Riscurile dragostei [yaoi]

[Miyaki]

Aveam 8 ani cand mama a murit. Nu stiu de ce dar in acea zi nu am putut nici sa plang. M-a marcat mult faptul ca am ramas fara fiinta care ma proteja cel mai mult, dar tatal meu a incercat mereu sa faca totul pentru ca eu sa fiu fericit, sa nu-mi lipseasca nimic. Acum am 15 ani, si urmeaza sa intru la liceu.
Desi au trecut 7 ani de la moartea mamei mele, tata nu a incercat niciodata sa o inlocuieasca cu alta femeie. Insa acum a gasit pe cineva, care crede ca este perfecta ca sa-mi fie mama, dar si sotie. Trebuie sa recunosc ca e o femeie de treaba, ma inteleg cu ea.Are un fiu cu 3 ani mai mare decat eu,care in clasa11-a.El este destul de popular, toate fetele sunt atrase de el, iar eu ma simt prost cand nu ma baga in seama. Nu prea am petrecut mult timp cu el, fiind ocupat ori cu intalnirile, ori cu pregatirea pentru facultate. Vrea sa devina profesor, si pentru asta munceste mult. Fata de mine el este foarte constincios. Eu personal, nici macar nu stiu unde sa dua la liceu. As vrea sa urmez meseria tatei, dar nu prea sunt atras de medicina, mai mult mi-ar placea sa devin arhitect. Mama a avut aceasta meserie, si se pare ca eu am mostenit inclinatia spre desen si aceasta meserie. Tata a fost informat despre dorinta mea, si spre marea mea bucurie a fost de acord cu asta.

Ceasul suna de 10 minute, dar nu pot sa ma ridic din pat. Stiu ca exista posibilitatea sa intarziu la ore, dar voi fi iertat cu usurinta.Sunt unul dintre cei mai buni elevi ai scoli la care invat, astfel ca nu patesc nimic.In plus, chiar daca multi nu stiu adevarul, si daca l-ar afla ar fi un adevarat cosmar pentru mine, tatal meu este cel mai important actionar al scoli.Nu mi-a placut niciodata sa ma laud ca fac parte dintr-o familie destul de bogata.
Ma dau jos din pat cu lene, indreptandu-ma spre baie. Aveam de gand sa fac un dus. Insa cand am vazut cat arata ora, desi nu-mi venea sa cred ca e atat de tarziu, am renuntat la dus, si m-am dus repede sa ma schimb in uniforma scolara. Daca nu am apucat dusul macar sa prind micul dejun. Aveam o foame destul de mare.Cobor la parter, unde sper sa gasesc pe cineva care sa-mi dea de mancare, pentru ca in dimineata aceasta nu am destul timp sa-mi pregatesc singur.
Bucataria este destul de incapatoare, toti periti fiind acoperiti de faianta albastra, iar gresia fiind de aceeasi culoare. La masa din mijloc, il gasesc spre surprinderea mea pe Hirao, fratele meu vitreg, servind micul dejun. De obicei el era plecat de acasa de dimineata. Era destul de ciudat, iar in acest caz existau doua posibilitati” ori nu avea intalnire, ceea ce mi s-ar parea destul de ciudat, ori e bolnav sau vrea sa chiuleasca.

- Buna dimineata, Hirao. De ce esti inca acasa la aceasta ora. Scuza-ma ca ma bag, nu e treaba mea, dar pare destul de ciudat.Tata a plecat la munca? As fi vrut sa-l rog sa ma duca la scola, am sa intarziu.
- Neata si tie, Yayoi. Da, tata a plecat de o ora. Daca vrei te duce eu la scoala. Treci si mananca pana ma duc sa ma schimb, si dupa aceea mergen, ok?

Am dat simplu din cap, ca sunt de accord, si am sarit pe mancare. Chiar imi era foame. Nici nu am observat cand au trecut 5 minute, iar eu mancasem mai mult decat de obicei. Am fost oprit din mancat de fratele meu.

- Gata, sa mergem. Sper ca ti-ai umplut destul de bine stomacul.
- Aha, sa mergen.

Am iesit afara din casa si ne-am indreptat spre motocicleta fratele meu. Speram sa ajung la timp la ore, deoarece aveam ora cu un professor nu prea placut de studenti.Ma rodea un lucru si vreoiam sa aflu: de ce Hirao era acasa.

- Hmm….scuza-ma daca te deranjez din nou cu intrebarea, dar…..de ce esti acasa inca?
- De ce, te-am deranjat?- dupa ce i-am facut semn din cap ca nu , a continuat-Azi voi preda cateva ore la scola la tine. Un professor a avut niste probleme, iar tata m-a pus pe mine sa-l inlocuiesc. Stiu ca inca sunt si eu scolar, dar a spus ca sunt destul de pregatit ca sa predau cateva ore. Ce ai prima ora?
Gandul asta ma ingrozea. Aveam ora cu cel mai pervers professor din scoala. De cate ori nu s-a dat si la mine. Insa nu am putut sa le spun parintilor ceea ce s-a intamplat.Nu s-au intamplat lucruri ciudate.

-Gata , am ajuns la scola si chiar la timp. Hei , fratioare, la ce visezi? Grabestete!

Chiar nu stiu cand am ajuns la scoala. Doar vocea fratelui meu m-a trezit din visare. Etare ciudat, de cate ori stau prin preajma fratelui meu, simt ca inima imi bate cu putere, si uit de toti si de tot. Acum trebuie sa ma concentrez doar la ore, si sa incerc sa ma feresc de maniacul acela nebun.
Am ajuns in clasa chiar la timp, sau mai bine zis am alergat ca sa nu intru in acelasi timp cu profesorul.

-Buna ziua, copii.V-am adus rezultatele la examenul de saptamana trecuta.Se pare ca marea majoritate a invatat.Miyashiro Yayoi, se pare ca de data aceasta nu prea ai fost atent. Desi ai avut cel mai mare punctaj, ai avut anumite greseli, ceea ce m-a mirat. Dupa terminarea orei, te rog sa vi in cabinetul meu.

Oh, trebuia sa ma astept sa-mi faca asta. Perversul asta nu are sa renunte niciodata? Chiar nu o sa inteleaga ca nu o sa-I accept niciodata avansurile. In plus sunt doar un copil de 15 ani.Ma gandesc serios sa-I spun cuiva ceea ce se intampla, dar cui? Ha, fratele meu! Dar oare ma va crede, sau cum va reactiona? Am nevoie de ajutor.

Sunetul soneriei care anunta inceputul pauzei, dar si a cosmarului meu. Desi nu doream sa ma duc in birou, eram obligat.Dupa cum era de asteptat, el era langa usa clasei asteptand sa ies. L-am urmat pana in biroul lui, iar dupa ce am intrat el a inchis usa cu cheia. Lucrul acesta m-a speriat ingrozitor, si nu-mi prevesta nimic bun.

-Ce faci? De ce ai inchis usa? Am venit doar sa-mi dai lucrarea si sa-mi explicit ce am gresit.
- Ai crezut ca doar pentru asta te-am adus? Nu, nu, tu vei deveni al meu. Doar al meu. Am asteptat atata timp ca sa te am, incat am devenit obsedat de tine. Esti atat de frumos, toata lumea e atrasa de tine. Insa nu voi permite nimanui sa mi te ia.
A incercat sa ma sarute, insa eu m-am dat la o parte, dar am reusit sa i-au si cheia de la usa. Vazand ca nu m-a putat prinde, si ca am luat cheia, cu care deja deschisesem usa, m-a prins de maini si m-a aruncat pe birou. Disperat si vazand ca nu am nici o cale de scapare, am inceput sa tip, speram ca cineva ma va salva.

*****
Terminasem prima ora, care trebuie sa recunosc ca a fost destul de obositoare. Nu stia ca e atat de greu sa fi professor, dar de acum inainte trecuia sa se obisnuiasca cu acest lucru. Trebuia sa-l gaseasca pe profesorul Kazugo, deoarece el era seful de catedra si lui trebuia sa-I ceara programul care il avea in aceea zi.Ajung in fata cabinetului, dar raman surprins pentru ca aud tipete de ajutor. Vocea I se parea cunoscuta dar nu stia de unde. Imediat ce a deschis usa, o imagine socanta I s-a afisat: fratele lui trantit pe biroul profesorului se zbatea incercand sa scape in timp ce Kazugo ii smulgea hainele. Era o imagine terifianta.Fara sa mai astepte ca profesorul sa simta prezenta lui in camera, se napusti asupra lui, eliberandu-si fratele .

-Tu de ce te bagi? Si ce cauti in biroul meu. –parea destul de nervos, deoarece fusese deranjat din o actiune destul de importanta.

Langa Hirao, Yayoi tremura de frica. Ii era recunoscator lui Dumnezeu ca il adusese pe fratele sau la el.

-Mai bine ti-ai tine gura. Este fratele meu. Daca vrei sa mai stai in aceasta scola, mai bine l-ai lasa in pace. Sa mergen, Yayoi.

[Musa]

Hei, sunt prima care comenteaza (straniu putin ) ...............dar revenind la fic, este interesanta prima parte cu cei doi frati vitregi sitoata actiunea lor. Dar spune ne putem astepta la o dragoste din partea celor doi adolescenti????
Eu cred ca pofesorul ar trebui sa fie pedepsit in cel mai aspru mod ,altfel el va face acelasi lucru, dar nu vreau sa ma bag cu sfaturi vreau doar sa citesc mai departe si sper sa am placerea aceasta =).
Titlul pare a fi original,te atrage sa citestii. Sper ca vei pune cat mai curand continuarea .
Ah, sa nu uit ,ai putine greseli de tastare, cred data viitoare vei mai atenta la acest lucru.[/font][/font]

[akira-chan]

Seara am ajuns destul de tarziu acasa. Speram sa pot uita tot ce s-a intamplat in aceea zi. Il uram pe acel profesor, dar de acum inainte stiam ca exista cineva care ma va proteja: fratele meu. El a decis sa vorbeasca cu tata si sa-i spuna ceea ce am patit, astfel sa-l dea afara din scoala. Ma simteam mult mai bine stiind ca ma aflu sub protectia fratelui meu. Ceva straniu am simtit in corp in momentul in care el m-a imbratisat. Inima mea incepuse sa bata cu putere, parca mai avea putin si iesea din piept, iar corpul mi se infierbantase. Si acum , dupa atatea ore inca simt atingerea mainilor fratelui meu. Tanjesc dupa caldura corpului corp,care vreau sa devina al meu. Cred ca o sa innebunesc. Sunt trezit din aceste ganduri perverse, de o bata in usa si de vocea fratelui meu care cerea voie sa intre.

-Da, Hirao, poti intra.-deschide usa incet, parca temandu-se sa nu trezeasca pe cineva. In momentul in care am vazut cum e imbracat, sangele mi-a urcat in obraji, schimbandu-le culoarea. Nu stiu ce se intampla cu mine. De cate ori imi vad fratele, ceva se intampla cu corpul meu. E straniu.
-Scuze daca te-am deranjat. Am venit sa vorbesc cu tine.Stiu ca poate inca iti este frica , este si normal. Oricine ar fi trecut prin acest lucru ar ramane socat. De aceea am venit sa-ti spun ca te poti baza pe ajutorul meu. Am vorbit cu tata, si a hotarat ca acel profesor sa fie dat afara din scoala. De acum inainte nu vei mai avea probleme. Oricum, mai ai putin pana la absolvire.

Se ridica de langa mine , dorind sa plece, dar se opri. Se intoarse spre mine, si cu o privire destul de senzuala, imi adresa o intrebare:
-As vrea sa te intreb ceva: ceea ce am vazut azi in biroul profesorului, s-a mai intamplat vreodata?

Imediat ce Hirao a terminat propozitia , lacrimile au inceput sa curga, precum niste cristale. Nu mai puteam sa tin in mine. Trebuia sa marturiseasca cuiva tot ce se intamplase, iar in preajma fratelui meu ma simteam protejat. Stiam ca puteam sa am incredere in el. Imi aratase asta de multe ori. Dar cum avea sa-i spuna? Se simtea prost, ii era rusine. Nu vroia sa se creada alte lucruri despre el. Fratele lui si-ar putea pierde increderea in el. De ce trebuie el sa treaca prin aceste lucruri? Nu are prieteni cu care sa vorbeasca, ar vrea sa spuna tot ceea ce avea pe suflet , dar cui? Fratelui sau,da, el era singurul prieten care il are.
Era atat de pierdut in gandurile sale, incat nici nu a simtit cand Hirao i-a sters lacrimile si l-a imbratisat. Era atat de bine si cald, incat nu dorea ca niciodata sa fie lasat jos din acele brate protectoare.Am incercat sa prind curaj sa povestesc ceea ce aveam pe suflet.
Cand am ridicat capul spre fratele meu, acesta mi-a prins barbia intre degetele lui, si m-a sarutat. Am ramas socat de ceea ce s-a intamplat. Desi profesorul acela s-a dat la mine de multe ori niciodata nu m-a sarutat un barbat, sau mai bine zis nu am fost sarutat de nimeni. Cu o pricepere destul de mare, doar avusese nenumarate prietene, imi deschide buzele si isi introduce limba in gura mea initiind un joc al seductiei. Mana lui se furisa sub tricoul lui Yayoi, atingandu-i fara nici un fel de timiditate sfarcurile, facandu-l sa geamna. Hirao il lua pe sus, punandu-l pe pat si suinduse deasupra lui. Prinzand un moment in care Hirao l-a lasat liber, a inceput sa-l respinga.

-Te rog, oprestete!Suntem frati. Ce te-a apucat. Daca vrei sa te culci cu cineva dute la fetele tale. De ce? ………De ce a trebuit sa ma indragostesc de tine?
Hirao era uimit de ceea ce se intamplase. Nici el nu stia de ce facuse acel lucru. Dintr-o data simtise nevoia sa il sarute, sa-l mangaie. El niciodata nu avusese relatii cu baieti. Credea ca cel mai bine e sa-l ia pe Yayoi in brate si sa-i expplice ceea ce s-a intamplat.
- Iarta-ma! Te rog! Nu vreau sa existente distanta intre noi. Yayoi, te rog iarta-ma.

Nu puteam sa ma opresc din plans. Ma durea faptul ca a vrut sa profite de mine. Il iubesc, dar imi e teama de ceea ce s-ar intampla daca ar afla. Cu siguranta m-ar respinge, iar acest lucru m-ar durea. Cat as vrea ca totul sa fie diferit. El sa nu fie fratele meu, iar dragostea mea pentru el sa fie acceptata. Plansul ma bufneste din nou, facandu-ma sa tremur din toate incheieturile. Incerca sa ma ia in brate, dar l-am respins. Vazand ca nu are nici o sansa sa se apropie de mine, paraseste camera, fara sa zica nimic.

******

Era trecut de miezul nopti, iar eu nu puteam dormi. Inca simteam atingerea mainilor lui pe corpul meu, buzele lui presandu-le pe ale mele. Cat as vrea sa fiu acum in bratele lui. Imediat dupa ce a plecat din camera mea, a iesit in oras. La cina nu a venit. Ma simt atat de prost. M-am comportat destul de prosteste, dar imi era frica.
Dupa ceea ce s-a intamplat, mi de ganduri erau in mintea mea.Urma sa merg la liceu , dar nu stiam unde. Eram indragostit de fratele meu, iar asta nu e un lucru bun. Doream sa plec undeva departe de el, de casa, de tot. Nu mai doream sa dau ochii cu el. Poate daca eram la distanta aveam sa uit de el, de chipul lui frumos, care m-a fermecat din prima clipa fara sa-mi dau seama.
Fiinca multe persoane in ziua de azi erau interesate despre sex, s-a deschis o scoala care invata baietii sex, ca mai tarziu sa-si vanda trupul. Era cea mai buna solutuie sa scap de aici, iar intr-o zi voi deveni destul de un pentru Hirao.Poate cand voi iesi de acolo voi avea o sansa sa-l cuceresc. Ma voi gandi si la solutia acesta.

*****
Razele puternice ale soarelui de dimineata m-au trezit, facandu-ma sa-mi pun patura in cap. Era sambata si nu prea aveam chef sa ma dau jos din pat si asta din doua motive: eram prea obosit si stiam ca sunt singur acasa cu fratele meu si nu doream sa dau ochii cu el.Insa toate planurile mele au fost date peste cap. Un glas de fata si un zgomot de sticla sparta m-au facut sa ma ridic din pat. In momentul in care am ajuns la parter, am simtit ca pamantul imi fuge de sub picioare. Fratele meu era trantit jos, iar a fata aproape dezbracata era suita peste el. Mirosul de alcool se simtea peste tot in incapere, provocandu-mi o stare de greata. Nu credeam ca el va ajunge atat de josnic incat sa aduca femei in casa. Iar eu sunt indragostit de el.De acum inainte nu voi mai putea sta in aceeasi casa ca si el. Am decis , voi pleca la acea scoala.
multumesc celor ce vor citi si comenta nu am avut timp sa corectez calumea scuze daca mai sunt greseli

[Hetalia]

Iata-ma din nou. Un capitol chiar foarte interesant! Bravo! :chuu:
Imi place mult acest capitol si chiar sunt curioasa ce se va intampla in continuare, desi nici nu vreau sa-mi imaginez ce se va intampla la acea scoala. In fine, tu decizi.
Succes in continuare! Gambai! :bv:
:bye:

[akira-chan]

se apare ca in urma restructurari capitolul a fost sters il postez din nou acum

Era ultima zi de scoala. Urma vacanta mult asteptata de majoritatea elevilor. Yayoi se afla in curtea scolii purtand ultimile discutii cu colegii de clasa. Era destul de greu sa se desparta de ei. Nu avea sa-i mai vada niciodata, deoarece 4 ani va sta in internatul acelei scoli. Desi era trist din acesta cauza, stia ca e cea mai buna solutie. In acest fel va sta departe de fratele sau.Ganduri negre il acaparau mereu, facandu-l sa se intrebe daca e bine ceea ce face. Isi iubea fratele si stia ca asta e interzis asa ca prefera sa plece de langa el. Nu putea suporta sa-l vada cu alta fata sau cu alta persoana.
Trecuse o saptamana de la acel mic accident cu fratele sau. De atunci Yayoi nu a mai vorbit cu Hirao. Incerca sa-l evite cat putea de mult, iar acesta din urma se simtea prost. Nu intelegea comportamentul fratelui sau. Intelegea ca nu i-a placut sa-l prinda cu alcineva in casa, dar de ce trebuia sa reactioneze asa. Ii era greu ca Yayoi il respingea. Dorea sa-si petreaca cat mai mult timp langa el. Se simtea mereu bine in preajma lui, doar era fratele lui.
Isi facea griji, era deja ora 10 iar Yayoi nu era inca acasa. Parintii lor erau plecati in vacanta, iar acasa era numai ei doi. Bine, momentan numai el. Dintr-o data usa de la intrare s-a auzit cum se deschide urmata de sunetul unor pasi. Era fratele lui, dar care nu arata prea bine. Parea trist, abatut, nu stia ce e cu el. Disparitia aceasta era destul de suspicioasa. Yayoi a trecut pe langa el fara sa-l bage in seama, lucru care i-a provocat lui Hirao o mare durere sufleteasca. Prefera sa moara, sa fie lovit de masina dar sa nu fie ignorat de frumusetea lui de frate. Neputand sa mai reziste acelui chin sufletesc, s-a intors pe calcaie si si-a prins fratele de mana.

-Vreau niste explicatii. Si sper sa fie destul de bune.
Yayoi era incremenit. Nu se astepta la o astfel de reactie din partea fratelui sau. Credea ca daca avea sa-l ignore in continuarea , il va lasa in pace. Trebuia sa faca ceva ca sa-l respinga sa-l faca sa-l lase in pace. Daca va mai sta mult pe langa el avea sa-l innebuneasca si o sa uite ca sunt frati. Cum putea scapa de el?

-Ce fel de explicatii vrei? Nu cred ca eu sunt cel ce trebuie sa explice ceva. Parintii nostrii stiu ca tu aduci femei in casa? Nu cred ca le-ar placea sa afle.-toate aceste lucruri le spusese pe un ton batjocoritor. Vroia sa-i arate ca nu-i pasa de el. Dar oare putea sa-l pacaleasca sau mai bine zis, putea sa se pacaleasca singur. Il durea sufletul ca trebuia sa faca asta, dar alta solutie nu avea. Stia prea bine ca e o dragoste interzisa si nu dorea sa sufere.Desprinzandu-si mana din stransoarea s-a indreptat spre camera lui.
-Vreau sa stiu de ce ma urasti atat de mult! Ce ti-am facut? Te rog…nu ma mai ocoli!-avea o voce stinsa, plangea de durerea sufleteasca care o simtea. Picioarele ii tremurau, facandu-l sa-si piarda echilibrul. Nici el nu stia ce se intampla dar un singur lucru era sigur, nu dorea sa piarda afectiunea fratelui mai mic.
Yayoi era socat de ceea ce vedea. Nu credea ca fratele lui va suferi atat de mult daca nu-i acorda atentia. Acum avea indoieli in suflet. Nu stia ce trebuie sa faca. Se gandea ca plecarea la scoala nu e cea mai buna solutie, dar alta varianta nu avea. Credea ca Hirao se va obisnui cu lipsa lui si totul va fi bine.
-Nu inteleg ce vrei sa spui, dar ar fi bine sa te obisnuiesti cu lipsa mea.-Hirao dori sa spuna ceva, dar Yayoi il oprise continuandu-si propozitia.Voi pleca din oras. Ma voi duce la alt liceu.
-Cum? Tata stie de acesta decizie?
Linistea domnea peste incaperea in care se aflau cei doi. Lui Hirao nu-i venea sa creada ca fratele lui va pleca si-l va lasa singur. Se gandea unde putea sa se duca la liceu. In familie nu se anuntase nimic.Stia ca Yayoi dorea sa devina architect , se gandea ca se putea duce la o scoala de arte, dar nu auzise nimic de asta.

-La ce scoala te duci? De arte sau de ce?
-La o scoala de sex. Scoala “Lyandyan”.Tata este de accord ma va lasa acolo asa ca nu ai ce comenta. Te rog sa nu te bagi in viata mea si in ceea ce fac eu. Chiar daca suntem frati nu am de ce sa-ti dau tie explicatii.

Fara sa mai spuna ceva,Yayoi s-a intors cu spatele si a plecat spre camera lui, lasandu-l pe Hirao jos, in genunchi. Acestuia nu-i venea sa creda ceea ce fratele lui ii spusese. Era destul de tarziu si a hotarat ca si el sa se duca in camera.

******
Stelele straluceau pe cer, luminand camera lui Hirao care inca nu putea sa doarma. Cuvintele fratelui sau inca ii rasunau in minte. Nu putea accepta ideea de a-l pierde atat de usor. Inca din ziua in care l-a cunoscut a simtit ceva ciudat pentru el. Stia ca sunt frati, dar inima ii dicta altceva. Nici el nu stia ce reprezinta acel sentiment. Dorea sa fie tot timpul alaturi de el, nimeni sa nu-l atinga.Simtea o gelozie puternica de fiecare data cand Yayoi zambea alcuiva in afara de el. La inceput a crezut ca asta reprezinta o dragoste frateasca, protectie, dar nu era asa.Cu timpul afectiunea pentru el a crescut.De cate ori era cu cineva nu se simtea la fel de bine ca in preajma fratelui sau.Era un secret pe care nici el nu putea sa-l ascunda.Isi iubea fratele, il dorea .Acest lucru explica comportamentul lui din aceea noapte.De cate ori era in prejma lui corpul lui devenea fierbinte iar dorinta de a-l poseda pe Yayoi era din ce in ce mai mare. Nu putea sa-si lase singur fratele la aceea scoala, trebuia sa intre si el acolo.Fara sa mai stea pe ganduri a luat telefonul si a format un numar.

-Alo! Sunt Hirao.Vreau sa vorbesc cu tine.Putem sa ne intalnim maine?
- Ce naiba vrei la ora aceasta? Sunt ocupat. Niciodata nu poti suna ca omul ziua?
Gemetele unui baiat se auzeau destul de clar prin telefon. Hirao aflase motivul pentru care acea persoana era ocupata.
-Sper ca ai auzit ce am zis.Vreau sa ma intalnesc cu tine ca sa vorbim. Am nevoie de ajutorul tau urgent.Te rog.
-Ok, am auzit.Maine la ora 8, la mine la birou. La revedere.
Hirao s-a asezat in pat cu speranta ca va putea rezolva aceea problema.Barbatul acela era singura lui sansa de a nu-si pierde fratele.

*****
A doua zi de dmineata, Hirao se afla in fata Liceului” Lyandyan”. Trebuia sa rezolve problema aceea. In plus, acel barbat ii era dator vandut. Il ajutase de cateva ori si asta nu trebuia uitat.
Cu pasi mici s-a indreptat spre cabinetul directorului unde spera sa-l gaseasca pe Kyota. De multe ori acesta isi uita promisiunile facute si asta il deranja pe Hirao.Erau prieteni de multi ani, chiar daca diferenta dintre ei era de 6 ani. Era total un aiurit acel barbat si cel mai important lucru un pervers fara pereche. Isi imagina ce patesc copii din scoala, mai ales ca si el era profesor.Dar aflase ca el ar putea avea un iubit dar tot nu era linistit, nu putea sa-si lase fratele in grija lui. Era destul de periculos mai ales ca Yayoi era extrem de frumos.
Fara sa bata la usa, Hirao a intrat in biroul directorului, insa a fost o greseala mare.Se pare ca acesta era destul de ocupat cu un baiat. Hirao era incremenit de ceea ce vedea, nu se astepta sa faca asta chiar la birou. Era de necrezut. A batut putin in usa ca sa atraga atentia celor doi amorezi. Imediat ce acel baiat a plecat din incapere, tanarul s-a asezat pe un scaun in fata lui Kyota asteptand sa inceapa discutia.

-De ce ai venit? Cu ce te pot ajuta? Aseara m-ai deranjat din ceva important.Deci?
-Vreau sa intru la aceasta scoala ca profesor.
Kyota isi luase o tigare intre timp, dar in momentul in care a auzit vestea aceasta i-a scapat din gura. Ii propusese de atatea ori sa vina la acea scoala, dar niciodata nu acceptase. Ce i-a putut schimba decizia tocmai in acel moment. Era straniu dar in acelasi timp destul de interesant. Kyota trebuia sa recunoasca ca Hirao e destul de atragator si i-ar placea sa-l aiba acolo. Elevii ar fi innebuniti.
-Dar de ce acum? Ai un viitor inainte. Si ai spus ca urasti acest gen de scoala.Ce te-a facut sa te schimbi. Ai atatea fete la picioare si tu vi la o scoala de baieti?
Adevarul e ca Hirao primise multe propuneri de a veni la aceea scoala, dar refuzase mereu.Insa acum avea un motiv destul de intemeiat de a veni. Fratele lui trebuia sa fie in siguranta.

-Nu e problema ta de ce vreau sa vin aici Daca vin e din cauza unei probleme personale.Deci, sper sa nu te bagi.
Kyota chicotea intruna. Il cunostea foarte bine si stia motivul pentru care acesta era acolo. Motivul il cunostea de mult, chiar daca Hirao nu il spusese el il cunostea.Il citise si stia sentimente pe care nici el nu banuia ca le are. Era atat de prost cand venea vorba despre dragoste.

[Angel~Of~Dark]

Buna vin si eu pe la ficul tau ;;)imi place mai ales ca este yaoi ;;)
actiunea mi se putin grabita dar in rest ai de toate
descriere
naratiune
greseli de tastare:nu am vazut
dialogul:nu este sec
si cam atat astept nextu :-*