Red Rose Turns Black - Open Wounds [+18]

[candy_cane]

E o poveste mai veche, care nu e verificata ca-lumea. Nu o judecati prea dur, dar nici prea lejer, spunandu-mi doar ca va placut foarte mult si vreti o continuare. va rog sa motivati de ce va place, ce nu va place si cam ce as putea inbunatati la stilul meu.
Daca puteti, tinand cont ca asta e prima poveste creata de mine- deci de vechimea ei- , sa cititi ceva mai nou, desi nu va cere nimeni sa cititi tot.
Multumesc foarte mult!



~~~~~~

Un tipat ragusit rasuna in camera goala vibrand prin peretii solizi din celalalt capat al inchisorii, in timp ce fata deschise ochii. Cine oare putea inca sa tipe? Cine mai avea putere de asa ceva? Dadu sa se ridice .. Sa incerce sa vada din nou unde se afla si daca poate sa iasa cumva de acolo... Dar... Chiar in momentul in care picioarele ei se miscara pe piatra rece unde fusese aruncata, o durere sfarietoare ii cuprinse corpul. Nu mai misca, de teama ca acea durere sa nu se intoarca.
Privi terifiata o secunda catre usa din metal forjat, numai ca expresia ei sa se schimbe cu un dezgust vizibil chiar si in lumina difuza ce palpita pe coridor in incaperea rece si umeda. Nu avea geam.. doar usa ii amintea ca inca era in viata .. dar ce viata ... traind doar pe o zi pe alta, ascultand ... sperand ca cineva se va plictisi de ea si o va arunca afara .. sa moara ... atat ii lipsea ... sa moara ...
Nu mai voia sa ramana in acest iad nici o secunda, insa ranile pe care cei care o capturasera i le facusera, nu ii permiteau sa se miste ... Privi indurerata inapoi catre picioarele ei insangerate. Un miros ingrozitor ii invaluise corpul, un sal al mizeriei si dezinteriei. Ar fi dat orice sa faca o baie, dar asta ramanea doar in visurile ei.
Se intinse inapoi pe jos, unghiile ei ,rupte din carne, infundadu-se in roca tare ce ii tinea drept pat. Un pas greoi se auzi de la usa si un om solid isi facu aparitia, chipul lui hidos ivindu-se printre gratiile de la usa, un ranjet de deplina satisfactie sadica ridicandu-i colturile buzelor.
Fata nu ii acorda nici o atentie, desi stia ce consecinte vor urma. Inghitii in sec si se intoarse pe o parte, muscandu-si obrazul pentru a opri plansetul dureros ce statea sa rasune din gatlejul ei uscat. Nu auzi foarte bine ce ii spusese soldatul, insa in clipa urmatoare usa se deschise cu un tipat ascutit si infiorator. Barbatul tropai, sigur pe el catre corpul imobil de pe podea. O apuca de parul lung si negru si o intoarse cu forta cu fata spre el.
Un ranjet dezgustator ii aparuse pe trasaturile nu foarte rafinate ale fetei. Nu ii spuse nimic, ci o intoarse cu fata catre podea, trantind-o si ii dadu pantalonii kaki, rupti peste tot, jos lasand-o in nimic.
De aici urma iadul unui viol fara mila. Barbatul ii apuca picioarele lungi si suple, zgariind pielea catifelata cu degetele lui grosolane. El avea pantalonii verzi dati jos deja, si imediat cum vazu miezul ei, plin inca de urmele proaspete ale celuilalt soldat de dinaintea lui, zambetul ii lati trasaturile, facandu-l mai grotesc si mai respingator ca inainte, si se arunca asupra ei.
Fata nu urla. Era prea obosita si corpul si-l simtea greu. O durea! O durea atat de tare sa treaca zilnic prin asa ceva. O lacrima isi facu aparitia cand barbatul mai intra inca odata in e , lasand in urma samanta otravitoare ce putea sa o lase gravida. Dar parca lui putea sa-i pese mai putin.
Se ridica repede de pe ea si o scuipa, injurand-o cat de mult putu, inainte de a iesi din incapere, trantind usa dupa el.
Asa era in ficare zi de cand ajunsese aici. Guvernul American era plin de defecte si multe alte scursuri care ii otravisera si inselasera si ultima speranta, dar nu numai pe ea ci si pe ultimii oameni cinstiti ce mai existau in acel imperiu care domina,acum tot. De aceea se declarase razboi Europei. Anul 2309 se anunta a fi cel mai dezastruos an din istoria omenirii.
Ea? Ce facea ea colo? Poate asta se intreba toata lumea ... ei bine .. ea fusese una din comandantele care participasera in razboi de partea Frantei. Era o frantuzoaica extrem de frumoasa ... cu un par negru matasos si niste ochi ageri albastri, cu un corp suplu plin de curbe adorabile .. niste sani bine facuti si mari ce saltau la fiecare pas pe care il facea .... insa asta o adusese in aceasta inchisore oribila ... Celelalte institutii erau pline ochii de alti prisonieri, insa asta era singura care tinea femei .. Nu trebuia sa se afle acolo! Nu trebuia sa sufere asa! Insa toate se intamplasera atat de rapid ca mintea ei inca mai lucra la detaliile luptei..
' Se afla in mijlocul unui departament care ii cerea parerea la fiecare doua minute . Cu totii munceau febril sa opreasca proiectilele ce se indreptau catre baza lor ... Reusira ... intr-un sfarsit ..insa descoperira cu stupoare ca asta era doar o diversiune ... Robotii inamici intrara si ii prinsera fara mila .. armele lor nu functionau asupra scuturilor aproape indestructibile ... de atunci numai iadul venii ...doar fugise afara alaturi de cei pe care ii considerase prieteni .. insa...'
Stia ca avea aproximativ o saptamana de cand fusese aruncata in acea groapa cu sobolani... o saptamana in care incercase sa evadeze ... fusese batuta, maltratata in ultimul hal ... ranile inca nu se vindecasera ... inca sangerau .. insa .. acum doua zile ... isi adunase toate puterile si reusise sa il pocneasca pe cel care pazea usa si sa iasa ...nu facu ,insa , mai mult de 20 de metri in afara celulei ca fu prinsa. Si.. ca sa se asigure ca nu va mai pleca de acolo.. unul din soldatii ii taie tendoanele in doua ... la ambele picioare .. de atunci, numai amorteala si frisoanele ii aducea aminte de starea jalnica in care se afla .. asta si zilele cand sodatii in calduri se repezeau la ea ca si cum ar fi fost ultima picatura de apa in desert ... ce viata mizerabila



~~~~



Isi inchise ochii visand la ce a fost .. la viata pe care o avusese ... Somnul o fura incet, un somn zbuciumat pentru corpul ei obosit ... Dupa ce trecura greata si convulsiile ce le avea aproape la doua ore din cauza lipsei de hrana si apa si din cauza ranilor ce nu voiau cu nici un pret sa se inchida, reusi sa se culce.
Visurile o purtara in locurile unde isi petrecuse aproape toata viata. Pe front sau in taberele special amenajate pentru batalii . Era inca mica cand intrase pe mana soldatilor. Avea numai 16 ani insa mintea ei era mai antrenata decat cea a unui adult. Stia mai multe despre arme decat oricine altcineva.
Continua sa visese la bataliile in care participase. Batalii crancene cu un popor care voia neaparat puterea numai pentru el.
De pe la inceputul anilor 2280-2281, America incepuse sa isi spuna parerile! Cerea mai mult decat i se cuvenea si nimeni nu putea spune nu! Pana la urma rusii refuzara cerintele, si se revoltara din cauza lacomiei crescande pe care o dovedea SUA! Asta se intampla in anul 2300! Ce mai an!
SUA ataca fara mila Rusia cu forte ce nu puteau fi oprite. Tehnologia pe care americanii o creasera o intrecea pe cea a europenilor. Rusia cazu disgratioasa sub SUA! Nu se mai ridica! Si de ce ar fi facut-o? Ca sa fie tarata prin noroi, sa fie umilita? Ii fusese de ajuns rascoala care o adusese in acest hal: la mila americanilor. Era o rusine pentru poporul mandru al rusilor, dar nu mai aveau ce face.
Incet incet, americanii prinsera gustul razboiului si incepura sa lupte pentru autonomie totala asupra pamanturilor si asupra popoarelor ce inca ramasesera libere.
Urmatoarea care cazu fu Italia! Poporul acesta depindea, inca dinainte ca America sa isi extinda suvitele groase si veninoase de putere asupra Europei, de ea. Nu se opuse prea mult.
Tarile se unira pentru a opri ascensiunea la putere a acestei natiuni care crestea la fiecare secunda, zi de zi, insa toate incercarile se dovedira inutile. Franta lupt , Anglia lupta, Germania isi unii fortele cu cele doua tari, si tot asa, pana ce toata Europa se revolta impotriva Americii.
Pana in 2307 razboaiele erau micute, si nu apareau prea multi morti, insa SUA devenea nerabdatoare. Presedintele si Prim-ministrul facura mai multe anunturi publice spunand ca tarile nu vor avea de suferit, si revolutionarii nu vor fi sanctionati, insa nimeni nu crezu!
In 2309, iadul se dezlantui. America avansa cu o viteza uimitoare . Soldatii omorau chiar si oameni nevinovati . Strazile erau impanzite de cadavre in putrefactie , sangele colcaia si se afunda in solul ce capatase o culoare infecta . Mirosuri greoaie se ridicau de la orasele ce fusesera in calea soldatilor americani . Cladirile in ruine aratau numai dezastrul ce fusese acolo .
In 2309 Zircarda intrase pe frontul plin de raniti si morti . Se luptase ca totul sa fie bine , ca sa nu esueze , sa nu-si tradeze poporul . Insa...ceea ce vazu cand se aventura prin unul din orasele in paragina o ingrozi si scarbi in acelasi timp .
Lesuri in dezordine totala , haosul fiind singura lege ce functiona pe strazile pline de sangele inchegat al celor ce se luptasera pentru patria lor . Ici si colo cate un om isi facea aparitia . De cele mai multe ori , acel om era un copil . Fetele lor pamantii sau albe , supte , nu prezentau decat semnalmentele unor oameni bantuiti , secati de orice emotie . Oameni ce mai devreme sau mai tarziu vor deveni animale , doar pentru a supravietui in labirintul de razboaie ce apareau la tot pasul . Acei copii aratau mai mult ca niste adulti . Ochii intrati in orbine erau incetosati de dorinta de a scapa din mizerie , desi stiau foarte bine ca acest lucru va ramane doar un vis . Un cosmar intreg le va bantui viata , care putea sa se sfarseasca in orice moment .
Acei copii , inca de la varste fragede purtau arme legate de gat . Hainele lor , desi numai zdrente , erau patate de sangele pe care trebuisera sa-l verse pentru a mai trai inca o zi in catacombele,care se puteau darama in orice clipa, a orasului .
Ea doar ii privise , desi de la distanta , insa stiuse cu siguranta ca ei maraiau la vederea robotilor gigantici cu care armata franceza se dotase . Armele avansau de asemenea . Inainte un pistol cu laser putea sa faca un rau imens celor spre care se indrepta . Insa acum , acel pistol se putea crede ca e o jucarie . Arme mai mortale cauzatoare de dureri cumplite se dezvoltasera . Si doar pentru ce ?!
Aceasta intrebare ii zumzaia in cap in continuu .
De fiecare data cand trecea printr-un oras un total dezastru ii intampina privirea scrutatoare . Cu timpul deveni imuna la cadavrele si scenele ingrozitoare ce se derulau prin fara ochilor ei . Desi nu avea parinti , stia ca ea lupta pentru o cauza : Libertatea !
Secvente incetosate dintr-o lupta mai recenta se perindau in mintea ei innegurata !
In acea batalie , singurul om pe care il stia de cand era mica , singurul om pe care il iubea , o arunca in focul inamicului , o intentie criminala in miscarile corpului lui . Nu stia ce il apucase , insa ea supravietuise . Ii urlase ca o uraste si ca moartea ei nu va aduce decat bine !
-"Zircarda !" o alta persoana striga , tragand-o catre adapost . Viata o parasise .
Omul pe care il iubea acum o ura ! Acelasi sentiment hidos se nascu si in adancul sufletului ei . Privi de dupa mormanul de pietre catre care trageau americanii cu sete , cum prietenul ei , un tradator acum , pasii catre tancurile americane cerand rasplata pentru actiunile sale . O inselase pe ea ! Isi tradase poporul !
Zircarda nu mai stia ce sa creada !
-"Fiecare e pe cont propriu !" aceeasi persoana ii spuse inainte ca totul sa se faca negru in jurul ei .



Fata deschise ochii rosii , toropiti de somn si privi care peretele din fata ei . Zambi indurerata ! De ce o tradase tocmai pe ea ? Pentru bani ? Avere ? Faima ?
Nu avea de unde sa stie !
Incerca sa adoarma la loc insa chipul baiatului ii aparu in minte ! Ochii lui negrii , care nu se puteau citi , sclipira . Fata lui alba aproape ca straluci in mintea ei intunecata . Parul negru , alb pe alocuri , facut natural in tepi , ii umbrea trasaturile armonioase ale fetei . Putea foarte bine sa fie confundat cu o fata , insa genele scurte si zambetul de dezgust pe care il afisa aproape mai tot timpul , il deosebea atat de mult de restul . O cicatrice urata ii brazda obrazul drept .
Acesta era Wraith , baiatul pe care il placuse de cand era mica !
Isi tranti fruntea de podeaua jegoasa , si o noua zgarietura aparu ! Sangele picura pe nasul ei drept prelingandu-se de la rana ce se innegri aproape instantaneu . Inghiti in sec . Durerea o ajuta sa uite .
Inserca sa isi miste mainile , dar descoperi ca si ele erau legate in lanturi grele ce rodeau la pielea ei sensibila , deschizand rani peste rani . O mancarime ciudata ii cuprinsese pulpele picioarelor si cand se uita atent la ele vazu mai multe firicele de un lichid verde prelingandu-se pe ele .
-" Bun... poate toate se vor sfarsi , desi... as face orice sa evadez .. numai pentru a-l gasi pe nenorocitul ala !" vocea ei ragusita si aproape inumana rasuna incet in incaperea goala .
Isi umezii buzele reci si uscate si asculta pasii ce se auzeau pe coridor . Isi incorda muschii si rabda durerea din picioare si spate , ridicandu-se incet . Isi acoperi un pic goliciunea si privi cu ura catre usa .
Simti cum aceeasi mancarime ciudata ii cuprinse si spatele unde urmele de bici ii acopereau pielea fina .
Fisese biciuita pentru a spune unde isi avea Franta baza secreta . Insa ea indurase ! Multe alte torturi se experimentasera pe ea . Si indurase !
Avea un fel de groaza cand vedea un pat acoperit cu catuse si cearsafuri patate de diferite substante . Aceeasi groaza amestecata cu dezgust o avea si fata de barbati . Aceeasi barbati ce profitasera de corpul ei pentru nevoile lor . Aceeasi barbati care o inselasera , umilisera , maltratasera , care o tineau fara pic de apa si hrana numai ca ea sa ceara , sa se roage de ei . Insa nu o va face nicíodata ! era mai mandra decat toate tipele care erau in acea inchisoare uitata de Dumnezeu !
Marai cand o umbra lunga aparu sub usa ei !Ce urma sa mai pateasca acum? Nu patimise suficient ?