Te amo con todo mi corazon

[AyumiHamasaki]

Acestui capitol i-am dat un nume.

Capitolul XII
Canarul înflăcăra



Nu îmi mai amintesc mare lucru din cele întâmplate în dimineaţa asta. Da, deja este seară, soarele apune şi razele lui îmi cad pe chip. M-am trezit cu o durere urâtă de cap şi mi-am amintit de bătaia care a început după plecarea acelor târfuliţe. Sper doar ca Itachi si Kiba să fie în siguranţă.

Flahs Back

- Sakura acum chiar ai făcuto lată. Stai în spatele meu şi nu încerca să faci vreo prosti.
Nu pot să înţeleg ce se întâmplă acum două minute Kiba ţipa ca un descreierat la mine şi acum îmi cere să stau ascunsă. Ceva rău e pe cale să se întâmple. O maşină neagră oprise în faţa noastră, pentru un moment am crezut că e o greşeală, dar din ea a coborât chiar proxeneta aceia blondă urmată de trei bărbaţi, sau mai bine zis gorile. Păreau genul de persoane care nu au pic de creier, doar muşchi şi atât.
- E este cea care mi-a făcut asta.
Gorilele m-au privit atent preţ de câteva secunde apoi unul dintre ele a scos un pistol, blonda avea un zâmbet triumfător şi a făcut un semn prin care spunea că-s moartă. Se pare că nu eu sunt cea care va da ortul popi ci ea, pentru că gorila i-a pus pistolul la tâmplă şi a tras fără să clipească. Parcă nu omora o simplă păpuşă, parcă nu era şi ea o fiinţă vie.
Închid ochii şi simt cum sunt lovită puternic peste cap, apoi totul se întunecă.

End flash back

Cercetez camera şi realizez că nu sunt în camera sin casa brunetului, totul era ciudat. Camera era verde, era un pat mare de două persoane în mijlocul acesteia pe care stăteam eu, peretele din spatele parului era din sticlă, iar pe toţi pereţi erau rafturi cu cărţi. Oricine stă aici trebuie să iubească cu adevărat cărţile. Era şi cîteva perne moi prin cameră, aşezate pe jos şi cărţi căzute pe lângă perne. Am mers să studiez puţin cărţile şi am realizat că toate erau romane poliţiste şi Sf-uri. Mie îmi plac doar Sf-urile. Mă îndrept spre uşă şi când o vreau să ies mă lovesc de pieptul cuiva.
Cad jos şi observ că covorul era în mai multe nuanţe de verde. O mână caldă şi albă mă ajută să mă ridic de jos, bărbatul îmi dă târcoale şi se opreşte în faţa mea.
- Arăţi exact ca mama ta, adică aveţi aceiaşi structură a corpului. Apropo numele meu este Orochimaru şi sunt tatăl fratelui tău. Sper să-ţi placă camera, a fost cândva a mamei tale, după cum vezi iubea cărţile. Îmi amintesc cum veneam aici şi o priveam ore în şir citind cărţi. Pantera Argintie a fost prima mea iubire, şi acum să trecem peste asta. Nu ai voie să ieşi din casă, prin casă vei fi mereu însoţită de cineva, şi dacă dovedeşti că eşti de încredere vei putea merge şi prin oraş.
Bărbatul a părăsit camera şi nu îmi puteam scoate din minte imaginea lui, acei ochii ca de şarpe şi plini de ură, buzele albe precum chipul, părul lung şi slinos. Purta un costum de firmă şi pantofi eleganţi.
Am mers şi am început să mă uit printre cărţile aflate pe rafturi. Un gravat manual, ştiam că e manual pentru că era scrisul mamei mele. „Canarul înflăcărat”, ce mai titlu a ales si mama mea. Am început să citesc tot mai mult, dar nimic nu am înţeles. Scrisul era frumos şi ordonat, dar textul era prea ciudat.

„ Un negru abisal pe care cândva ochii lui îl deţineau a pătruns adânc în inima mea, a reuşit să lase totul în urmă. Ştiu că canarul care a ars în flăcări a devenit cenuşă, iar din cenuşă va renaşte un demon. Cu ochii verzi, cu pătul roz, cu chip angelic, dar cu suflet de demon. Viitorul crimelor este decis, Canarul înflăcărat va renaşte. şi când totul va fi prea târziu atunci ea va realiza că moarte este salvarea sa.”

Deci eu sunt acel demon, iar moartea mea este salvarea celorlalţi. Nu pot să cred că propria mea mamă mă consideră un demon, sau m-a considerat înainte să mă nasc. Am continuat să citesc.

„ Dacă zâmbeşti când îţi este greu înseamnă că inima ta nu va mai recunoaşte durerea. Dar dacă plângi de fericire ce înseamnă? Eu am plâns când acea vrăjitoare mi-a spus că voi avea o fetiţă, am plâns de bucurie, la început. Apoi am realizat că acea fetiţă va fi ca mine, un demon cu inimă de viaţă care abea când va cunoaşte adevărata iubire va putea scăpa din lumea rece a întunericului.”

Acum înţeleg, aceştia trebuie să fie mafioţi, iar eu tocmai am intrat în lumea lor, şi acum sunt Canarul înflăcărat.

[Zummy]

ohoooo m-ai surprins sa zicem placut nu credeam ca intr-un fic ar putea orochimaru sa fie personajul bun sau nu-i dar eu zic ca e si ce tarfe nenorocite urangutani naiba :)) sa vezi ce la fac x-( nenorocitele cum indraznesc da bine sa lasam raul intr-un coltisor si sa trrecem mai departe draguta camera si mi se pare putin pervers orochimaru daca spune ca sakura seamana cu mama ei la structura corpului deci e pervers asta inteleg eu deci dear sotie :)) astept next-ul si i kiss you :*