,,Daca voi nu ma vreti, eu va vreu'' -Alexandru Lapusneanu.
Am simtit nevoia sa incep asa:)) Da, da... sunt nebuna.
Pur si simplu s-a intamplat
Cap1 M-am indragostit de tine.
Stateam acolo, intinsa pe pat. Cu antebratul peste ochi. Pieptul ma durea, inima isi grabea bataile, fluturi zburau in stomacul meu, picioarele erau ,,inmuiate" si de la genunchi in jos parka erau taiate, caci nu le mai simteam. Mainile imi tremurau incet iar in capul meu era o harabarura totala. Oare sa fie adevarat? Chiar atat de toanta sa fi fost ? ma indragostisem de prietenul meu cel mai bun?
Ne cunoscusem in urma cu un an pe platourile de filmare. Ne-am inteles atat de bine la repetitii incat am hotarat sa tinem legatura. Devenind astfel doi buni amici in viata noastra privata. Acum cateva saptamani nu simteam nimic inafara de acea simpatie amicala. Dar de ce dintr-o data ma simteam atrasa fizic de el?
Azi la restaurantul hotelului, cand i-am cunoscut iubita (da! Are prietena! Frumosa) credeam ca fa atac de cord . Cand ii vedeam sarutandu-se ma incercau niste crize de gelozie si isterie...
Ah! Ce naiba se aude? Cine ma deranjeaza la oara asta tarzie? Si pe usa isi face aparitia nimeni altul decat Kail. Tipul despre care va povesteam mai devreme.
-Kio, pot dormi cu tine?
Mda, noi mai avea obiceiul sa dormim unul la celalalt. In urma cu putin timp nu as fi obiectat dar acum simteam ca mi se ridica tensiunea.
-Sigur ca nu!
-Ce?! De ce? Ma intreba el, pe un ton plangacios asezandu-se pe patul meu.
Oh, nu fata aia de catel bleg! Nu pot sa-I resist.
-Pentru ca tu nu ma lasi sa dorm. Ma faci sa rad si ma tii de vorba toata noaptea. i-am raspuns mascand adevaratul motiv.
-Si ce-i asa rau in asta?
Se intinse deja pe pat cu mainile sub cap, privind visator tavanul.
Hello eu sunt aici. Ce-I asa interesant la tavanul ala?
-Oh, bine! Dar te rog sa te culci.
-Noapte buna!
M-am intors cu spatele la el deoarece nu vroiam sa observe cat de nelinistita eram. Ah! La naiba! Ma simteam din ce in ce mai rau. Prin cap imi treceau tot felul de imagini interzise si ganduri neortodoxe. Cand devenisem asa perversa?
Cap2 De necrezut.
Veneam de la filmari. Eu si Kail mergeam linistiti pe alee cu gandurile duse. Abai asteptam sa ajung la hotel ca sa pot face un dus.
-Kio, ce-a fost cu tine in ultima vreme? Te-ai purtat cam ciudat.
,,Daca ai sti tu” mi-am zis in intimitatea gandurilor mele.
-N-am nimic. Ii raspunsesem fara al privi.
-Te rog. Poate pe ceilalti poti sa-i pacalesti dar pe mine nu.
Asa era. Oare eram un actor atat de slab in faa lui? Fusesem laudata de managerii mei da in fata lui? Nu puteam mintii. Eram jalnica.
-Sincer... n-am nici o problema! Poate lipsa de hrana e de vina. ,,Lipsa de hrana din cauza ta” am continuat in gand.
v-am zis ca eu vorbesc fara sa gandesc? Nu? Atunci e cazul sa va fac o demonstratie si sa va arat ce porumbei pot scoate pe gura:
-Lasa-ma pe mine. Tu ce faci? Iubita ta? Rosii sau cum o cheama?
-Rosi. A chicotit el.
,,Naiba s-o ia”
-E bine, probabil. De unde sa stiu eu?
-Se presupune ca sunteti un cuplu.
-Am fost. M-a interrupt el atingand o coarda sensibila. Relatia noastra s-a destramat. N-a fost sa fie.
Da! Multumesc Doamne! Cineva acolo sus ma iubeste.
De cum ajung in camera mea ma asez pe pat gandindu-ma la ce mi-a zis Kail. Schitez un zambet diabolic si-mi aduc aminte ca doream sa fac un dus. Ma apropii de baie, ciudat. Dusul e pornit. Nu! Probabil e Kail. Gol in cabina... simt ca ma topesc si de rusine imi acopar ochii cu palmele. Imi scutur capul si ma apropii de camera mea asteptand ca frumosul meu sa iasa. Insfarsit o face si ma duc si eu sa ma rasfat. Dupa ce termin intru in camera unde intunericul e la putere. Ma asez pe pat si aud un scancet. Stai! Aud un scancet?
-Kail! Ce mama mea faci aici?
-Incerc sa dorm.
-In patul meu? Cred ca ai gresit incaperile.
-Nu. Simteam nevoia sa discut cu tine.
-Sigur, orice.
M-am intins si eu pe suprafata moale, pe o parte si cu pumnul sub tampla. El state ape burta cu palmele in maxilar si coatele pe perna. Privea insistent pe fereastra. Parka voia sa vorbeasca cu ea nu cu mine.
-Kio' ai simtit vreodata fiori reci pe sira spinarii cand auzi vocea unei personae? Iar cand o vezi mai ai putin si lesini?
,,Da”
-Nu, nu tocmai. De ce?
-Pentru ca eu in aceasta dilema sunt.
Oh, domane! Nu-mi spune ca...
-Te-ai indragostit ?
-Cam asa ceva...
Nu m-am putut abtine si l-am interogat:
-Cine-i norocoasa?
-Pai... asta-i problema.
Oh my god! Eu, eu, eu, euuuuuu!
-Haide, Kail. Ce? Ti-e rusine de mine mai nou? I-am zis rasfirandu-i jucaus parul negru. El insa si-a cufundat capul in perna si a zis incet:
-Ea e un ,,el”.
Stop cadru! Cred ca nu mai aud bine. L-am obligat sa-si ridice fata din perna si sa repete cu voce tare.
-E un ,,el”!
Da. Se pare ca n-am avut norocul sa surzesc.
Of, imi venea sa iau o bata sis a-mi dau cu ea in freza, dara de mai multe ori. Sa pot simti.
-Kail nu e nimic rau in asta. Mi-am dat seama ca numai de morala si discursul meu nu avea el nevoie si oricat de mult ma durea am continuat: cand iubesti nu te mai intereseaza aceste stereotipuri. Eu te incurajez sa fi fericit atata timp cat si el simte la fel pentru tine.
-Multumesc Kio. Si ma inbratisa estompat de o bucurie implinita. Dupa acea a continuat:
-Si el simte la fel pentru mine.
Da de asta imi era teama. Ca era reciproc. Si-n toata durerea mea o intrebare, poate comica, s-a nascut. Oare el ce rol juca? Cel a ,,fetei” sau al baiatului? Draci! Cum puteam sa ma gandesc la asa ceva? Simteam nevoia de a plange. Dar nu-I puteam dezvalui slabiciunile mele. ,,Tine-te tare pe pozitie Kio! Nu se termina lumea aici. Pe cine incercam sa pacalesc? Vroiam sa ma arunc de pe ce mai inalta cladire,sa ma izbesc cu brutalitate de sol, sa simt sangele devorandu-mi corpul. Apoi sa inceapa o ploaie torentiala sa ma spele de pacate. Gata! Incep sa devin melodramatica si nu e bine.
-Sti ce mult ma bucur ca esti de accord cu asta? imi spuse dup ace slabi stransoarea. Si se lasa usurat pe pat.
-Nu e treaba mea. Nu eu trebuie sa fiu de acord cu asta. Nu ma intereseaza cu cine iti imparti tu patul...
Opa. Am intercut masura. Acum trebuia sa fac ceva ca sa pot drege busuiocu'.
Am simtit nevoia sa incep asa:)) Da, da... sunt nebuna.
Pur si simplu s-a intamplat
Cap1 M-am indragostit de tine.
Stateam acolo, intinsa pe pat. Cu antebratul peste ochi. Pieptul ma durea, inima isi grabea bataile, fluturi zburau in stomacul meu, picioarele erau ,,inmuiate" si de la genunchi in jos parka erau taiate, caci nu le mai simteam. Mainile imi tremurau incet iar in capul meu era o harabarura totala. Oare sa fie adevarat? Chiar atat de toanta sa fi fost ? ma indragostisem de prietenul meu cel mai bun?
Ne cunoscusem in urma cu un an pe platourile de filmare. Ne-am inteles atat de bine la repetitii incat am hotarat sa tinem legatura. Devenind astfel doi buni amici in viata noastra privata. Acum cateva saptamani nu simteam nimic inafara de acea simpatie amicala. Dar de ce dintr-o data ma simteam atrasa fizic de el?
Azi la restaurantul hotelului, cand i-am cunoscut iubita (da! Are prietena! Frumosa) credeam ca fa atac de cord . Cand ii vedeam sarutandu-se ma incercau niste crize de gelozie si isterie...
Ah! Ce naiba se aude? Cine ma deranjeaza la oara asta tarzie? Si pe usa isi face aparitia nimeni altul decat Kail. Tipul despre care va povesteam mai devreme.
-Kio, pot dormi cu tine?
Mda, noi mai avea obiceiul sa dormim unul la celalalt. In urma cu putin timp nu as fi obiectat dar acum simteam ca mi se ridica tensiunea.
-Sigur ca nu!
-Ce?! De ce? Ma intreba el, pe un ton plangacios asezandu-se pe patul meu.
Oh, nu fata aia de catel bleg! Nu pot sa-I resist.
-Pentru ca tu nu ma lasi sa dorm. Ma faci sa rad si ma tii de vorba toata noaptea. i-am raspuns mascand adevaratul motiv.
-Si ce-i asa rau in asta?
Se intinse deja pe pat cu mainile sub cap, privind visator tavanul.
Hello eu sunt aici. Ce-I asa interesant la tavanul ala?
-Oh, bine! Dar te rog sa te culci.
-Noapte buna!
M-am intors cu spatele la el deoarece nu vroiam sa observe cat de nelinistita eram. Ah! La naiba! Ma simteam din ce in ce mai rau. Prin cap imi treceau tot felul de imagini interzise si ganduri neortodoxe. Cand devenisem asa perversa?
Cap2 De necrezut.
Veneam de la filmari. Eu si Kail mergeam linistiti pe alee cu gandurile duse. Abai asteptam sa ajung la hotel ca sa pot face un dus.
-Kio, ce-a fost cu tine in ultima vreme? Te-ai purtat cam ciudat.
,,Daca ai sti tu” mi-am zis in intimitatea gandurilor mele.
-N-am nimic. Ii raspunsesem fara al privi.
-Te rog. Poate pe ceilalti poti sa-i pacalesti dar pe mine nu.
Asa era. Oare eram un actor atat de slab in faa lui? Fusesem laudata de managerii mei da in fata lui? Nu puteam mintii. Eram jalnica.
-Sincer... n-am nici o problema! Poate lipsa de hrana e de vina. ,,Lipsa de hrana din cauza ta” am continuat in gand.
v-am zis ca eu vorbesc fara sa gandesc? Nu? Atunci e cazul sa va fac o demonstratie si sa va arat ce porumbei pot scoate pe gura:
-Lasa-ma pe mine. Tu ce faci? Iubita ta? Rosii sau cum o cheama?
-Rosi. A chicotit el.
,,Naiba s-o ia”
-E bine, probabil. De unde sa stiu eu?
-Se presupune ca sunteti un cuplu.
-Am fost. M-a interrupt el atingand o coarda sensibila. Relatia noastra s-a destramat. N-a fost sa fie.
Da! Multumesc Doamne! Cineva acolo sus ma iubeste.
De cum ajung in camera mea ma asez pe pat gandindu-ma la ce mi-a zis Kail. Schitez un zambet diabolic si-mi aduc aminte ca doream sa fac un dus. Ma apropii de baie, ciudat. Dusul e pornit. Nu! Probabil e Kail. Gol in cabina... simt ca ma topesc si de rusine imi acopar ochii cu palmele. Imi scutur capul si ma apropii de camera mea asteptand ca frumosul meu sa iasa. Insfarsit o face si ma duc si eu sa ma rasfat. Dupa ce termin intru in camera unde intunericul e la putere. Ma asez pe pat si aud un scancet. Stai! Aud un scancet?
-Kail! Ce mama mea faci aici?
-Incerc sa dorm.
-In patul meu? Cred ca ai gresit incaperile.
-Nu. Simteam nevoia sa discut cu tine.
-Sigur, orice.
M-am intins si eu pe suprafata moale, pe o parte si cu pumnul sub tampla. El state ape burta cu palmele in maxilar si coatele pe perna. Privea insistent pe fereastra. Parka voia sa vorbeasca cu ea nu cu mine.
-Kio' ai simtit vreodata fiori reci pe sira spinarii cand auzi vocea unei personae? Iar cand o vezi mai ai putin si lesini?
,,Da”
-Nu, nu tocmai. De ce?
-Pentru ca eu in aceasta dilema sunt.
Oh, domane! Nu-mi spune ca...
-Te-ai indragostit ?
-Cam asa ceva...
Nu m-am putut abtine si l-am interogat:
-Cine-i norocoasa?
-Pai... asta-i problema.
Oh my god! Eu, eu, eu, euuuuuu!
-Haide, Kail. Ce? Ti-e rusine de mine mai nou? I-am zis rasfirandu-i jucaus parul negru. El insa si-a cufundat capul in perna si a zis incet:
-Ea e un ,,el”.
Stop cadru! Cred ca nu mai aud bine. L-am obligat sa-si ridice fata din perna si sa repete cu voce tare.
-E un ,,el”!
Da. Se pare ca n-am avut norocul sa surzesc.
Of, imi venea sa iau o bata sis a-mi dau cu ea in freza, dara de mai multe ori. Sa pot simti.
-Kail nu e nimic rau in asta. Mi-am dat seama ca numai de morala si discursul meu nu avea el nevoie si oricat de mult ma durea am continuat: cand iubesti nu te mai intereseaza aceste stereotipuri. Eu te incurajez sa fi fericit atata timp cat si el simte la fel pentru tine.
-Multumesc Kio. Si ma inbratisa estompat de o bucurie implinita. Dupa acea a continuat:
-Si el simte la fel pentru mine.
Da de asta imi era teama. Ca era reciproc. Si-n toata durerea mea o intrebare, poate comica, s-a nascut. Oare el ce rol juca? Cel a ,,fetei” sau al baiatului? Draci! Cum puteam sa ma gandesc la asa ceva? Simteam nevoia de a plange. Dar nu-I puteam dezvalui slabiciunile mele. ,,Tine-te tare pe pozitie Kio! Nu se termina lumea aici. Pe cine incercam sa pacalesc? Vroiam sa ma arunc de pe ce mai inalta cladire,sa ma izbesc cu brutalitate de sol, sa simt sangele devorandu-mi corpul. Apoi sa inceapa o ploaie torentiala sa ma spele de pacate. Gata! Incep sa devin melodramatica si nu e bine.
-Sti ce mult ma bucur ca esti de accord cu asta? imi spuse dup ace slabi stransoarea. Si se lasa usurat pe pat.
-Nu e treaba mea. Nu eu trebuie sa fiu de acord cu asta. Nu ma intereseaza cu cine iti imparti tu patul...
Opa. Am intercut masura. Acum trebuia sa fac ceva ca sa pot drege busuiocu'.
Priveste in ochii mei. Nu poti vedea, am dreptate?
Valul negru atarna greoi peste retina... aparenta... cât de mult timp ti-ai sacrifica sa descoperi esenta?