiati, apoi pantalonii ce aveau mai multe cute ca si cum inainte sa iasa se intinse pe o canapeaua. Arata atat de diferit incat ziceai ca e o alta persoana.
-Pustiule, ti-a mancat pisica limba? Sau ti-ai epuizat replicile pe ziua de azi?
Kyle ofta. poate arata diferit, dar era aceeasi persoana.
-Am plecat. Pe vineri...
Nu astepta un raspuns. Se indrepta spre lift si intra in acesta imediat ce usile de sticla se deschisera.

Privi vila uriasa, gandindu-se daca sa intre sau nu. Aceea era casa lui, dar niciodata nu se simtise confortabil acolo. Locul era mult prea mare pentru trei persoane. Mare, rece si artificial.
Ii era dor de casa in care locuisera inainte de a moartea mamei si a surorii sale in urma cu cinci ani. Nu era atat de mare, dar atmosfera era placuta si primitoare. Acela fusese caminul sau, probabil singurul pe care il avusese.
Casa asta o cumparase tatal sau pentru noua sa sotie, ce, nu mai trebuia sa spuna, ca era mai tanara decat el cu aproape treizeci de ani. Niciodata nu intelesese de ce batranul isi dorise o sotie atat de tanara, dar pana la urma nu era problema lui.
-Am ajuns...zise imediat ce intra in living, dar nu-i raspunse nimeni. Nici nu era de mirare avand in vedere dimensiunile imobilului.
-Kyle! Imi pare bine ca ai ajuns. Incepusem sa-mi fac griji. O femeie in varsta, un pic dolofana si cu parul carunt prins intr-un coc la spate venise in intampinarea lui. Ai mancat? Ti-e foame? Vrei sa-ti pregatesc ceva?
-Nu, multumesc, Nana, ii raspuse Kyle femeii zambind. Nu trebuia sa ma astepti. E tarziu, zise, uitandu-se la ceasul de pe mana care arata deja ora 11 noaptea. Dupa ce plecase de la companie, mai ramasese afara. Se intalnise cu Derick si pierdusera vremea, nedorind sa ajunga atat de repede acasa.
-Trebuie sa mananci ceva. Ai slabit prea mult in ultima vreme. Si nici de dormit nu ai prea dormit. Nu o mai face pe Nana sa-si faca griji pentru tine, copile, il dojeni pe un ton bland.
-Am mancat deja, mintise Kyle. Adevarul era ca isi cam pierduse pofta de mancare in ultimul timp. Nici nu-si mai amintise ultima oara cand mancase o masa calumea. Ma duc sa dorm, Nana. Am avut o zi grea.
-Noapte buna, Kyle. Femeia veni langa el si-i depuse un sarut pe frunte. Daca ti se face foame, ai cina in frigider.
-Merci. Nu stiu ce m-as face fara tine. Baiatul ii zambi, apoi ura scarile ce duceau la etaj. Merse la el in camera si inchise usa in urma sa, dar in loc de a se pune in pat sa doarma, porni laptopul si se aseza in fata sa la birou. Pana vineri nu mai erau decat 3 zile si trebuia sa-si puna la punct prezentarea. Si, pe langa asta trebuia sa recupereze o parte din materia pentru scoala.
Ca de obicei, se astepta la o noapte lunga si obositoare...


"Omul este cel mai putin el insusi,atunci cand vorbeste in propria persoana.Da-i o masca si el va spune adevarul."Oscar Wilde
[Imagine: chibi_5001.gif]
, chibi-ul lui

Hello there. bye

Hmm, capitolul asta a fost interesant, mai ales ciondaneala dintre Kyle si Ray. Imi place Ray, dar acum si noul personaj... cred ca ar forma un cuplu dragut, mai ales daca ar continua cu tachinarile alea ^w^
Am observat ca in ultima vreme dialogul este in abundenta in capitolele tale, iar naratiunea este mai putina. Pe mine chiar nu ma deranjeaza, caci imi place mai mult sa citesc o linie de dialog ( bine gandita, ofc ) decat nu stiu cate randuri de naratiune de unde tot nu pricep nimic. 21
Ah, am vazut ca iar ai folosit cuvantul 'ruxac' si cred ca am mai zis in comentariul anterior ca se scrie cu cs... Eu ofer criticile ca sa te corectezi data viitoare, insa ori nu ai mai tinut minte ori... nu stiu, eu de obicei retin cand cineva imi ofera o critica pentru ca apoi sa nu mai gresesc. ^^"
Anyway, bafta la scris si spor la idei interesante.
:bv:

be special, be you.
Fani forgot her stamp here! ^w^

Ubii 108 Iarta-ma ca nu am ajuns aseara, fiindca am descoperit ca postasei cu foarte putin inainte sa iti urez noapte buna, cand deja nu mai vedeam bine din cauza oboselii.. 108 Ubii, ubiii, ma bucur ca ai postat! :X
Imi place mult cum ai descris totul, plus modul de comportare a celor doi. Kyle si Ray chiar nu se inghit, ceea ce m-amuza complet. Sincer, ma vad pe mine in postura lui Kyle, il intleg cum se simte. Tratezi subiectul atat de frumos, incat traiesc in acelasi timp cu personajele ceea ce se intampla. Stii, ma incanta asta, fiindca sunt foarte putine persoane ce reusesc sa faca pe cititori sa simta. Din asta reiese ca ai talentul in sange, esti un adevarat scriitor!
Sunt tare curioasa ce are sa se intample, fiindca, observ, Kyle nu se simte bine. Oboseala, subnutritia, nimic nu ii face bine, iar Kyle ii ofera doza "necesara" de stres zilnic pe gratis 21 Il compatimesc, dar, in acelasi timp, ma amuza 9
Te felicit pentr un capitol exceptional! hug
Bafta la scris! pupic

<3 Ub. pupic
"Iadul e gol si toti diavolii sunt aici. " (W. Shakespeare)

Blog:
Codul Cuvintelor | L'art de L'amour

Nu va mai place ficul? :-S (ms fetelot pt comuri)
Next:
***

Ziua de vineri venise mai repede decat se asteptase. Nu mai trecuse pe la sediul Grupului Newcrest, in schimb, insa, petrecuse destul de mult timp la compania tatalui sau, cerand cat mai multe detalii despre spotul pe care trebuia sa-l prezinte. Lancaster fusese mai mult decat fericit cand vazu ca fiul sau se arata atat de interesat de problemele companiei. Totusi, nu-l scutise de sedinte lungi de morala.
Dar Kyle nu-l baga in seama. Il lasa sa vorbeasca pana se plictisea, apoi isi continua treaba ca si cum nimic nu se intamplase. Nu vroia decat sa termine si sa fie din nou liber sau relativ liber...
Vineri dimineata se trezi devreme, facu un dus scurt si se imbraca intr-un costum lejer de vara. Pantalonii negri, i se mulau pe picioarele lungi, punandu-i in evidenta soldurile inguste, iar camasa alba, simpla ii accentua linile suple ale corpului. Isi aranja parul cu gel, asigurandu-se ca, macar pentru cateva ore va sta ordonat, apoi se privi sceptic in oglinda. Arata bine, profesional si de incredere, dar asta nu era el. Se simtea de parca privea cu totul alta persoana, insa nu avea ce sa faca. Nu astazi, cel putin. Zambi stramb, isi puse laptopul intr-o servieta, apoi pleca din camera sa fiind pregatit sa-si termine treaba...

-Unde e pustiul asta? Ray se uita impacientat la ceasul de pe mana. Trebuia sa fie deja aici!
-Va veni. Nu-ti mai face atatea probleme. Jesse bau o gura din cafeaua calda, apoi se aseza mai comod in scaunul de piele.
-Nu a mai venit de marti. ce te face sa crezi ca va veni acum?
-Tu ai fost cel care i-a spus ca nu are nimic de facut si ca trebuie sa fie pregatit pentru sedinta de astazi.
-Asta nu insemna ca nu mai trebuia sa vina deloc, bombani Ray.
-De ce nu recunosti ca ti-a fost dor sa te contrazici cu cineva. Inafara de mine, mentiona imediat dupa aceea Jesse.
Ray se incrunta la el, dar nu mai spusese nimic. Nici el nu stia defapt de ce este atat de nervos. Nu avea un motiv logic ca sa fie, dar nici nu se putea abtine. Copilul lui Lancaster nu aducea a nimic bun. Nu avea asteptari de la el, dar, in acelasi timp, nu vroia sa o dea in bara la acesta sedinta. Duncan urma sa fie de fata, la fel si restul membrilor consiliului executiv. Putea sa-si imagineze deja escul. Il simtea pana si gustul amar in gura. Baiatul va veni imbracat ca de obicei, in haine ce nu aveau pic de stil, va folosi un limbaj decadent si, probabil, va reusi sa enerveze si pe altcineva inafara de el.
-Daca nu apare in urmatoarele...
-Imi pare rau ca am intarziat! Usa de la birou se deschise. Kyle aproape alerga pana la biroul unde se aflau Jesse si Ray, incercand cu greu sa-si traga suflul. Traficul a fost infernal.
-Ti-am spus ca o sa apara? isi intreba Jesse victorios fratele, insa Ray nu-l baga in seama. Se intoarse cu scaunul, fiind pregatit sa-i spuna vreo doua pustiului astuia, dar cuvintele i se oprira in gat cand il vazu.
Kyle de astazi era mult diferit fata de cel pe care il vazuse pana acum. Se asteptase la un baiat dezordonat, imbracat totalmente necorespunzator si extrem de emotionat, dar, spre surprinderea sa, avea in fata un tanar imbracat la patru ace, cu o privire ferma de neclintit care parea pregatit pentru a face fata oricarei provocari i-ar iesi in cale. Dorea sa-i spuna multe, dar de pe buzele sale nu iesisera decat doua cuvinte:
-Ai intarziat!
-Stiu. Dar am ajuns. Credeai cumva ca va voi lasa balta? intreba baiatul cu ironie in glas.
Inainte ca Ray sa raspunda, interveni Jesse.
-Normal ca nu credeam ca ne vei lasa balta. Cine ar crede asa ceva?! Il mustra din priviri pe fratele sau, care se uita in continuare uimit spre Kyle. Jesse se ridica de pe scaun, inconjura biroul si-l batu pe Kyle pe umeri prieteneste.
-Hai sa mergem, zise si-i facu cu ochiul. Terminam repede, apoi mergem si sarbatorim. Ray, vi?
Barbatul clipi incercand sa revina cu picioarele pe pamant, se ridica si el din scaun si isi urma fratele ce deja se afla la usa. Kyle facu la fel. Tinand strans servieta in mana, iesi din biroul lui Jesse si intra in urmatoarea incapere: sala de sedinte.
Camera era mare si puternic iluminata atat din surse naturale cat si din surse artificiale. In mijlocul ei trona o masa mare de aproximativ 12 persoane a carei suprafata era atat de lucioasa incat reflecta razale soarelui. Jesse lua loc in capul mesei, iar Ray se aseza in dreapta lui. Kyle isi puse servieta pe masa, o deschise si scoase laptopul din ea. Ii dadu drumul, apoi il conecata la video proiector.
-Sa nu ai emotii. Sunteam aici ca sa te sustinem, ii spuse Jesse imediat ce pe usa incepusera sa intre diferite persoane.
In cateva minute masa se umplu. Kyle inghiti in sec si se pregati mental pentru ce urma. Ura sa se afle in centrul atentiei, dar banuia ca va supravietui.
-Ma bucur ca ati reusit cu totii sa veniti astazi, se auzi vocea tanarului brunet. Era ferma, hotarata si nu in ultimul rand autoritara. Kyle il privi uimit pe Jesse. In mai putin de cateva secunde se schimbase total. Nu mai semana deloc cu tanarul glumet pe care il cunoscuse la inceputul saptamanii. Acum arata si se comporta ca un adevarat om de afaceri. Unul cu care nu vroiai sa te afli in conflicte.
Suntem cu totii extrem de ocupati, asa ca sa nu o mai lungim. Stiti desigur intentia mea de a aduce o schimbare in acesta companie si pentru ca aceasta schimbare sa fie posibila avem nevoie de o noua imagine, zise Jesse, apoi privi spre Kyle. Dumnealui este Kyle Lancaster de la Lancaster CO. Ne va face o scurta prezentare o unui concept ce, sper eu ne va ajuta sa reinventam Grupul N. Zicand acestea ii facu semn lui Kyle sa inceapa.
Baiatul respira adanc, incercand sa-si calmeze bataile repezi ale inimii, apoi dadu drumul prezentarii.
Pe ecranul alb aparura o serie de imagini ale grupului Newcrest, din primii sai ani, pana in prezent. Se derulau incet, oferindu-le tuturor posibilitatea de a le vedea. Apoi ecranul se albi din nou pentru cateva secunde, dupa care in mijlocul sau aparu un punct. Acesta se mari treptat, prinse un contur, apoi o forma, pana ce se trasforma in totalitate in noua sigla a Grupului Newcrest.
-Newcrest este un nume rezonant in economia mondiala. Un nume puternic, un nume cu traditie ce inspira incredere, determinare si munca, isi incepu Kyle prezentarea cu o voce hotarata. Idealurile si principiile care au pus temelia acestei compani nu se vor schimba niciodata, insa imaginea in sine a companiei trebuie sa sufere unele modificari. Domnilor, zise tanarul zambindu-le celor prezenti, era industrializarii s-a incheiat. Acum ne aflam in era informatiilor si trebuie sa ne conformam noilor nevoi de pe piata. Trebuie sa evoluam altfel nu vom face fata provocarilor ce vor urma.
Se intoarse spre ecran si arata sigla ce se misca usor. In scurt timp aceasta disparu. Ecranul se intuneca. Kyle apasa pe un buton al laptopului si spotul publicitar la care lucrase aproape toata saptamana incepuse.
In fundal se putea vedea o fotografie ingalbenita de vreme ce arata prima cladire a aceste companii. Fotografia se micsoara si aluneca in stanga ecranului, apoi in fundal aparu o noua fotografie, un pic mai noua, ce arata prima cladire din SUA a Grupului Newcrest. Si aceasta se miscsora si aluneca spre stanga unindu-se cu prima. Ultima fotografie ce aparu era foarte noua. Parea a fi facuta in urma cu cateva zile si prinsese o imagine clara si splendida cladirii din L.A., aceeasi cladire in care se aflau si ei. Fotografia se uni cu celelalte, creeand intr-un mod simplu si la obiect o istorie a Grupului N. Evolutia companiei era clara, de necontestat. Imaginile alese erau perfecte pentru a reliefa schimbarile care au survenit de-a lungul timpului. Sub imagini aparura niste doua fraza:
Aceleasi idei, aceleasi principii, aceeasi oameni...
Mai bun, mai performant, mai de incredere...

Mesajul era simplu, dar pregnant. Kyle opri prezentarea si astepta. Se uita spre Jesse incercand sa-si dea seama daca era multumit sau nu. Tanarul zambea. Isi intoarse privirea spre Ray si observa ca, chiar daca nu zambea, parea a fi deacord cu ceea ce crease. Respira usurat. Nu o daduse in bara.
-Atat? o voce din capul celalalt al mesei il facu sa se incrunte si sa tresara. Se uita spre barbatul ce vorbii. Nu-l mai vazuse pana atunci, dar dintr-o singura privire isi dadu seama ca nu-l place deloc. Barbatul parea la fel de inalt ca Ray, avea parul blond, tuns scurt si pieptanat cu grija. Purta un constum negru ce se intindea perfect peste umerii sai lati. Kyle nu stia de ce, dar imediat ce-i privi trasaturile dure ale fetei un fiori neplacut il strabatu din cap pana-n picioare.
-Atat, repeta, inghitind in sec. Gatul i se uscase. Simtea nevoia sa bea un pic de apa, dar se abtinu sa ceara.
-Nu crezi ca e un pic prea simplu? intreba barbatul batjocoritor. Ma asteptam la mai mult. Doar vorbim de magnificul Grup Newcrest, nu-i asa?
Ray se incrunta. Spot fusese cu adevarat bun, si majoritatea pareau a fi multumiti. Sau mai bine zis, toti pareau a fi multumiti, inafara de Duncan. Trebuia sa se astepte la asa ceva din parte lui. Se pregati sa intervina, dar Kyle i-o lua inainte. Vocea tanarului se schimbase din nou, luand si ea o nota ironica.
-Sa inteleg ca sunteti una dintre persoanele care cred ca mai mult inseamna mai bine?
-Normal ca...
-Nu va obositi sa-mi raspundeti. Era o intrebare retorica, continua Kyle, nelasandu-l pe Duncan sa termine ce avea de zis. Tocmai pentru ca vorbim despre Magnificul Grup Newcrest, asa cum il numiti dumneavoastra, simplitatea e de dorit. Deja exista increderea si reputatia. Nu suntem nevoiti de a le castiga printr-o publicitate banala. Trebuie doar sa le reamintim oamenilor ca suntem aici, asa cum am fost tot timpul si ca vom fi aici si in viitor pregatiti pentru a ne confrunta cu noile situatii si probleme ce sigur se vor ivi. Poate sunt doar trei fotografii, dar stiti ce se spune: "O fotografie face cat o mie de cuvinte."
-Sunt perfect de acord, zise Jesse repede simtind tensiunea din aer. Persoanele de la masa au inceput sa dea din cap in semn ca da. Duncan se incrunta in continuare, dar isi tinu parerile pentru el. Se vedea ca nu era multumit, dar avand in vedere ca majoritatea gasise prezentarea mai mult decat acceptabila se vazu nevoit sa taca.

-A fost un succes total. Felicitari Kyle. Vezi ca am facut alegerea potrivita cand l-am ales pe el? intreba Jesse intorcandu-se victorios spre Ray. Acesta statea comod intr-unul din fotolile din birou lui Jesse si savura un pahar de wiskey. Kyle se afla in partea cealalta a camerei, cu spatele la ei. Privea panorama orasului. Era atat de obosit incat credea ca se va prabusii, insa facu un efort de voiinta pentru a zambi. Ultimul lucru pe care il dorea era sa-si arate punctele slabe in fata lui Ray. Stia ca s-ar folosi de ele pentru a-i spune cine stie ce, iar el isi depasise limita tolerantei la ironie si prostie pentru o zi.
-Mergem sa sarbatorim, zise intr-un final Jesse vazand ca niciunul dintre ceialalti doi nu spune nimic. Meritam asta.
-Nu prea am chef de sarbatorit. Mai este destul de multa treaba aici, dar cunocandu-te pe tine probabil nu voi scapa asa de usor. Ray se ridica de pe fotoliu si-si trecu mana peste sacoul scump incercand sa-i indrepte cutele. Vin, dar aleg eu locul.
-Tot timpul alegi locuri pretentioase, bombani Jesse.
-Ce pot sa fac? Sunt un tip pretentios. Ray ridica din umeri si se indrepta spre usa. Pustiule, ai de gand sa vi? Pana la urma iti sarbatorim tie succesul.
Kyle se intoarse cu fata spre el, inghitindu-si cateva cuvinte usturatoare si il urma fara sa mai zica nimic.
Nici el nu prea avea chef de sarbatorit. Nu-si dorea nimic altceva decat o baie buna si un pat confortabil.
Dar toate astea mai puteau sa astepte cateva ore.
Ii urma pe cei doi frati, ascultandu-le conversatia, dar pastrand tacere. Imediat ce coborasera in parcarea subterana se urasera in masina lui Ray, un Mercedes SUV de ultima generatie. Kyle se puse pe bancheta din spate si-si sprijini capul de geam. Raceala lui ii oferea o senzatie placuta. Inchise ochii pentru cateva momente. Simti cand masina porni de pe loc, apoi auzi zgomotul traficului infernal, dar nu-i deschise. Statuse asa pana cand masina se opri si auzi ca cei doi barbati se dau jos din masina. Atunci facu si el acelasi lucru.
Privi restaurantul. Il recunoscu, desigur. Erau unul dintre cele mai pretentioase locuri din L.A. Aici veneau numai VIP-urile. Oare de ce nu-l mira faptul ca Ray prefera locurile astea?
Ofta si ii urma inauntru. Locul nu se schimbase foarte mult de cand venise ultima oara aici. Un decor excentric, dar elegant, mese multe, aproape toate ocupate si chelneri ce se plimbau ca niste furnici in toate directile. Iar in mijlocui acestui musuroi ce fremata de viata, un ring de dans ce momentan era inca gol, chiar daca orchestra se apucase deja de cantat.
Un chelner le arata drumul spre masa pe care o dorise Ray, una aflata in mijlocul localului si de la care puteai sa vezi cu usurinta tot ce se petrecea in jur. Cei trei barbati se asezara si isi comandara cate ceva de baut, alcool cei doi frati si un suc natural, Kyle.
Nu dura insa mult si aparu un al patrulea barbat. Le zambi tuturor si se aseza pe scaun langa Jesse, poate un pic prea aproape dupa parerea lui Kyle.
-Scuze ca am intarziat. Am avut programata o operatie ce a durat mai mult. Deci, ce sarbatorim?
-Succesul lui Kyle. Apropo, sa fac introducerile: Blake, el este Kyle. Ti-am povestit de el.
Barbatul aproba din cap si-si intise mana spre Kyle. Acest i-o lua si o stranse in semn de salut. Se masurara pentru cateva clipe din priviri, apoi isi mutara atentia pe altceva. Conversatia incepu din nou, insa baiatul nu era foarte atent. Observa totusi cu coada ochiului comportamentul dintre cei doi barbati. Atmosfera din jurul lor era diferita, dar te atragea. Nu putuse sa nu observe sclipirile din ochii lor cand se priveau sau felul in care mana lui Blake o atingea pe cea a lui Jesse. Lucrurile era destul de clare intre cei doi. Se trezi intrebandu-se de cat timp erau impreuna, dar isi pastra gandurile pentru el. Nu vroia sa para indiscret. Observa deasemenea ca Ray se simtea in largul lui in compania lor, deci nu avea nimic impotriva acestui gen de relatie. Ciudat, insa nu se asteptase sa fie atat de nonconformist.
-Esti bine, Kyle? baiatul tresari cand isi auzi numele. Cel ce-i pusese intrebarea fusese Blake.
-Da. n-am nimic. Poate doar putin obosit. Ridica paharul de suc la buze si lua doua inghitituri mici.
-Nici nu-i de mirare. Banuiesc ca ti-ai depasit ora de somn, auzi vocea ironica a lui Ray. Kyle se incrunta la el.
-Tu ar trebui sa-ti faci probleme cu orele de somn. Am auzit ca persoanele in varsta trebuie sa doarma mai mult. Ii oferi un zambet glaciar stiind ca asa il va provoca.
Ray arata de parca se pregatea sa spuna ceva, insa o voce barbateasca il opri.
-Kyle, frate, ce naiba cauti intr-un loc ca asta?

Scz eventualele greseli. Nu am avut timp sa ma uit inca o data peste capitol pupic
Spor la citit

"Omul este cel mai putin el insusi,atunci cand vorbeste in propria persoana.Da-i o masca si el va spune adevarul."Oscar Wilde
[Imagine: chibi_5001.gif]
, chibi-ul lui

Ador capitolul si ficul, Duncan e un nenorocit, mai mult mai bun pe naiba, e el prea cu nasu pe sus, sa ii puna careva o piedica sa isi sparga nasucul ala al lui ascutit, scuze dar nu ma pot abtine sa nu ma leg de el, asa imi e firea, pe de alta parte Kyle si Ray isi arunca fulgere unul altuia dar cred ca vor fi in curand altfel de fulgere 15 , sper si eu ca orice om 21, si Blake si Jesse adorabili, cei mai adorabili, m-am indragostit eu de ei doar pentru ca se iubesc atat de mult, si nici Ray nu e rau deloc e doar artagos, si-a pierdut iubirea sa afundat in munca e si normal.
Oricum sunt curioasa cine e acel barbat de la intreba pe Kyle ce cauta acolo , unul din amici lui poate..... ahh mor de curioasa sper sa pui nextul curand :d.
Love You ! pupic:X
[center]We all have an angel that takes care of us
[Imagine: x4enaw.jpg][/center]


Asa cum ti-am promis aseara, am ajuns la capitol spre a-l devora =p~ Desigur, tu intotdeuana ne rasfeti cu ce ai mai bun. Imi place cum tratezi subiectul si mai ales cum ii conturezi pe protagonisti. Kyle, bineinteles, e un simpatic, la fel si Jesse si Blake. Cu parere de rau spun ca Ray mi se pare prea rau cu bietul Kyle, si asta doar dintr-o prostie de-a lui22. Aparitia lui Blake la restaurat m-a facut sa devin curioasa, sincer. pentru un moemnt, am crezut ca acolo, intre toata lumea, vor face ceva sexi. Bine, asta speram 21
Iarta-ma, m-ai invatat pervers!! 108
In fine, a fost un capitol excelent. Prezenta lui Duncan insa m-a indispus. Nu-l suport nici pe el, nici parerile lui! Insuportabil, prost, prost!
Multumim pentru rasfat 108 Si inca o data scuze ca ajung mai tarziu 108
Ubi, te astepam cu nextul! hug
"Iadul e gol si toti diavolii sunt aici. " (W. Shakespeare)

Blog:
Codul Cuvintelor | L'art de L'amour



Subiecte de discuție similare...
Subiect: Autor Răspunsuri: Vizite: Ultimul răspuns
  [Terminat] Don't wait for love, look for happiness ohaio_angel 72 31.760 07-02-2014, 11:10 PM
Ultimul răspuns: Kira's Scarlet
  [Terminat] Love isn't simple [yaoi] myuu 102 65.522 03-08-2009, 09:56 PM
Ultimul răspuns: Hetalia
  [Terminat] Boys' love Yaoi Queen 55 59.306 17-06-2009, 09:19 PM
Ultimul răspuns: Dark~Melody
  [Terminat] More than brotherly love [yaoi] Lithium-Angel 221 128.417 16-06-2009, 07:08 PM
Ultimul răspuns: Lithium-Angel
  [Terminat] Love Song [shonen-ai / yaoi] Yaoi Queen 85 56.224 19-04-2009, 07:36 PM
Ultimul răspuns: Aiumy
  [Terminat] Crazy Love [Shonen-ai / Yaoi] Lye 69 68.503 22-11-2008, 01:00 PM
Ultimul răspuns: dia_love_gackt


Utilizatori care citesc acest subiect:
5 Vizitator(i)