[Terminat] Gravi Fic 16+ [yaoy]

[Lye]

Parasirea statiuni montane


Imediat dupa ce au servit micul-dejun,cei sase baieti aveau de gand sa joace un meci de fotbal pe iarba din spatele casei.De data aceasta,echipele erau formate altfel:ca si capitan,Yuki a avut voie sa isi aleaga ceilalti doi coechipieri.Iar acestia s-au dovedit a fi Fujisaki si K.Deci echipa se numea YKF.Cealalta echipa,formata bineinteles din Shuichi,Sakano si Hiro isi pastrase acelasi nume.Chiar daca nu se pricepea,Sara a fost numita arbitru.Meciul incepuse.Ca de fiecare data,Yuki si K marcau in poarta adversa,enervandu-l incredibil de tare pe solist.Dar acesta avea un plan.Facu o mica schimbare,introducandu-l pe chitarist in poarta.Chiar daca nu era puncrul sau forte,se descurca mult mai bine ca in teren.Sakano fusese cel mai bun jucator din liceu,asa ca Shu avea numai de castigat.Se terminase prima repriza si scorul era foarte strans,6-5 pentru YKF.Cantaretul stia ca trebuie sa isi invinga managerul si iubitul,demonstrandu-le ca este la fel de bun la fotbal cum este in muzica.Fluierul roz al Sarei se auzii.Era strartul celei de-a doua reprize.Jucatorii erau epuizati,dar continuau sa alerge.Incercand sa isi mustruluiasca coechipierul,Shuichi nu a mai putut frana,intrand cu capul in tulpina unui copac din apropierea portii.Cand se dezmetici,meciul deja se incheiase.Scorul era neschimbat,ceea ce insemna ca echipa lui Yuki castigase.Din nou!
-Felicitari baieti!Sau mai bine spus felicitari Sakano!Pentru ca el a inscris toate cele cinci goluri.Spune managerul gafaind.
-Si ce conteaza?Eu am avut ideea mirifica sa il bag in teren!Deci sunt un geniu!Haha!Vine replica cantaretului care radea zgomotos.
-Ingenioasa idee!Daca nu faceai acest lucru,cred ca noi va umileam,si tu cu Hiro va luati la bataie din aceasta cauza.
-Se vede ca esti blond!Cum sa ma bat eu cu prietenul,fratele si amicul meu?
Dar chitaristul nu si-a mai putut exprima fericirea,fiind lovit cu pumnul in cap de catre managerul furios.
-Hei!Asta pentru ce a fost?
-Pentru ca ai indraznit sa gandesti ca eu sunt prost!Roscat ingamfat ce esti.
Dar conversatia plina de amuzament dintre cei sase baieti a fost brusc intrerupta de vocea blanda a Sarei,care aducea un telefon mobil.
-Domnule K,va canta Thoma.Se pare ca e important.Spune acesta atingandu-si pieptul cu mana din cauza oboselii.
In timp ce managerul vorbea la telefon,membri trupei Bad Luck impreuna cu Yuki si bruneta,se gandeau ce ar putea fi atat de important.Toti stiau ca Seguchy nu suna decat atunci cand era ceva cu adevarat grav.dupa zece minute,K s-a intors cu o fata uimita.
-Ce s-a intamplat?A cazut compania?Mi-a fugit pisica?A luat foc vila lui Yuki?Striga solistul nerabdator.
-Taci si lasama sa vorbesc.Se pare ca maine va trebui sa ne intoarcem in Tokyo.Thoma a organizat un concert la una dintre cele mai mari arene din capitala.Asa ca suntem obligati sa ne prezentam acolo peste cinci zile.
-Cat?Dar nu am pregatit absolut nimic!Spune Hiroshi punandu-si mainile in cap.
-Tocmai din aceasta cauza trebuie sa ne intoarcem maine.Ca sa aveti timp sa repetati.Este deja ora 18:00.Sa mergem in camere sa ne facem bagajele.La ora 5:00 vom pleca,asa ca trebuie sa ne odihnim.Spune managerul privindu-si ceasul.
Toti erau dezamagiti de aceasta veste.Trebuia sa paraseasca statiunea minunata de munte,pentru un oras mare,aglomerat si poluat.Pajistile de iarba verde vor fi inlocuite cu strazi mari si pline cu masini,casutele inconjurate de gradini cu blocuri,iar muntii inalti si falnici cu zgarie-nori din sticla.Nu s-ar mai fi intors niciodata acasa,dar era necesar.Shuichi pregatea bagajul,in timp ce Yuki era pe hol,discutand cu K.Peste statiune se lasase o cortina intunecata,iar cerul negru era luminat de multe faclii stralucitoare,in centrul carora domnea falnica,Luna.Muntii pareau niste monstri pe langa casutele asezate la baza lui.O singura casa,izolata de celelalte,era asezata pe culmea acestuia,iar lumina lunii o faceau sa para desprinsa din filmele de groaza.Era o panorama demna de invidiat.In vila,toate luminile erau stinse,mai putin cea in camera unde stateau romancierul si iubitul acestuia.
-Shuichi,este miezul nopti!Lasa-ma sa dorm!Mai sunt cinci ore si pornim spre casa.
-Bine,dar nu imi gasesc hanoracu meu ala negru.Stii unde e?Intreaba solistul oarecum ingrijorat.
-L-am bagat eu azi in masina,odata cu bagajele.Spune novelistul punadu-si perna in cap.
-Ce bine.Acum sa dormim.Noapte buna Yuki!
-Pa Shu!



*



* *



Cele cinci ore au trecut numaidecat.Chiar daca zorii abea se ivira,cei sapte prieteni erau in curte,gata de plecare.Dupa ce au controlat foarte bine fiecare camera,evitand sa uite ceva,erau gata de plecare.Masina romancierului era prima,urmata indeaproape de cea a managerului.Chiar la iesirea din statiune,langa automobilul negru al novelistului,opri o alta masina.Un Porsche albastru,o usoara nuanta metalica.Shu isi intoarse privirea dar a avut un soc imens.La volanul masinii se afla nimeni-altul decat Dantes.
-Poftim?Ce cauta el aici?Striga acesta reusind sa il sperie pe scriitor.
-Ce ai...el!Trebuia sa evit drumul asta.Spune Eiri dand cu pumnul in volan.
Brunetul isi intoarse privirea catre masina de langa el si in clipa in care il vazu pe Shuichi,lasa geamul in jos.Nu a spus nici un cuvant,doar i-a trimis un sarut cantaretului socat.Cei din masina lui K au vazut toata faza,si se temeau pentru Yuki.Stiau foarte bine ca acesta era in stare sa se bata in mijlocul drumului.Era un barbat educat,cu bune maniere si un scriitor foarte cunoscut,dar atunci cand venea vorba de iubitul sau,se transforma intr-o adevarat bestie.Dantes porni in forta,lasand masina novelistului in spate.Acesta nu spunea nimic.Doar privea nervos in fata.
-Yuki,nu te supara.Este doar un prost.Doar nu crezi ca eu as avea vre-o legatura cu el.Spune cantaretul schitand un zambet.
-Tu cu el,nu.Dar el cu tine,da!
Shuichi nu prea intelegea despre ce vorbesti romancierul.Dar hotara sa taca din gura,evitand sa spuna vre-un lucru,care ,l-ar putea enerva mai rau pe Eiri.Orele treceau,iar cele doua masini se aflau inca pe sosea.Shu statea rezemat de scaun,si isi privea iubitul ce parea inspaimantator de calm.Deobicei,se enerva atunci cand solistul apasa pe butoanele asezate pe bord,sau cand manca cine stie ce prostii.Dar acum era diferit.Era foarte tacut.Singurul lucru care il facea era sa priveasca in fata,parca nepasandui ce se intampla in stanga lui.Iar acest lucru il speria incredibil de tare pe cantaret.

[Lye]

Cearta la companie



Soarele domnea pe cer,aruncand sageti de foc in toate directiile.Norisori albi si pufosi zburdau prin vazduh,in timp ce adierea vantului se facea simtita datorita animarii pe care o creea.Strazile mari,aglomeratia si aerul incarcat nu insemnau decat un lucru:cei sapte prieteni se aflau in Tokyo.Prima oprire a fost la compania N-G,pentru a discuta cu Thoma niste amanunte legate de concert.Ajunsi in biroul presedintelui,acesta i-a primit cu zambetul pe buze.
-Bine ati venit acasa,domnilor.Si domnisoara.
-Bine te-am gasit.Era chiar atat de important acel concert?Ne-ai stricat vacanta!Spune novelistul trantindu-se pe unul din fotolii.
-Yuki,imi cer scuze ca am facut acest lucru.Dar era necesar.Daca trupa rata aceasta ocazie,cine stie cand s-ar fi ivit urmatoarea care sa fie la fel de buna ca asta.Ganditiva!Este vorba despre o sala cu douazeci de mii de spectatori!Biletele s-au pus de ieri in vanzare..si au mai ramas doar catvea sute.Sunt foarte multi bani in joc!Spune seful ridicandu-se de pe scaun.
-Da,de data asta.Thoma are dreptate.La urma urmei,dupa asta,ne fa face cadou o vacanta in insulele Maldive,nu-i asa?Spune managerul razand.
-Da,cum sa nu.Imediat fac rezervarile la aeroport.Vine replica presedintelui chicotind.
In timp ce ceilalti se amuzau pe seama calatoriei propuse de K,Shuichi privea atent cuierul.Thoma observa acest lucru,si il intreba ce se intampla.Solistul era mult prea ganditor,ciudat de ganditor.
-Shu,s-a intamplat ceva?Intreaba acesta zambind usor.
-Sefu,de cand te imbraci tu cu geaca de piele?Spune cantaretul privindu-si suspicios patronul.
-A,cred ca te referi la geaca din cuier.E a lu fratimiu.
-Ce?Frate?Striga toti in cor.
-Da...am un frate de douazeci si doi de ani.Este pana jos.Daca vreti,il puteti astepta.Dar de ce ai intrebat.
-Mi se pare ca am mai vazut-o pe undeva,numai ca nu stiu pe unde.
-Noi suntem foarte obositi,asa ca vom merge acasa.Si asa maine este o zi destul de grea pentru toti.La revedere Spune managerul iesind din camera.
Yuki si Shuichi s-au urcat in masina si au pornit spre casa.Erau epuizati.Romancierul abea isi mai putea tine ochii deschisi la volan.Dupa cateva zeci de minute,cei doi au ajuns in sfarsit la vila.Deschizand usa,solistul s-a repezit sa aprinda lumina,dar se impiedica de covoras si cazu.In clipa in care camera se ilumina,cei doi au suferit un soc:zaharul,cafeaua si alte lucruri asezate pe dulap erau varsate,perna primita de cantaret era facuta bucatele,in timp ce ghirlandele de le geamuri erau sfasiate.Atat Eiri cat si Shu si-au dat seama ca singura vina ii apartinea Vanillei,care,in lipsa stapanilor s-a gandit sa isi faca putin de "cap".Novelistul era atat de obosit,incat renunta la ideea de a certa micuta pisica,pe care el o numea Bulgaras de Nea.In timp ce scriitorul isi facea baie,Shuichi s-a trantit in patul mare si moale,de care ii era atat de dor.Cand Yuki a intrat in dormitor,si-a dat seama ca oboseala a fost mult prea puternica,chiar si pentru un energic precum Shu,acesta dormind precum un nou-nascut.Era trecut de miezul noptii,asa ca romancierul isi urma iubitul,adormind la fel de repede.



*



* *



Noaptea a trecut foarte repede pentru cei doi aventurieri,care,priveau fericiti privelistea din fata lor.Nu se vedea nici un bloc sau alt element pamantesc,ci doar un soare rosiatic,care se unea cu cerul albastru,formand o panorama,demna de o opera de arta.Era doar ora 9:00,dar atat Shuichi cat si Yuki erau gata de plecare.Fara alte incidente,masina romancierului a pornit din fata vilei cu destinatia exacta:compania N-G.Ajunsi acolo,cei doi s-au intalnit cu Fujisaki,K,Hiro si Sakano,care stateau asezati pe somptuasele trepte de la intrare.Putin uimiti,solistul si scriitorul s-au apropiat de ei.
-Voi de ce stati aici?Intreaba Shu ciufulindu-si parul.
-Astazi,Thoma ni-l va prezenta pe fratele sau.Si ne-am gandit sa fim toti,impreuna.Nu-i asa?Vine replica managerului incrucisandu-si bratele.
-Acum ca Fratia Microfonului este reunita,cred ca putem intra,nu?Spune Yuki schitand un zambet.
-Ce tare suna!Dar sa terminam cu vorbaria!Sunt curios sa aflu cine e fratele lui Thoma.Spune Shu fugind spre intrare.
Cei sase baieti se indreptau spre biroul presedintelui.Ajunsi in fata camerei,solistul si-a frecat palmele,dupa care a batut.Auzind permisiunea de intrare a sefului,cei sase au dat navala in incapere.Pe scaun era asezat Thoma,insa din cauza lumini puternice provenite de la soare,nu se putea distinge cine e celalalt barbat.
-Salut sefu!Am venit sa iti cunoastem fratele.Spune Hiro zambind.
-Domnilor,el este fratele meu,Dantes Seguchy.
In momentul in care au auzit numele,cinci dintre ei au ramas cu gura cascata.Era vorba despre una si aceiasi persoana?Sau erau doi baieti cu acelasi nume?
-Buna dimineata,pisicuta ratacita!Spune acesta iesind din perdeaua de lumina.
-Ce cauti tu aici?Baieti,eu am inebunit sau asta e Dantes?Striga Shu punandu-si mainile in cap.
-Se pare ca ai uitat cum e sa vorbesti corect!Chiar asa de tare te-a socat vestea asta?Micuta pisica e uimita.Vezi sa nu iti pape catelu limba!Spune acesta lingandu-si buzele.
Singurul care nu spunea nimic era novelistul.Era foarte ciudat faptul ca acesta nu era uimit absolut deloc.Alta data,s-ar fi enervat s-au ar fi tipat de nervi.Dar acum tacea si doar privea.
-Yuki,de ce nu spui nimic?Ma sperii cand ai atitudinea asta.Spune cantaretul inghitind in sec.
-Ce ar putea spune?Decat ca ma cunoaste si ca m-a avut in trecut.Recunoaste Eiri!Noi doi am avut o relatie ascunsa in trecut.Eram doar niste pusti.Aveam cinsprezece ani atunci,iar tu erai cu trei ani mai mare.Ai fost primul din viata mea.Dupa care m-ai aruncat ca pe un gunoi si ti-ai continuat "cariera" ta de cuceritor.Se pare ca acum,femeile te doresc mai mult decat atunci,cand iti petreceai noptile prin cluburi,cochetand cu fiecare tipa usoara,care,bineinteles ca iti cadea in plasa.La munte,te-ai prefacut ca nu ma cunosti.Vreau sa iti spun ceva,Eiri Uesugi.Shuichi ma atrage foarte mult,si nu ma las pana nu ti-l voi lua.
-Dantes,vad ca incepi sa prinzi glas in fata mea.Da,am fost atras de aspectul tau inocent.Dar asta s-a terminat.Asculta-ma bine,brunetule.Shu este doar al meu.Sa nu incerci sa ii faci ceva ca...
-Ca ce?Ca ma vei lovii ca in trecut?Dupa ce ai fost vandut de Kitazawa,ai devenit un tip rece,indiferent,crud as putea spune.Cand erai nervos,te razbunai pe mine,lovinduma sau profitand de trupul meu.Spune Dantesc privindu-l pe romancier in ochi.
-Stii foarte bine ca am platit pentru faptele mele.A fost o perioada din viata mea,foarte zbuciumata.Dar stii ca atunci cand am trecut peste ea,pe la douazeci de ani,m-am dedicat complet literaturii.Spune romancierul apropiindu-se de baiat.
-Shuichi va fii al meu!Chiar de va trebui sa il oblig!Striga acesta nervos.
-Nu vei indraznii!Dantes,inca nu mi0ai vazut adevarata fata.Nu ma provoca,pentru ca daca vei face acest lucru,voi deveni o adevarata fiara.
Cei prezenti in incapere nu puteau sa inteleaga absolut nimic.Se parea ca cei doi se cunosc de multa vreme...cam de aprozimativ zece ani.Cu mult timp in urma,au fost impreuna,dar,din cauza novelistului,acestia s-au depspartit intr-un mod destul de urat.si acum,Dantes canta razbunare,atingandu-l pe scriitor in punctul sau sensibil:Shuichi.Dar nici novelistul nu se dadea batut,fiind gata sa raspunda la orice atac venit din partea brunetului.

[Lye]

Primul sarut




Membri trupei Bad Luck,impreuna cu reprezentant si manager se aflau in studioul de inregistrari,incercand sa dezlege misterul.Nu au putut intelege aproape nimic sin replicile schimbate de cei doi rivali.chiar atat de rau era Yuki in perioada aceea?Incat isi varsa tot naduful pe Dantes,care il iubea?Shuichi nu putea si nici nu vroia sa creada acest lucru.In incamere era o liniste mormantala,fiecare fiind cufundat adanc in propriile lor ganduri.Ce se petrecuse cu adevarat acum zece ani?
In biroul presedintelui,romancierul discuta cu Thoma.Seful incerca din rasputeri sa il calmeze pe scriitor,dar era in zadar.Privirea acestuia era mai rece ca niciodata.
-Eiri,nu trebuie sa te enervezi!Stii ca Dantes doar vorbeste!Numai gura este de el!
-Sa nu ma enervez?Ala este in stare sa ii faca ceva lui Shuichi.Cine stie ce porcarii,numai ca sa se razbune!Striga blondul iesindu-si din fire.
-Acest lucru nu se va intampla.Numai calmeazate!Esti precum un vulcan!
-Fi sigur ca asa ceva nu se va intampla!
Romancierul iesii in viteza din birou,spre uimirea lui Thoma,care vroia sa isi spuna parerea despre acest triunghi periculos.Pentru prima oara nu stia de partea cui sa fie:de cea a lui Dantes,sau de cea a barbatului pe care l-a iubit in tacere timp de multi ani.Pe strada,Yuki gonea cu masina,in incercarea sa de a ajunge cat mai repede la Mika.Nu ii mai pasa de semafoarele ce indicau culoarea rosie,sau de pietoni a caror viata putea fi curmata in orice moment de furia romancierului.Datorita vitezei excesive,in mai putin de zece minute,Yuki se afla in fata blocului unde locuia sora lui.Nici nu a mai batut politicos la usa,ci a intrat vijelios in casa,gasindo pe roscata acoperita cu un prosop alb si lung din bumbac.Aceasta isi dadu imediat seama ca ceva cu adevarat rau se intampla,asa ca se imbraca cu primele lucruri gasite in dulap,dupa care se aseza pe fotoliul din fata canapelei unde era asezat Eiri.Acesta fuma o tigare si isi privea sora destul de suspicios.
-Stiai nu?Intreaba acesta apropiindu-se de trupul ei.
-Sa stiu...ce?Yuki,nu inteleg nimic!Intri val-vartej in casa mea,nu imi spui nimic,imi arunci niste privire dure precum cutitele si acum ma intrebi "stiai,nu"?Spune roscata trecandu-si mana prin par.
-Ca s-a intors cumnatul tau.Vine replica romancierului a carui furie se putea simti in tonul voci sale.
-Cumnat...Dantes?Vrei sa spui ca este in Tokyo?Intreaba aceasta albindu-se la fata mai rau ca varul.
-Exact asta am spus si eu.si are niste planuri marete!Vrea sa mi-l ia pe Shuichi!Prefer sa il omor inainte sa faca asta.Si asa,am mainile patate cu sange.Spune acesta stingand tigarea.
In acel moment,o palma puternica venita de la Mika il lovii direct peste obrazul stang.dupa cateva secunde in care nu a spus nimic,Eiri si-a dus palma la obrazul fierbinte si rosu,dupa care s-a uitat la sora lui.aceasta mai avea putin si plangea.
-Sa nu mai spui niciodata acest lucru,prostule!Trebuie sa iti scoti din cap!Nu l-ai omorat pe Kitazawa din placere!Te-a vandut,te-a violat,si-a batut joc de tine!Revino-ti Yuki!Striga aceasta cazand in genunchi dupa care izbucnind in lacrimi.
Novelistul o privea si nu ii venea sa creada.Pana acum traise cu impresia ca Mika doar tinea la el ca la un frate,nu ca il iubeste cu toate puterile ei.Dintre el si Tatsuha,roscata avea o dragoste aparte pentru novelist.Practic,ea il crescuse.In lipsa unei mame,ea era ceea care ii citea inainte de culcare povesti,atunci cand avea cosmaruri,ea era langa el,spunandu-i ca il va proteja si ca il va feri de rautatea lumii.Dar atunci era doar un suflet nevinovat,nu stia ca peste cativa ani,va gusta din suferinta si ca va simti o durere de nedescris atat fizic cat si sufleteste.Prin minte,ii treceau toate acele imagini,ca un film de scurt metraj.Daca inchidea ochii,putea sa vada totul:de la hartia de 10 dolari,pana la fetele satisfacute ale acelor indivizi si a lui Kitazawa,pe care il iubea ca pe un frate mai mare.Inca simtea pe trupul sau atingerile brutale ale acelor oameni,isi amintea cum inocenta sa de copil a fost luata intr-o fractiune de secunda.Nu vroia ca iubitul sau sa treaca prin acelasi cosmar,sa simta aceiasi repulsie atunci cand este atins de vre-un barbat,si aceea scarba imensa fata de corpul sau,atunci cand se priveste in oglinda.Si pentru asta,era in stare sa mute muntii din loc,doar pentru a-si proteja sufletul pereche.Se lasa usor pe vine,o apuca pe Mika d eumeri,dupa care o imbratisa strans.
-Unde pleci?Intreaba aceasta printre suspine.
-La companie,sa il iau pe Sju.A,si sa nu uiti un lucru:oricat de multe rele as fi facut si oricat de rece si dur as fi,atat tu cat si Tatsuha veti ocupa un loc special in inima mea.Un loc care va apartine complet,si pe care nimeni nu vi-l va putea lua.
Roscata il privea printre lcarimi pana la usa,pierzandu-l din vedere in clipa in care acesta iesii.Ar fi vrut sa tipe de bucurie pentru ca fratele ei in sfarsit se trezii la realitate.Dar nu la realitatea dorita de fata.Ci la una sumbra,in care singurul sau scop era protejarea cantaretului,indiferent de sacrificii.
La companie,membri trupei Bad Luck impreuna cu Sakano si k,discutau in sfarsit despre un subiect ce nu avea discutie cu cearta dintre Yuki si Dantes.
-Baieti,mie imi este cam sete.Ma duc sa imi cumpar un suc.Va iau si voua ceva?Intreaba solistul destinzandu-si trupul.
-Nu vrem nimic.Dute repede.Mai stam putin si plecam.Spune managerul stand rezemat de perete,cu bratele incrucisate.
Ajuns la automat,Shu a introdus moneda si a apasat pe unul din butoane.In timp ce astepta,a simtit cum o mana puternica in apuca de umar si il lipeste de zid.
-Ce mai vrei de data asta?Intreaba cantaretul aproape tremurand.
-Pisicuta,vad ca te temi de mine.Stii ca niciodata nu te-as ranii.Bine,poate doar putin.Dar sti cum suna zicala aia:"Fara durere,nici-o placere".Spune brunetul afisand un zambet smecher.
-Dantes,termina.Ma sperii!spune cantaretul intorcand capul.
-Sa te sperie asta!
Brunetul il apuca pe Shuichi de barbie,ii intoarse chipul spre el,si ii acoperi buzele cu ale sale.Era un sarut violent,Shu simtea deja gustul sangelui provenit din muscatura brunetului.Dar acesta nu se oprii aici.Il impinse mai tare in zid,provocandu-i o senzatie destul de dureroasa,prilej cu care,cantaretul a vrut sa deschida gura pentru a tipa.Insa limba lui Dantes se strecura cu usurinta printre cele doua buze sangerii,atingand-o pe cea a solistului.Shuichi ar fi vrut sa planga din cauza durerii,insa stia ca acest lucru ii va creste satisfactia lui Dantes,al carui sarut continua sa ii sfasie buzele cantaretului precum o fiara atunci cand isi sfarteca prada lipsita de aparare.Dar chiar atunci usa companiei se deschise si intra Yuki.Acesta era socat de ce vedea.In momentul in care a vrut sa vina inspre cei doi,brunetul i-a ghicit miscarea,reusind sa scape pe scara de evacuare.starea iubitului sau era mult mai importanta decat fuga dupa un maniac ce cauta razbunare.In clipa in care se apropie de el,Shu ii sarii la gat si incepu sa planga in hohote.
-Yuki,imi este frica.imi este teama de privirea lui,de ce mi-ar putea face.
-Stai linistit iubitule,nu te va mai rani niciodata.
Scriitorul ii ridica capul,sarutandu-i bland buzele insangerate.Cantaretul simti o senzatie de usturime la inceput,insa nu se opri.Stia ca in bratele lui Eiri este ferit de orice primejdie.

[Mikomi_Aikou]

Tohma indragostit de Yuki ? ...Wow... Am ramas masca , dar e mai savuros asa. Deci este pentru prima data , cand nu stie de ce parte trebuie sa fie.
pentru Mika ca l-a plesnit pe Yuki , ca sa-si revina.
Ce crud este Dantes... Imi vine sa...:cursing:
Ce vina are Shu?
Ma bucur ca Yuki nu-l acuza pe Shuichi de acest sarut...Si il imbratiseaza ca sa se linisteasca.
Continuarea te rog...

[Lye]

Shuichi oboseste


Cantaretul se saturase de tot ce se intampla in jurul sau.Trecura cateva zile de la intamplarea cu Dantes,care, l-au facut sa vada lucrurile dintr-o alta perspectiva.Se afla intr-o realitate cruda,unde oamenii din jurul sau erau preocupati de bani,succes si chiar razbunare.De ce trebuia ca el sa sufere?Unde era aceea lume perfecta pe care el si-o imaginase timp de optisprezece ani?Pana si persoana pe care o iubeste il evita.In urma cu ceva timp,ar fi plans.Dar nu mai avea lacrimi pentru a face asta.Ochii lui erau secatuiti din cauza suferintei prin care a trecut.Statea pe una dintre bancutele din fata companiei,privind nostalgic cuplurile de indragostiti ce treceau pe strada.Se sarutau,se imbratisau si isi sopteau cuvinte dulci la ureche.Il iubea foarte mult pe Yuki,dar pentru prima oara obosise sa se mai ascunda in spatele unor sentimente neimpartasite.Stia ca romancierul tine la el,dar nu credea ca este vorba despre aceiasi intensitate.In cele din urma,Shuichi se ridica de pe banca rece din metal si pleca in spre casa.Privirea era in pamant,iar atunci cand vedea un cuplu trecand pe langa el,isi muta privirea intr-o parte,muscandu-si buzele pentru a nu plange.Simtea gustul sangelui,insa nu putea sa perceapa si durerea.Ii facea bine.Simtea ca se descarca.Vantul incepea sa bata,fluturandu-i parul solistului trist.Chiar daca era ora pranzului,oamenii incepeau sa se adaposteasca prin magazine,scari de bloc sau pur si simplu in case de vantul puternic ce se starnea.Lui Shu nu ii pasa.Ii placea sa simta suflarea rece peste chipul sau,pe care inca se puteau observa urme de lacrimi.Incepu sa fulgere.In urma cu ceva timp,ar fi sarit in bratele iubitului sau,spunandu-i ca ii este frica.Dar nu se mai intampla asa.Ochii acestuia erau indreptati spre cer,urmarind scanteia ce il brazda.Era ciudat.Ii placea sa simta lacrimile reci ale vazduhului cum ii biciuiau chipul,alunecand usor pe obraji si terminandu-se pe gat.In cele din urma,ajunse acasa.Era intuneric.Intra usor in living,asezandu-se pe una dintre canapele.In casa era o liniste stranie,mormantala.Dar pe cantaret nu il deranja.Pur si simplu statea si privea cum picaturile de ploaie se scurg de pe geam,pierzandu-se parca in neant.Auzii mieunatul subtire al Vanillei,venind dinspre scari.O chema la el,dupa care o lua in brate,reusind sa adoarma.Dupa cateva ore,se trezii brusc.Observa ca ploaia incetase,iar cerul o data inorat,era acum senin.Luna domnea falnica pe cer,lumina ei cazand direct pe apa din piscina,creeand o lumina difuza.Era deja ora 20:00.In cele din urma,ajunse si Yuki.Acesta astepta ca iubitul sau sa ii sara in brate,insa nu se intampla acest lucru.Cu pasi usori,se indrepta spre canapeaua unde Shuichi statea intr-un colt,cu pisicuta in brate.
-S-a intamplat ceva?Intreaba romancierul curios.
-Nu.Ar fi trebuit sa se intample?Raspunde solistul privindu-l pe Eiri in ochi.
Acesta nu intelegea ce se intampla.Pana acum cateva zile,Shu ar fi facut orice pentru o mica atentie din partea lui.Insa nu si de data aceasta.Era tacut,iar privirea lui era fixa.
-Am stat pana acum la companie.Si m-am certat cu Dantes.Daca tipu ala crede ca ma poate invinge,se inseala amarnic!
-Dantes,Dantes!Numai despre el vorbesti!Nu pricepi ce se intampla?Am obosit sa sufar din pricina ta,am obosit sa nu imi dai nici cea mai mica atentie.cum crezi ca ma simt eu cand vreau sa te strang in brate,sa iti simt buzele calde,dar imi spui scurt "Alta data,acum sunt obosit"!Si chestia asta cu razbunarea!Incercand sa ma protejezi,m-ai neglijat.Ai uitat de mine!Spui ca ma iubesti dar stiu ca mintea ta este la tipu ala,la cum sa ii faci rau.Esti precum un taifun,distrugi totul in calea ta!Si nu iti pasa.Ba chiar te satisface sa il vezi pe altu cum sufera.Unde este Yuki ala al meu,care zambea si ma alinta?Unde?Striga solistul izbucnind in lacrimi.
-Exagerezi ca intodeauna!Daca ai chef de cearta,sa stii ca eu nu am.Maine trebuie sa ma trezesc de dimineata sa ma intalnesc cu redactorul.Spune Eiri aparent indiferent la spusele cantaretului.
-A da,scuza-ma!Tu si stralucita ta cariera!Intodeauna ai pus-o pe locul unu.Stii ceva?Esti frumos,esti chiar perfect.Dar ai o inima de gheataAm plecat sa ma plimb!Nu ma astepta pentru ca nu stiu cand ma intorc.Pa!
Novelistul privea usa ce tocmai se inchisese.Tipu care a iesit era chiar Shuichi,iubitul sau vesnic vesel si energic?Oricum,nu ii venea sa isi creada ochilor.Crezand ca este doar o iesire a cantaretului,se hotara sa nu il i-a in seama,asa ca urca treptele ce duceau spre etajul superior al vilei,intrand direct in baie.Afara,Shu mergea pe strazile pustii,fara o destinatie exacta.Pur si simplu isi dorea sa stea singur,sa se gandeasca.Fara sa isi dea seama,pasii l-au purtat spre parcul unde el si Yuki s-au cunoscut.Ajunse-se in locul unde acesta ii arunca versurile cantecului sau,spunandu-i ca "are zero talent".Cate amintiri avea cu acel loc.In cele din urma,se aseza pe o banca.In fata lui era raul ce curgeau lin,luna ce stralucea cu toata puterea ei si miile de lumanari ce luminau cerul.Ar fi vrut sa planga,insa nu putea.Era aproape de miezul noptii,si parcul era pustiu.Sau cel putin asa se parea.In timp ce Shuichi statea cu capul sprijinit de unu din genuchi,auzii o voce de barbat langa el.
-Este liber acest loc?
Shu isi ridica privirea.In fata lui se inalta un barbat in varsta de douazeci si trei de ani,cu parul rosu precum soarele atunci cand apune si ochii verzi ce semanau exact cu o mare de smarald.Era imbracat intr-o pereche de blugi,un maieu albastru pe deasupra avand o jacheta de aceiasi culoare.Solistul a putut observa ca avea cate un cercel in ambele urechi.Privirea acestuia era blanda,dar incredibil de incitanta.Shu a fost uimit de frumusetea barbatului.
-Da...sigur ca da.Raspunde acesta incercand sa isi i-a privirea de la el.
Cei doi stateau unul langa celalalt,fara sa spuna nimic.Tristetea inca nu disparuse de pe chipul cantaretului,insa incerca sa nu il priveasca pe barbatul de langa el.Simtea ca tremura atunci cand ii aude oftatul adanc.Insa in cele din urma,roscatul a spart gheata,incepand sa vorbeasca.
-Si,ce cauti singur aici,la ora asta atat de tarzie?
-Pai...nici nu stiu de unde sa incep.Problema e ca m-am saturat ca iubitul meu sa ma neglijeze,fiind preocupat numai de rafuiala dintre el si unu Dantes.Spune Shu trist.
-Imi spui toate aceste lucruri,cu toate ca stii ca sunt un strain.De ce o faci?Intreaba barbatul privindu-l bland pe cantaretul trist.
-Nu stiu de ce,dar simt ca pot avea incredere in tine.Este un seniment care il simt cred ca pentru prima oara in viata mea.Apropo,eu sunt Shuichi Shino.Spune acesta schitand un zambet.
-Incantat.Numele meu este Yuji.Spune acesta trecandu-si mana prin par.
-In regula.Cred ca ar trebui sa plec.Este cam tarziu,nu?Spune Shu ridicandu-se de pe banca.
In momentul in care amandoi au vrut sa plece,solistul s-a impiedicat de siretul de la adidas,dezechilibrandu-se.Roscatul a vrut sa il prinda,insa acesta s-a impiedicat de marginea banci,cazand pe asfaltul rece.Cei doi se aflau pe jos,foarte apropiati,cantaretul fiind exact peste Yuji.Solistul se uita in ochii barbatului peste care era,in timp ce acesta ii privea buzele ce tremurau de emotie.Ar fi vrut sa le simta gustul,insa acel moment nu era cel mai indicat.Trecusera deja cateva minute,si cei doi se aflau in aceiasi pozitie,privindu-se unul pe celalalt cu intensitate.

Acesta este Yuji.

[Mikomi_Aikou]

E tare Yuji acesta ! Iti vine sa-l iei acasa.
Hm! Cearta asta dintre Yuki si Dantes ...poate sa-l faca pe Shu sa plece de langa el. .. Da Shuichi a obosit sa lupte pentru dragostea lui ...Pentru Yuki pe primul plan e cariera lui, razbunarea sa si la sfarsit Shuichi.

Hopa se trezeste Shuichi. Stii vorba aceea cand doi se cearta al treilea castiga. Yuji l-a ascultat si nu la criticat?
Sa fie el cel care il ia pe Shuichi lui Yuki?

[Lye]

Cearta



Era foarte tarziu.Ceasul de la intrarea in parc arata deja ora 02:00.Shuichi se grabea spre casa.De data asta nu isi mai sunase iubitul,pentru a-i spune ca intarzie,ci pur si simplu hotara sa isi inchida telefonul.Pentru prima oara dorea sa scape din inchisoarea dominatiei construita de Yuki.Pana acum,facea ce i se cerea,indiferent de sacrifici.Si de obicei,el era cel care iesea in pierdere.El plangea si suferea,in nici un caz alta persoana.Vroia sa isi schimbe destinul.Vroia sa i se impotriveasca!Era hotarat sa lupte impotriva oricui pentru a-si indeplini visul,pe care il neglijase in tot acest timp:acela de al invinge pe Ryuichi Sakuma.Este adevarat ca Bad Luck se afla pe primul loc in topuri,dar Nittle Grasper inca se afla pe buzele oamenilor.Fetele inca mai tremurau cand auzeau numele satenului,barbatii susoteaua cand o vedeau pe Noriko in reviste,iar intregul Tokyo se cutremura cand aparea Thoma.Gata!Shuichi era hotarat sa isi invinga adversarii o data pentru todeauna.Intr-un sfarsit,a ajuns la vila.Cam dupa aproximativ o jumatate de ora.Cand a pasit in living,lumina s-a aprins brusc.Acesta privea buimac in jurul sau,pana cand il vazu pe Eiri stand pe canapea.Si nu parea vesel absolut deloc.Privirea lui era incruntata,in timp ce batea cu palma in spatarul canapelei.
-Unde ai fost?Intreaba acesta serios.
-Nu iti dau raportul.Dute si vezi ce face Dantes,poate va mai certati putin.Vine replica solistului ce parea indiferent.
-Tu nu imi vorbestie mie asa,clar?Sau ti s-a urcat faima la cap?Striga novelistul ridicandu-se de pe canapea.
-Ce Yuki?Nu iti place sa ti se vorbeasca asa?Este ciudat pentru ca acesta este modul in care tu vorbesti!Acum vreau sa ma odihnesc.Voi dormi in camera de oaspeti.Nu vreau sa te deranjez.Noapte buna.
Scriitorul privea si nu ii venea sa creada.De cand devenise Shuichi atat de dur?De cand il trata cu atata indiferenta.si mai ales:nu vroia sa doarma cu el.Asta chiar ca era o premiera.De fiecare data cand romancierul se hotara sa se culce pe canapea,acesta plangea cu sughituri.Acum nu mai era asa.
Ajuns in camera cu pricina,Shu s-a trantit pe pat.Incaperea era identica cu dormitoru,singura diferenta fiind culoarea peretilor ce aveau ca nuanta un roz deschis.In timp ce statea intins pe suprafata moale,cantaretul se chinuia din rasputeri sa si-l scoata pe roscat din minte,insa nu putea.I-a placut privirea acestuia,vocea seducatoare dar mai ales blandetea de care a dat dovada.Ce se intampla oare in inima lui?Putea oare acest Yuji sa ii i-a locul lui Yuki?Dupa aproape o jumatate de ora,Shuichi a adormit cu un singur gand.Era nebunesc,dar trebuia sa o faca.




*


* *




Soarele lumina intreaga capitala nipona.Strazile erau aglomerate de masini zgomotoase,in timp ce orasenii perindau pe trotuare,animandu-le.Era trecut de ora pranzului,dar Shu inca dormea.Razele aurii si calde dezmierdau chipul acestuia,in timp ce pasarile cantau fericite la geam.Cantaretul deschise usor ochii si privi in jurul sau.Era putin buimac,insa se lamurii imediat.Se afla in camera de oaspeti.Era prima oara cand refuza sa doarma cu Eiri.Cand privi ceasul si vazu cat este de tarziu,sarii ca ars din pat,fugind spre baie.Isi scoase din dulap niste haine curate,imbracandu-le numaidecat.Dupa zece minute,cantaretul era gata de plecare.Nu vroia sa intarzie mai mult decat trebuie,incepand sa fuga.Rezistenta lui era destul de buna,evitand astfel enervantele opriri facute pentru a-si trage sufletul.Ajuns in fata companiei,urca grabit scarile ce duceau spre studio.Pe holu principal,a avut ghinionul sa se intalneasca cu Dantes.
-Ce faci pisicuta ratacita?Intreaba acesta zambind satisfacut.
-Nu e treaba ta!Acum date din calea mea.Striga Shu nervos.
-Si daca nu vreau?
In acel moment,Shuichi ii trase un pumn brunetului,reusind sa ii sparga buza.Acesta era socat,dar impresionat.Stergandu-si cu degetul mare firisorul de sange ce se intindea pe barbie,isi trecu limba peste buza ranita,spunand:
-Vad ca ai inceput sa prinzi curaj.Iti va trebui micutule.Spune acesta plecand.
Cantaretului nici nu ii mai pasa de amenintarile venite din partea lui Dantes.In urma cu cateva zile ar fi plans si s-ar fi refugiat in bratele lui Yuki,dar acum nu mai era asa.Era in stare sa infrunte pe oricine.Ajuns in studio,a intalnit privirile socate ale celor prezenti.
-Dar voi ce ati patit?Parca ai vazut o fantoma!Boo!Spune Shu gafaind.
-Tu...l-ai lovit?Intreaba Hiro socat.
-Am lovit?Pe cine?A,daca te referi la nenorocitu de Dantes,da.Si-a meritat-o!Alta data,sa nu se mai lege de mine!
Atat Hiroshi cat si ceilalti isi priveau uimiti prietenul.Ce patise de avea atitudinea aia?Era serios.Foarte ciudat,atunci cand venea vorba despre Shuichi.El era intodeauna in centrul atentiei,avea o personalitate vulcanica.
In timp ce statea intins pe canapea,solistul visa cu ochii deschisi.Abea astepta pauza de masa pentru a se duce in parc.Poate norocul ii suradea si se va intalni cu Yuji.Inca nu stia ce se intampla cu el,insa era sigur ca il simpatiza foarte mult pe roscat.Sau poate ca tinea la el?Totul era confuz.Pana acum,inima lui era destinata unui singur barbat:Yuki Eiri.Insa acum,lucruri aveau sa i-a o intorsatura nu tocmai placuta.

[~Hell Girl~]

hmm....dupa cum vezi sunt noua pe acest forum..iar primul meu post este aici.....ti-am citit de mult povestea......capitol cu capitol...si te descurci foarte bine....ai imaginatie....cum am mai spus iti citesc de mult povestea...dar nu am avut niciodata ocazia sa las un comment .....
marimea capitolelor este buna...dar greselile de tastatura trebuie evitate pe viitor....in toate capitolele ai avut greseli de tastatura ...minore...dar incearca sa fii mai atenta...
este foarte ciudat cum lucrurile au luat o intorsatura cuidata...acum Shuichi este dur...totusi nu cred ca se potriveste cu caracterul lui...dar WOW....bine lucrat..
cred ca eu si multi membrii asteptam cu sufletul la gura urmatorul capitol..care sper sa fie lung....:->

Bafta in continuare....GAMBATE.....

Here is me,
~Hell Girl~

(o mica rugaminte ....cei ce vad Here is me,~Hell Girl~ ...aceasta este semnatura mea..deci nu scriu aceasta ,,chestie,, doar ca sa fac postul mai lung)

[Lye]

~Hell Girl~ ma bucur ca iti place fic-ul meu.Te invit sa citesti aceasta continuare,ca si pe celelalte doua fete,care,sunt cele mai bune prietene ale mele.Imi cer scuze pentru dialogul excesiv din ultima parte.Enjoy!


Concertul.Tentativa lui Dantes


La compania N-G era o agitatie de nedescris.In timp ce Thoma colinda intreaga cladire pentru a pune la punct toate detaliile ce aveau legatura cu concertul ce urma sa aiba loc a doua zi,trupa Bad Luck repetau melodiile ce aveau sa fie cantate.Se aflau in sala de repetitii de catvea ore bune,pentru ca vroiau ca totul sa ias aperfect.Insa o singura melodie nu le iesea:In the Moonlight.toti cei prezenti nu intelegeau de ce Shuichi nu poate canta melodia ale carei versuri au fost scrise de Yuki.
-Ce dracu se intampla cu tine?La jumatatea melodiei te opresti!Striga managerul aruncand niste dosare.
-Nu stiu!Pur si simplu nu o pot canta!Este una dintre acele zile.Spune Shu scapand microfonul din mana.
-Adica ai si tu o zi speciala,cum au fetele?Intreaba Fujisaki uimit.
-Nu fraierule.Mi s-au consumat bateriile.Nu mai am energie.Spune solistul trantindu-se in centrul scenei.
-Am repetat destul de mult azi si cred ca este timpul sa va odihniti.Puteti pleca acasa.Insa maine,la ora 6:30 trebuie sa ne intalnim in studioul de inregistrari.Asa mai repetam cateva ore.S-a inteles?Spune K pe un ton autoritar.
Shuichi mergea stingher pe strazile pustii.Chiar daca era doar ora 21:00,nu era nici urma de viata prin oras.Incepea sa se lasa frigul,iar vantul rece se intensifica.Solistul se grabea sa ajunga acasa,pentru a dormii.Era foarte obosit si infrigurat.Dupa aproximativ un sfert de ora,cantaretul a ajuns la vila.In living era lumina,semn ca Yuki ajunse-se inaintea lui.Inchise usa si cu pasi usori se indrepta spre camera principal.Dar a avut o surpriza.Pe canapea se aflau Sara si novelistul,ce pareau foarte apropiati.Spre deosebire de alte zile,Shu era deosebit de calm.
-Buna seara.Spune bruneta zambind usor.
-Mda,la fel si tie.Eu ma duc sa ma culc.Maine am concert si vreau sa fiu fresh.Va rog sa nu faceti galagie.Noapte buna.Vine replica solistului in timp ce urca treptele.
Sara era socata.De cand devenise Shuichi atat de indiferent in ceea ce il priveste pe Yuki?Unde disparuse gelozia din privire?Se uita uimita la Eiri,in timp ce acesta fuma o tigare.Vrand sa evite o serie de discutii neplacute cu acesta,bruneta decise in cele din urma sa taca.Era cel mai iteligent lucru.
In dormitor,Shu se afla deja in pat.Era epuizat.Isi simtea pleoapele grele,insa nu vroia sa adoarma,inca.Statea cu mainile sub cap si privea tavanul alb al camerei.Era ciudat,insa ii era dor de Yuji.Simtea nevoia acuta sa ii intalneasca din nou privirea si dorea sa simta gustul buzelor sale.Era o nebunie,insa asta simtea.Nemaiputand rezista,Shuichi a inchis ochi,si nu au trecut decat cateva secunde pana ce acesta a fost luat in lumea viselor.



*


* *






O noua zi s-a ivit in capitala Japoniei.Un soare mare si auriu rasarea din neant,spargand intunecimea cerului.Norisori albi si pufosi incepeau sa isi faca aparitia in vazduh,in timp ce adierea placuta a vantului improspata atmosfera atmosfera.Era ora 5:30,insa Shuichi era deja treaz.Isi facea baie.Ii placea sa isi simta trupul ingropat in spuma,in timp ce lumanarea cu miros de lavanda se topea usor pe marginea jacuzzi-ului.Dupa un sfert de ora,cantaretul intra usor in dormitor,incercand sa nu isi trezeasca iubitul care inca mai dormea.Isi lua un tricou negru si o pereche de blugi ce aveau placuta nuanta a oceanului.Hotara sa se schimbe in living,evitand sa ii deranjeze somnul romancierului ce parea foarte implicat in visul ce il avea,dand cu mainile in toate directiile.Dupa ce se imbraca,isi saruta scurt iubitul,dupa care pleca.De cateva zile,Shuichi era foarte punctual,ajungand exact la timp,lucru care i-a socat pe prieteni sai.
-Baieti,sunteti gata sa incepem?com repeta jumatate din melodi aici,si cealalta jumatate la arena.La ora 10:00 vom pleca.Spune managerul prinzandu-si parul in coada.
-Sigur ca da.Sa-i dam drumu.Spun cei trei muschetari in cor.
Repetitiile mergeau conform planului.In ciuda problemelor din ziua anterioara,Shuichi canta "In the moonlight" la fel de bine ca oricare melodie,Ceasul indica deja ora 9:00,iar cei cinci baieti se pregateau de plecare.Dupa ce au fostu puse la punct ultimele detalii,Shuichi si compania au plecat spre arena.Drumul a fost destul de lung,insa au ajuns dupa o jumatate de ora.Primul lucru facut de baieti a fost acela de a vizita sala,inainte ca aceasta sa se umple de spectatori.
-Daca asta nu e cea mai mare incapere pe care am vazut-o,atunci nu stiu care e.Spune Hiro uimit.
-Ai mare dreptate.Vine replica solistului in timp ce masura sala cu privirea.
-Acum ca ati vazut unde veti concerta,sa ne punem pe treaba.Spune K zambind.
Trupa a inceput repetitia.Totul mergea perfect.Orele au trecut in zbor.In mai putin de cinci minute,concertul trebuia sa inceapa.In culise,cei trei baieti asteptau semnalul din partea managerului,iar acesta nu a intarziat sa apara.
-E timpul.Spune blondul vesel.
-Bad Luck,sa-i dam drumu!Spune cantaretul sarind de pe scaun.
La aparitia trupei pe scena,multimea parca inebunise.Ropote de aplauze inundau sala,in timp ce strigatele nu se mai opreau.Prima melodie a fost "Blind Game Again.Totul era minunat.Publicul era incendiar.Pe toata durata concertului,Shuichi si ceilalti doi colegi au intretinut atmosfera,nelasand o singura urma de plictiseala sa apara printre oameni.Cantaretul se mai oprea,lasandu publicul sa cante cateva versuri din melodie.Cand au ajuns la "Super Drive",nici unul dintre spectatori nu se mai aflau la locurile lor.Toti erau in picioare,sarind si tipand de fericire.Concertul a durat aproximativ doua ore.Melodia de inchidere a fost,nimeni alta,decat "In the Moonlight".Era un succes total.Intreaga Japonie il urmarise prin intermediul televiziuni sau a ecranelor imense amplasate in centrul oraselor.Dupa felicitarile de rigoare,Shu si-a dat seama ca trebuia sa ajunga acasa.
-Baieti,eu am plecat.Sarbatorim maine,da?
-Dorinta vedetei este porunca pentru noi.Spune Hiroshi razand.
-De acord cu tine.La revedere.Spune solistul iesind din cladire.
Pentru a ajunge mai repede la vila,Shuichi s-a hotarat sa o i-a prin parc.Insa la un moment dat,a simtit cum este tras de brat si trantit pe iarba moale.
-Ce se...Dantes?Intreaba acesta uimit.
-Da pisicuta.Sunt nerabdator sa iti explorez trupul.Am promis ca te voi avea,chiar daca va trebui sa te oblig.Vine replica brunetului afisand un zambet satisfacut.
In timp ce un barbat in tinea pe Shuichi imobilizat pe intinderea verde,Dantes se pregatea sa profite de trupul baiatului.Insa din spatele sau,se auzii o voce foarte apasata,incat se putea simti furia.
-Ia mana de pe el daca mai vrei sa apuci rasaritul.
-Tu cine dracu esti?Striga brunetul nervos.
-Numele meu nu te intereseaza.insa daca te mai atingi de el,iti jur ca ma voi transforma in cel mai mare cosmar al tau.Acum pleaca.
-Asazuki,sa mergem.Ne mai intalnim noi,Shuichi Shindo.
Speriat,cantaretul a simtit cum doua brate puternice ii inconjoara talia.Cu lacrimi in ochi,a reusit sa spuna o propozitie,printre suspine.
-Yuji,daca nu erai tu,nu stiu ce se intampla.
-Ssh,nu plange.Gandeste-te ca acum esti bine.
Roscatul ii apuca usor barbia lui Shu,si cu tragere de inima il saruta.Vazand ca acesta nu se impotriveste,barbatul il lipii pe solist de un copac,acaparandu-i buzele intr-un sarut apasat si pasional.

[Mikomi_Aikou]

Il ador. Il iubesc pe noul Shuichi. Atat de indiferent fata de Yuki. Sara a ramas masca ...tare.
Hmmm! Imi place ca cineva la pus la punct pe Dantes ....
Ura l-a sarutat...

Oare Yuki il va pierde pe Shuichi? Abia astept sa-l vad pe Yuki pierzandu-l si sa isi framante mainile ce sa faca ca sa-l recupereze.

Nu degeaba se spune ca "cel ce a avut o iubire profunda cu greu o poate uita "