Predestined paths

[Minnie]

@Yuki4ever: multumesc ca ai trecut pe aici si pt aprecieri>:D< cat despre Edi , am avut eu grija ca Ale sa nu ramana fara el:X
@marya: multumesc din nou ca esti mereu prezenta si cu un comm, nu doar asa :> si stai linistita ca sunt alte motive prin care Robi se va desprati de Ale :-"
@Kagome: well thanx again for stoping buy>:D< si stai lin nu ai de ce sa iti ceri scuze ca ai intarziat ^^:*! si da, poti sa-l omori pe Robert >:):))
Multumesc si celor care au lasat comm-uri, dar le-au fost sterse, cat si celor care citesc si le place ficul^^

Si acum, nextu'! Lectura placuta!

Cap 14: Tot raul spre bine

- Avionul cu care Eduard se intorcea s-a prabusit! Nimeni nu a supravietuit. a zis pe nerasuflate ultima fraza, scapand un suspin.
- Poftim?!

Am inghintit in sec. Mi-am dus mana in dreptul stomacului si am strans in pumn bluza cu putere. Am simtit, la propriu, cum mi-a picat cerul in cap. M-am prabusit in patul din camera lui Robert si m-am ghemuit, strangandu-mi genunchii la piept. Aerul nu mai voia sa intre in plamanii, iar inima parca incetase sa mai bata sau... cel putin eu nu realizam ca poate doar mintea mea se rupsese de aceste simturi. Voiam sa plang, sa tip, sa urlu, dar tot ce faceam era sa privesc absenta pe geam. Afara se lasase intunericul si vedeam cum fulgii de nea coboara agale din cer. Prosteste, am inceput sa rad.
- Oh, haide Cosmin! Inceteaza cu gluma ca nu e amuzant deloc. Dami-l pe Edi la telefon!
Cu siguranta era o gluma, cel putin nu cred ca puteam percepe vestea mai mult de atat. Nu puteam, nu vroiam. Speram sa bufneasca in hohote de ras din moment in moment si sa-mi zica „te-am pacalit, din nou!” asa cum o facea si in copilarie. Pe atunci eram foarte naiva si mereu am fost o prada usoara pentru glumele fratelui meu mai mare. Ce ironie! Se pare ca nici pana astazi nu m-am schimbat, caci pe neasteptate lacrimiile au inceput sa-mi inunde ochii negrii, apoi sa se elibereze si sa-mi scalde obrazul.
- Ale...
- Haide, te rog! l-am intrerupt. Uite, recunosc ca ti-a reusit si de data asta. Promit ca nu il retin mult, doar vreau sa-l salut! vocea imi tremura si ma stapaneam cu greu sa nu-mi pierd cumpatul.
- As vrea sa pot, dar...a fost tot ce am putut auzi caci telefonul mi s-a inchis. Baterie idioata, acum te-ai gasit!
Trebuia sa ajung acasa! Mi-am sters lacrimile cu repeziciune si am iesit din camera. Baietii nu doar ca se leganau pe picioare, cica ei dansau, dar acum trecusera si la vocalize. I-am spus lui Rob ca trebuie sa plec fara sa ii explic de ce. Oricum nu a dat prea mare importanta acestui lucru la fel ca si Marius, apoi am salutat-o pe Laura, singura ce mai era inca treaza. Mi-am luat paltonul din cuier si am iesit val vartej pe usa. Am pornit motorul masinii si am mers in jur de 10-15 minute dupa care am ajuns la strada principala. Vag, mi-am amintit ca daca faceam dreapta la numai cateva case departare as fii ajuns la cabana blondului, la Ed...Oh, da! Cheia! Cheia o aveam la mine. Am cotrobait prin geanta dupa ea si am gasit-o in buzunarul „ascuns” in care o lasasem. Nu spusesem la nimeni ca imi daduse o copie, iar acum aveam nevoie sa fiu singura si cu siguranta nu s-ar fii gandit sa ma caute acolo. Nu am stat prea mult pe ganduri, ci m-am lasat purtata de instincte si in loc sa fac stanga sa o iau spre casa, am luat chiar drumul opus.
Cand am ajuns, am parcat masina langa a lui. Cred ca innebunisem, caci imi venea sa intru in ea. De ce a trebuit sa ia un avion, cand putea sa-si ia propriul automobil? De ce? Pana sa ajung in dreptul usii, m-am impiedicat de cateva ori, dar asta probabil din cauza toacelor si a beznei totale. Am descuiat si am intrat inauntru, fara sa incui usa la loc. Interiorul era frumos amenajat, nici foarte incarcat, dar nici foarte simplu. Ma aflam in holul principal, pe dreapta era sufrageria. Acesta se continua facand stanga chiar inainte de bucatarie ce se afla in capat, formand parca un „L”. In celalalt capat al holului era baia, iar pe stanga era camera sa. Mi-am aruncat pantofii si paltonul pe hol, iar din cauza parchetului am aluncat si am cazut in genunchii. Am incercat sa ma ridic, dar n-am reusit decat sa ma lovesc din nou. Lacrimile incepusera sa-mi curga siroaie pe obrajii, iar in linistea ca de mormant din incapere se auzeau doar suspinele mele infundate. De nervii am inceput sa lovesc podeau cu pumnii si sa ii strig numele.
- Te urasc! am inceput sa tip ca si cum vorbeam cu El. Te urasc, ca ai plecat si m-ai lasat singura! Ma auzi? am izbucnit in hohote de plans.
M-am izbit de peretele rece ramand lipita de el. Imi strangeam genunchii la piept de parca erau niste persoane si incercam sa imi gasesc alinarea, dar lacrimile nu incetau...Simteam o gaura pe dinauntru ce se mareste si imi provoca un sentiment de agonie de nesuportat. Incepeam sa regret ca nu am fost mai apropiata de el, ca nu am fost mai mult decat prieteni. Nu stiu de ce ma simteam asa, cert era ca astfel de ganduri imi strabateau mintea si multiple imagini cu momente petrecute impreuna. Am stat in acea pozitie ceva vreme, nu stiu cat, caci pierdusem notiunea timpului.
Amortisem atat de rau ca nu imi mai simteam corpul. M-am ridicat alene clatinandu-ma si m-am indreptat spre bucatarie. Am aprins becul si am deschis frigiderul. Inafara de bautura nu avea nimic altceva. Am chicotit, nu stiu de ce. Am luat o cutie de bere si m-am asezat pe un scaun la masa. Niciodata nu mi-a placut berea, dar acum...ce mai conta? Am dat-o peste cap si am terminat-o fara sa rasflu. Mi-am mai luat una, si inca una, pe care le-am terminat la fel de repede, iar la a patra deja simteam ca nu mai pot si nu am reusit sa o termin. I-am dat drumul jos, iar cutia s-a rostogolit pe gresia rece imprastiind lichidul galben. Am luat-o din loc si m-am indreptat spre camera blondului sau fosta camera... Eram atat de ametita ca m-am lovit de doua ori in tocul de la usa. Parca totul se invartea cu mine. Cred ca...Cred ca ma imbatasem. Nu am reusit sa gasesc intrerupatorul, dar era de ajuns si lumina de pe hol. Mi-am dat jos bluza de deasupra si am aruncat-o undeva prin camera, ramanand doar in maieul albastru ce imi venea mulat pe corp. Simteam ca nu mai am aer si ca totodata imi este foarte cald. M-am trantit in pat, stand ca si la Robert, ghemuita. Nu mai aveam lacrimi sa plang. Respiratul imi era greoi. Am inchis ochii sperand ca o sa uit, cel putin pentru un moment.

Un scartait puternic provocat de o masina m-a facut sa tresar. Inca eram ametita, caci cu greu am reusit sa ma ridic in sezut. Am auzit usa de la intrare deschizandu-se si apoi inchizandu-se la loc. Respira greu. S-a dus mai intai in bucatarie, apoi a venit in camera lui. L-am vazut. Statea in tocul usii si se uita placut surprins spre mine. Suradea. Oh, Doamne! Si acea privire care ma ingheta. Oare visam? Oare mintea mea „bolnava” de-al revedea a putut concepe ceva atat de real? A vrut sa aprinda lumina, dar s-a razgandit. Si-a dat geaca jos si a pus-o pe un fotoliu ramanand intr-o camasa gri, apoi s-a asezat in pat langa mine. Nu-l scapam din priviri. Imi era teama sa si clipesc ca poate ar fii disparut. Nu ma interesa daca era o simpla iluzie, un vis, voiam sa-l vad, sa-l simt aproape de mine cu orice pret. In acel moment ma simteam ca si cum as fii fost dependenta de un drog, iar in acest caz el ar fii fost drogul. Am tras adanc aer in piept si i-am putut mirosii parfumul imbietor, parfumul specific lui.
- Alex, nu ma asteptam sa te gasesc aici! a spus pe un ton ce exprima bucurie si uimire in acelasi timp. Am vorbit mai devreme cu Cosmin, era ingrijorat ca nu stia de tine. Mi-a povestit confuzia care s-a creat. a ras usor. Doamne, nu pot sa...deja nu mai auzeam nimic din tot ce spunea.
In acel moment, vocea parca ii era un clinchet de clopotei. Il priveam hipnotizata. Mi-am trecut limba peste buze si am inchitit in sec. Parca ademenita de „ceva”, mi-am intins mana si i-am mangaiat obrazul. Nu visam! El era chiar acolo, langa mine. Sanii se ridicau si se lasau in jos in acelasi ritm cu respiratia mea sacadata.
- Hei, ma asculti? m-a trezit blondul, curpinzandu-mi mana intra sa.
Mi-am „scuturat” putin capul de ganduri, apoi i-am zambit usor pervers privindu-l in ochii. Simteam nevoia sa fac „ceva”, imi lipsise atat de mult de parca nu as putea sa ma mai satur de prezenta lui si totusi nu era de ajuns. Trebuia sa ma asigur ca bautura luata la bord nu imi juca feste. L-am apucat cu ambele maini de camasa, mai jos de guler si l-am tras brusc foarte aproape de chipul meu. In secunda urmatoare l-am sarutat scurt pe buze, ca mai apoi sa-i urmaresc reactia. Era atat de dulce cand ma privea total dezorientat de gestul meu!
- Ale, cat naiba ai baut?! O sa ma omoare frati’tu...si-a lovit fruntea cu palma. Pentru ce isi facea el griji...
- Oh! mi-am dat ochii peste cap. Taci odata si saruta-ma! l-am prins din nou de camasa luandu-l mai aproape de mine.
L-am privit pentru o secunda, apoi mi-am strivit buzele de a le sale. M-am lasat pe spate in patul mare de doua persoane si l-am tras dupa mine. Din cauza ca l-am luat pe neasteptate, nu a apucat sa se sprijine in maini si a cazut peste mine provocandu-mi o usoara durere. Am gemut stins, apoi am inceput sa rad prosteste. A incercat sa se ridice, dar m-am agatat cu ambele maini de gatul lui, sarutandu-l. L-am muscat usor de buza, apoi mi-am introdus cu usurinta limba in gura lui. Mi-a raspuns la sarut, limba lui duelandu-se acum cu a mea. M-am desprins cand am simtit ca raman fara aer, continuand sa-i sarut obrazul si apoi gatul, lasand in urma o dara umeda. Si-a aprobiat gura de urechea mea. Am tresarit usor cand i-am simtit rasuflarea calda pe piele.
- Vrei sa ma provoci? Sunt barbat si am instinctele mele, sa stii! mi-a soptit, chicotind.
- Numai gura e de tine! i-am raspuns pe acelasi ton.
- A, da?
- Atunci, treci la fapte!
Pe chip i s-a intiparit un zambet pervers. Si-a apropiat nasul de al meu si apoi buzele. Mi-am trecut usor buzele peste ale lui. Erau atat de moi, de mari si perfecte, abia ma abtineam sa nu il sarut. Si mintea imi dansa. Limba mea se juca cu coltul buzelor lui si ii placea, caci imi zambea si ma saruta. Ii absorbeam buzele si ma apasam pe cea de jos, iar el ma saruta si imi mangaia buzele cu degetele. Mi-am simtit inima pulsand ca nebuna, voind parca sa se strecoare printre dinti si sa bata in ritmul inimii sale. Il imping, rasucindu-ne, astfel ajungand deasupra lui, cu picioarele deoparte si de alta a trupului sau. Ma priveste lacom cum imi inlatur maieul, ramanand in sutienul negru. In timp ce ii tin gura ocupata cu a mea, apuc cu ambele mainii de camasa sa si trag de ea. Am auzit zgomotul provocat de nasturi in momentul cand s-au ciocnit de podea. Ma uimeam de proprile-mi gesturi. L-am ajutat sa isi dea obiectul vestimentar jos, aruncand-l undeva prin camera, acesta ramanand la bustul gol. Ah, da! Mi-am trecut o mana pe abdomenul lui plat depunand acolo un sarut lenes. L-am simtit cum a tresarit. Am chicotit la acest gest, dar nu m-am oprit aici, ci l-am si muscat. S-a incordat. Cu o mana m-a prins de gat, sarutandu-ma pe buze. S-a rasucit si a ajuns din nou deasupra mea. A inceput sa ma sarute tandru pe gat „adulmecandu-mi” mirosul.
- Joci dur, a? Dar eu joc si mai dur! mi-a soptit, ca mai apoi sa-si infiga dintii in zgarciul urechii mele.
- Ah! am gemut involuntar si un fior placut mi-a strabatut sira spinarii.
Mai apoi a coborat cu buzele spre unul din sanii, muscandu-ma. Am scos un sunet fara vlaga. Ah, la naiba! O sa-mi ramana semn, mi-am spus in gand. Si-a trecut limba peste acel loc, lipidu-si buzele de semnul in forma dintilor sai. In acelasi timp, mana lui se „plimba” libera pe trupul meu urcand dinspre piciorele mele spre abdomen si curbura saniilor. Tremuram sub atingerile lui reci pe pielea mea calda, o senzatie placuta, euforica. Nu imi mai pasa de nimic, acum, in starea asta, voiam mai mult. In momentul de fata, ratiunea pierduse in fata instinctelor si pentru prima oara, nu imi mai pasa de consecintele faptei mele. Am simtit cum degetele lui au atins delicat deschizatoarea sutienului.
- Aham... am raspuns la o intrebare nerostita scotand aerul din plamanii.
Cu o simpla miscare am auzit un clic si am simtit cum pentru un moment stransoarea a disparut, dar la fel de repede a reaparut. S-a asezat pe pat langa mine. Se uita in sus distrat. Din nou dadea inapoi si acum, cand chiar nu m-am opus sa continue.
- Nu! a spus gafaind, parca citindu-mi gandurile.
- De ce nu? vocea imi era aproape stinsa. Credeam...credeam ca ma iubesti..
Cu o miscare fulgeratoare si-a intors capul spre mine. Ochii lui albastrii ma priveau cu blandete si chiar as putea spune dragoste. Poate gandeam aiurea, dar acea privire imi facea inima sa imi bata mai tare si sa se opreasca in acelasi timp, sa-mi taie respiratia si sa-mi inghete sangele in vene. Mi-am lasat capul in jos, dar blondul mi-a cuprins barbia cu mana, facandu-ma sa-l privesc din nou.
- Tocmai, pentru ca te iubesc! mi-a zambit si acelasi lucru am facut si eu.
M-am apropiat de el, ghemuindu-ma la pieptul sau. Si-a incolacit bratele in jurul meu, apoi a tras pilota peste trupurile noastre.
- Mi-ai lipsit enorm, Edi! Sa nu mai pleci, daca asta inseamna sa nu ma iei si pe mine.
- Promit! m-a sarutat pe crestetul capului, iar la scurt timp am fost prinsa in mrejele unui somn adanc.

[Bambilici]

Deci am venit si eu pe aici. Ca deobicei un capitol minunat. Ma uimesti cu fiecare rand!
Waw, Ale s-a imbatat... Si waw 2.. Ce efect are berea asupra ei:))
Deci Eduard nu a murit, asta e bine :X Si ma bucur ca a gandit si nu s-a culcat cu ea... Ar fi fost destul de naspa pentru biata Ale sa se trezeasca a doua zi cu "Am facut-o la betzie" cel mai naspa.
Greseli nu am vazut, sincer, actiunea nu e grabita si dialog ai, e bine plasat si nu e sec. Descri minunat la persoana 1 si ai un stil de a scrie extraordinar si ideile sunt foarte bune si originale :x
Astept capitolul urmator si sunt foarte curioasa ce-o sa se intample
Succes la scris in continuare. kiss & besc :*

[Minnie]

@Bambilici: mersik ca ai trecut pe ici si de comm>:D< ma flatezi prea mult :">:* iar "soarta" nu a fost destul de cruda sa-l lase pe Ed sa dea coltu :))
Multumesc si celor care au "aruncat" un ochii pe ici :D, sper sa va placa in continuare ^^

Lectura placuta!

Cap 15: „Mister” rezolvat

O lumina puternica imi batea in ochii. Ma dezorienta. Am incercat sa ma misc, dar simteam cum fiecare particica din corpul meu ma durea, sa nu mai vorbesc de cap. Parca a detonat cineva dinamita chiar pe el. Am inceput sa-mi masez tamplele cu ambele maini. In zadar. Si lumina de afara...ah! La dracu’! I-am zis de atatea ori lu’ Cosmin sa nu imi mai desfaca jaluzelele inainte sa ma trezesc. Cu greu mi-am deschis ochii privind in jur. Un birou pe care se afla un laptop, un fotoliu langa o masuta ce sustinea televizorul si la capul patului deoparte si de alta cate un dulap. OK... Cu siguranta asta nu era camera mea, dar unde ma aflam? Ce naiba am facut aseara?! Cu greu m-am ridicat in sezut in mijlocul patului. Dormisem in blugii si in sus aveam un tricou barbatesc, negru si foarte larg. Parfumul asta...Parfumul asta e a lui...
- Edi! am spus cu glas tare dandu-mi o palma peste frunte. Gatul imi era uscat, iar vocea ragusita. Cred ca glumesti?! am tusit.
In minte mi-au aparut toate lucrurile care s-au intamplat cu o seara inainte. Unde ma aflam cand m-a sunat Cosmo, cum am ajuns acasa la Eduard, cum m-am apucat prosteste de baut. Eram o persoana destul de rationala si stiam ca bautura nu duce la nimic bun si totusi am continuat. De acolo sirul gandurilor le aveam in ceata. Stiam ca el s-a intors si ca... ei bine, ca m-am lasat prada instinctelor. Parca devenise o obisnuita ca eu sa impart cu el cele mai intime saruturi si ce saruturi... Simteam un gol placut in stomac, numai gandindu-ma cat de apropiati am fost. Mai apropiati decat am fost vreodata cu Robert. Si totusi, ma irita faptul ca nu imi puteam aminti exact tot ce s-a petrecut. Mintea imi era precum o carte cu pagini lipsa.
Am tresarit, trezindu-ma la realitate din marea mea dilema in momentul cand am auzit clanta usii apasandu-se usor. Am apucat de pilota si am tras-o peste mine, nemiscandu-ma din aceea pozitie. Oricum, am actionat mult prea tarziu sa mai am timp sa ma intind si sa par ca si cum nu m-am trezit inca. Adevarul era ca nu ma simteam destul de pregatita sa-l infrunt dupa cele intamplate. Am auzit cand a lasat ceva pe dulapul din stanga, apoi s-a asezat pe pat aproape de mine. A tras de patura, dezvelindu-ma. Mi-am lasat capul in jos, parul ciufulit manganindu-mi usor fata.
- ’Neata! De fapt ar trebui sa spun buna ziua, caci e deja ora pranzului! a chicotit, dar eu nu i-am raspuns nici macar printr-un gest. Cum te simti? Ti-am facut un ceai cald si ti-am comandat ceva de la restaurant.
Mi-am scuturat capul in semn de multumesc si parca obrajii mei prinsesera o culoare rosiatica. Intr-un fel era placut sa vezi cum celor din jur le pasa atat de mult de tine... A oftat. Mi-a cuprins barbia cu o mana facandu-ma sa-l privesc. Inima parca mi-a stat in loc cand i-am intalnit acei ochii de un albastru pur. Parul blond si des ii era ciufulit ca intotdeauna ce ii dadea un aer inocent de copil. Cu usurinta puteam citi pe chipul sau ingrijorare. Am incercat sa ma dau inapoi, dar oasele imi erau amortite si parca inghetasem in aceea pozitie.
- De ce nu te uiti la mine? tonul ii era bland, dar in acelasi timp si serios
- N-Nu pot... mi-am mutat capul spre dreapta, dar m-a facut din noul sa-l privesc.
- De ce?
- Pentru ca nu pot, pentru ca ma simt mizerabil! ochii mi se inundasera de lacrimi, iar vocea incepuse sa-mi tremure in timp ce ridicasem putin tonul. M-am purtat exact cum s-ar purta o usuratica, dar eu nu sunt asa, eu nu fac lucruri de genul asta. Nu vreau sa crezi ca sunt o tar...dar nu am mai putut continua, caci degetul lui aratator a facut contact cu buzele mele.
O lacrima mi s-a prelins pe obraz, lasand in urma sa o dara umeda. De ce plangeam, nici eu nu stiam... Cu un gest finut, mi-a mangaiat chipul. Era atat de dragut cum se uita la mine, mai ca l-as fii sarutat!
- Nici macar o secunda nu m-am gandit in felul acela la tine. mi-a spus calm. Nu mi-ai dat motive si amandoi stim foarte bine chestia asta. Scoate-ti ideea asta prosteasca din cap si vreau sa vad un zambet! a suras molipsindu-ma.
Am oftat multumita de cele auzite. Parca imi luase o piatra de pe inima. M-a imbratisat scurt, apoi mi-a dat cana fierbinte de ceai si am sorbit din ea fara sa protestez. Ma bucuram ca nu aducea in discutie motivul pentru care aseara eram intr-o stare destul de avansata in betie. Faptele vorbeau mai mult de la sine decat trebuiau si chiar nu imi venea sa cred ce gandesc, dar nu imi pasa.
- Si, poti sa-mi explici cum s-a produs confuzia? am spart sfioasa tacerea ce se asternuse, iar el a ras usor.
- Pai.. initial chiar trebuia sa fiu in acel avion. am inghitit in sec. Dar niste prieteni aveau drum aici si am preferat sa merg cu ei decat sa ma duc singur. Cand l-am sunat pe Cosmin, inafara faptului ca era exagerat de fericit si mi-a cerut explicatii, mi-a spus ca tocmai vorbise cu tine si ca ti s-a inchis telefonul...

~FLASHBACK~

- Cu siguranta a ramas fara baterie. mi-a spus castaniul. O sa incerc sa o mai sun, dar daca afli ceva de ea sa nu eziti sa ma anunti. Sunt putin ingrijorat sa nu faca ceva stupid...
- Linisteste-te, omule! Stii foarte bine ca Alex nu e asa.
Ne-am salutat si am terminat convorbirea apasand pe butonul rosu. I-am trimis un mesaj in caz ca isi deschide mobilul curand, sa ma apeleze. Oare ce o face? Imi era un dor nebun de bruneta, imi lipsise enorm zambetul ei cu care imi insenina zilele. Nu am reusit sa vorbim nici macar prin intermediul celularului din cauza ca imi pierdusem vechea cartela si cu greu am reusit sa recuperez o parte din agenda. Abia plecasem de la mama. Acum se simtea mult mai bine. Eram pe drum, in masina lui Darius, un roscat cu ochii verzi. Un prieten din copilarie. El si ceilalti doi din automobil. Bogdan, un tip cu parul saten spre roscat si ochii caprui, ceva mai supraponderal decat restul, statea alaturi de mine pe bancheta din spate. Celalalt tip, Ciprian sau Cips cum il porecleam, brunet cu ochii negrii si purta ochelarii. Era la fel de hiperactiv ca mine, daca nu chiar mai rau. Baiatul asta chiar avea lipici la fete, de mic concuram cu el la acest capitol.
- Un biscuite? mi-a intins satenul punga, dar l-am refuzat. E cel mai bun remediu cand esti agitat, sa stii! spuse cu gura aproape plina.
- Poate pentru tine, grasule. Nu si pentru noi. s-a intors de pe locul din dreapta Cips razand. Oricum, Ed, nu te-am mai vazut de mult asa agitat pentru o puicuta. Cred ca dintr-a sasea cand ti se pusese pata pe Betty, de la clasa alaturata. E ceva de capul ei?
- Da, pe langa asta mai are si un gagic.
- Ohooo! au exclamat cu toti. Ai intrat in "gradina" altuia, frate. s-a auzit vocea roscatului.
- Asta ca n-am trecut eu pe acolo. a spus brunetul mandru.
- Esti tu prost! Ea nu e ca toate tarfele cu care umbli, e diferita. i-am taiat-o nervos.
- Uuu! Usor tigrule, nu te agita mai mult decat prevede legea. Oricum, nici a ta nu e. i-am zambit cu subinteles, rotindu-mi ochii prin imprejur. Inca..?! a adaugat de parca ar fii stiut ce gandeam.
- Nu imi place deloc privirea asta a ta! a dezaprobat din cap Bogdan.
Eh , ce pot sa spun.. Ma cunosteau prea bine si stiau ca atunci cand imi puneam ceva in cap, nimeni si nimic nu putea sa ma opresca sa fac asa cum vreau, in acest caz sa obtin ce vreau. Partea ciudata era ca acum nu mai era doar un simplu moft. De data aceasta chiar eram dispus sa merg pana in panzele albe pentru ea.
Intre timp subiectul nostru s-a deviat spre alte lucruri inafara de fete. Se laudau ca tocmai si-au gasit un apartament de inchiriat in centru orasului. Vor sta acolo pana vor termina facultatea, cel putin. Nu prea se gandeau serios in ceea ce vor face in viitor, mai putin Darius care era ceva mai calculat. Profitau la maxim de frumusetile vietii fara sa le pese de consecinte.
O frana brusca m-a trezit la realitate anuntandu-ma ca am ajuns. In fata cabanei, langa masina mea era inca un mini-jeep negru foarte cunoscut, iar inauntru am putut observa lumina aprinsa
- Ale?! am tipat uimit cand mi-am recuperat bagajul din portbagajul tovarasului meu.
- Opa! Ai musafiri. Venim si noi sa o cunoastem? a intrebat brunetul pregatit din moment in moment sa sara din masina.
- Taci din gura Cips! s-a rastit catre tanar roscatul, constient ca in momentul de fata nu aveam nevoie de alti oaspeti. Ed, baiete, ne auzim la telefon! i-am multumit, am strans mainile si am plecat.
Am intrat in casa si am observat cu stupoare ca usa nu era incuiata. Pe hol erau imprastiati un palton si o pereche de pantofii. Ce naiba s-a intamplat aici? Am trantit trolerul si m-am dus in sufragerie, apoi in bucatarie. Trei cutii de bere golite deja si o a patra jumatate pe jos. Panicat, am fugit in camera mea. Am rasuflat usurat. Statea in sezut in mijlocul patului si ma privea la randul ei. Era precum un ingeras. Parul brunet ii era ciufulit, iar maieul albastru ii punea in evidenta formele bine accentuate. Ce imi placea cel mai mult la ea, ca se axa pe naturalete. Poate ca intr-o zi ma va privi cu altii ochii...

~END FLASHBACK~

- ... si dupa ce ai adormit, te-am imbracat cu un tricou de-al meu, apoi l-am sunat pe frate’tu. I-am spus ca te simti rau si ca dormi la mine. A vrut sa vina sa te ia, dar l-am convins sa nu o faca.
A sfarsit blondul de povestit. Imi tineam capul in palme. Inca ma simteam penibil dupa cele intamplate si ca ma gasise beata la el in camera. Ma rog, semi-beata. Sunt asa o iresponsabila uneori. Ma uimesc singura!
- Multumesc ca nu i-ai spus tot lu’ Cosmo! M-ai salvat de la un dezastru international. am chicotit privindu-l in ochii.
- Crede-ma, nu doar pe tine, ci si pe mine! am ras. Inca ceva, a spus ca vine aici spre seara, iar ca sa nu te dea disparuta din nou trebuie sa te gaseasca la mine! a chicotit Eduard.
Mi-am dat ochii peste cap. I-am cerut mii de scuze ca il deranjez atata timp, dar Edi nici nu a vrut sa auda de asa ceva. Era prea scump si amabil! Am savurat restul pranzului povestind diferite intamplari petrecute cat nu ne-am vazut. M-am bucurat cand mi-a spus ca starea sanatatii mamei sale este mult mai buna si ca pe langa asta, Ed ii povestise de mine. Incepuse deja sa ma indrageasca desi nu ne cunosteam personal. Mi-am zis ca atunci cand voi aveam ocazia o voi vizita impreuna cu el. Cand am terminat de mancat am strans si am spalat vasele sub protestele enervante ale blondului, apoi am facut putina curatenie. Cand am vrut sa ma schimb in hainele mele, am zarit semnul de pe san amintindu-mi ca era un mic cadou de la Eduard si ce era mai rau, aveam bluza decoltata. Sa nu mai vorbesc de alte cateva vanatai proaspat achizitionate.. Uof! Am luat inapoi pe mine tricoul negru al blondului.
- Credeam ca te-ai schimbat deja. spuse baiatul ce tocmai intrase in camera. Haide, ca te las, asta in caz ca nu exista a doua varianta si anume sa raman! a ridicat din sprancene cu subinteles.
- Nu este nevoie. am scos limba jucas. Aseara mi-a facut o vizita un tantar pe doua picioare si mi-a lasat niste urme de dinti pe san. am chicotit, iar el a inceput sa rada.
- Dar ce zici de asta? si-a ridicat tricoul alb pe care il purta, lasand la vedere abomenul sau plat si un mic semn in partea dreapta. Ti se pare cunoscut? mi-am intors privirea rosind, de parca eram complet nevinovata.
Zgomotul provocat de sonerie ne-a intrerupt, din fericire, conversatia. Ed a fugit din incapere, invitand oaspetii inauntru. Cand am ajuns in sufragerie unde se facusera comozi, surprinsa am observat ca era prezenta toata gasca de nebunii: Cosmin si Deea, Ioana si Andrei. Ne-am salutat, imbratisat si pupat de parca nu ne-am vazut de anii de zile, desi sincera sa fiu chiar asa parea. In centrul atentiei desigur ca era Eduard. M-am dus in bucatarie si m-am intors de acolo cu niste pahare si o sticla de suc. Ce senzatie stranie... Ma simteam de-a casei. Am chicotit la acest gand. Dupa lungi, chiar imense, discutii in care i-am lamurit pe fiecare cum s-au petrecut lucrurile si dupa ce m-am chinuit mai mult de o ora sa-i explic lui Cosmo ca eu si Edi nu suntem impreuna si ca nu s-a intamplat „ceva” cu o noapte inainte, ei au considerat ca e timpul sa plece. Nu oriunde, ci la discoteca. Spuneau ca aveau nevoie de relaxare totala.
- Porumbeilor, voi nu vreti sa veniti? ne-a intrebat Andrei in momentul cand se indreptau spre usa de la intrare.
Eu una nu aveam chef de iesit, preferam sa fac altceva si cu altcineva. Mi-am tintit privirea spre blond care la randul lui se uita spre mine. Ne-am zambit, apoi ne-am intors capetele spre grupul de patru persoane.
- Poate data viitoare. i-am raspuns facandu-i cu ochiul.
- Atunci i-ati lucrurile sa te duc acasa, Ale. mi-a stricat bro’ planurile. Trebuie sa iau masina ta, pentru ca acum am venit cu Andrei. am oftat.
- Hei, dar o pot duce eu mai tarziu! s-a auzit imediat vocea blondului ce era precum un colac de salvare pentru mine.
- Perfect! si-a dat cu parerea si Ionici facandu-ne sa o atintim toti cu privirea, ea zambind larg si clipind des din gene.
- Stiu si eu...frate’miu nehotarat ca intotdeauna. Ne analiza pe amandoi din cap pana in picioare ridicand o spranceana. Bine, fie! Dar vezi sa ai grija ca e sorm..
- Hai anu’ asta si lasa discursurile plictisitoare pentru altadata! l-a tras Deea de mana iesind pe usa. Alex, cheile de la casa ti le-am lasat pe masuta de la cuier!
- Multumesc! Distractie placuta!
In sfarsit casa se eliberase de „aglomeratie”. Am strans paharele de suc si le-am spalat. Apoi cand am terminat m-am dus in camera lui Ed unde se afla si acesta uitandu-se la televizor foarte captivat de actiune.
- Deci, ce facem?

[Bambilici]

Din nou, nu mi-ai spus ca ai pus continuarea >.< Bestie!
OK, ma bucur ca Ed nu si-a facut o parere proasta despre Ale. Adica, totusi, era beata, toata lumea se imbata! O.O
Mi-a placut faza :
"- Nu este nevoie. am scos limba jucas. Aseara mi-a facut o vizita un tantar pe doua picioare si mi-a lasat niste urme de dinti pe san. am chicotit, iar el a inceput sa rada.
- Dar ce zici de asta? si-a ridicat tricoul alb pe care il purta, lasand la vedere abomenul sau plat si un mic semn in partea dreapta. Ti se pare cunoscut? mi-am intors privirea rosind, de parca eram complet nevinovata"
Foarte tare! :))
Si sa nu uitam ca ai avut un capitol nemaipomenit.^^ Ca deobicei ai descris minunat la persoana 1, actiunea nu e grabita, greseli n-am vazut, dialog ai si nu e sec iar replicile sunt asa bine gandite si foarte wow! 8->
Ai niste idei foarte interesante si originale si chiar imi face placere sa citesc ceea ce scri! Cum am mai spus, sunt fana ta numero uno! ^^
Sunt mega curioasa sa aflu ce se intampla in capitolul urmator XD
Succes la scris in continuare! :*

[Minnie]

@Bambilici: uhh>:D< thanx a million times :* fana mea "numero uno";;) si ma bucur ca iti place ce scriu, cum scriu etc etc^^
multumesc deasemenea si celor care au lasat un replay dar le-au fost sterse, cat si celor care trec pe ici^^

Nextu', sper sa va placa la fel de mult! Lectura placuta!:*

Cap 16: Decizia

- Opa! Cineva a facut cumparaturi azi. am chicotit in timp ce cautam prin dulapurile din bucataria lui Eduard ingredintele necesare pentru a face clatite.
Mi-a scos limba jucaus. Statea rezemat de tocul usii cu mainile in san si ma privea cum scot pe masa faina, ouale, zaharul si laptele. Ma simteam ca la ora de chimie cand ne punea profesoara sa facem experimente cu tot felul de substante. S-a apropiat usor de mine in timp ce imi faceam de lucru.
- Ma ajuti? am intrebat cand l-am vazut ca desfacea pachetul de faina.
- Da, cum sa nu! a zis vrand sa para foarte binevoitor, dar in momentul urmator a luat din praful alb si a aruncat in sus chiar deasupra mea, umplandu-ma toata. Ups! a adopta o fata de nevinovat clipind des din gene si zambind larg.
- Ups, a? dadeam din cap ganditoare in timp ce el se apropia si incerca din rasputeri sa se abtina sa nu rada, iesind doar niste chicote infundate.
- Vezi ca ai niste faina in par, draga!
- Serios? am intrebat ironic. Dar si tu ai ceva pe fata.
- Ce anume? ma privea nedumerit, incruntandu-se usor.
Am luat si eu faina in mana si am aruncat spre el, umplandu-l pe fata, in par si pe haine.
- Vai, dar ce bine iti sta cu niste pudra! Nu ti-ar strica sa ai grija de tenul tau din cand in cand. am inceput sa ma amuz copios pe seama lui. Ed ma privea usor serios, ridicand dintr-o spranceana.
- Ai sa platesti!
- Tu ai inceput. m-am dat cativa pasii in spate cand l-am vazut ca se apropia amenintator de mine, apoi am inceput sa fug in jurul mesei cu Edi in urma mea.
Din greseala am dat cu mana si unul din ouale de pe masa s-a zdrobit de gresia rece imprastiind continutul. M-am oprit brusc vrand sa-l avertizez pe blond de boacana facuta, dar a fost prea tarziu caci deja alunecase, „patinand” pana in bratele mele. Si-a scuturat capul, apoi m-a strans mai aproape de el. Parca sangele imi clocotea in vene si mici furnicaturi imi strabateau trupul. Rasetele noastre incetasera. In incapere se mai auzea doar o melodie lenta de la radio. Respiram greu si o data cu asta simteam cum sanii imi sunt presatii de bustul lui bine conturat de fiecare data cand trageam aer in piept. Ochii lui de un albastru superb parca incercau sa-i patrunda pe ai mei. Am inghitit in sec cand am observat ca distanta dintre fetele noastre era din ce in ce mai mica. O, Doamne! Nu te opri!
- Ai vazut ca te-am prins? a spus soptind Eduard ne abatandu-se de la „drumul” sau.
- Ihi! Si ce o sa-mi faci? a ras usor scotand la iveala un zambet perfect ce te ducea cu gandul la multe... lucruri.
Chiar inainte sa mai faca vreo miscare, zgomotul provocat de telefon l-a intrerupt. Si-a dat nervos ochii peste cap, apoi mi-a dat drumul din imbratisare si a iesit din bucatarie ducandu-se spre sursa. La randul meu, am oftat dezamagita cand am fost sigura ca nu va observa acest lucru. Cat timp a lipsit, eu am strans mizeria facuta si am terminat de preparat aluatul pentru clatite. Dupa o indelungata absenta, a aparut si Eduard. Se schimbase, caci pe langa faina mai avea si ou crud pe el. Am facut o echipa foarte buna in prepararea clatitelor, iar dupa ce le-am dat cu dulceturi si le-am asezat frumos intr-un platou, ne-am dus sa vizionam un film in sufragerie savurand din cele gatite.
- De ce nu mi-ai spus sa iti dau un incarcator ca sa poti sa-ti deschizi telefonul? m-a intrebat blondul vazand mobilul inchis aflat pe masuta. Cred ca Robert scoate fum pe nari ca nu ai dat nici un semn de viata de ieri.
- Oh, da! Robi! am tipat, facand ochii mari.
- Nu-mi spune ca ai uitat de gagicatu’?! m-am intors spre el zambind fortat si am aprobat din cap. Esti incredibila! mi-a spus ca mai apoi incaperea sa fie invaluita de rasetele noastre. Si totusi, vrei sa ti-l pun la incarcat?
- Multumesc, dar nu-i nevoie. Nu am chef sa ne ciondanim si oricum... am de discutat ceva mai serios cu el... mi-am intors privirea spre mainile impreunate din poala. Nu cred ca mai tine mult... am spus aproape soptind.
Si-a pus mana calda peste ale mele unite. Mi-am intors capul spre el. Ma privea cu niste ochii seninii parca incercand sa ma linisteasca.
- Daca ai nevoie vreodata de ajutor, cu absolut orice, sa nu eziti sa ma anunti. mi-a facut cu ochiul, iar eu i-am multumit pentru sprijinul neconditionat oferit.
A inceput sa butoneze telecomanda cautand ceva interesant de vizionat. A lasat la un film ce tocmai incepea. Am mai ras, am mai vorbit si ne-am laudat reciproc ce buni bucatari suntem, desigur mai mult eu ca el. Pe la jumatatea peliculei am inceput sa casc si sa-mi simt pleoapele foarte grele. La un moment data chiar ma furase somnul si ma proptisem de umarul blondului ce statea langa mine pe canapea. Am sarit imediat in sus putin speriata de impact.
- Haide, sa te duc acasa! s-a ridicat in picioare cautand ceva cu privirea. Sau vrei sa dormi si asta seara aici? s-a oprit asteptand un raspuns.
- Nu te mai deranjez, merg acasa. Si nu protesta! l-am intrerupt inainte sa spuna ceva ramanand cu gura cascata.
A fugit din sufragerie in camera si mi-a adus lucrurile si cheile sale de la automobil. Inca eram imbracata cu tricoul lui negru, dar i-am spus ca i-l voi inapoia in urmatoarea zi. Sincera sa fiu, imi era prea lene sa ma mai schimb. Mi-am luat paltonul pe mine si mi-am incaltat pantofii, iar Eduard a luat o geaca din cuier si o pereche de adidasi. Dupa ce a incuiat usa, am urcat in masina blondului pe locul din dreapta soferului. Era foarte tarziu si pe drum nu a fost aglomerat mai deloc. Tot aveam strania senzatie ca ne urmareste o masina necunoscuta de la departare care a parcurs acelasi traseu. Cred ca eram prea paranoica la ore din astea tarzii. In jur de 30-40 de minute ajunsesem in fata casei mele. Luminile erau stinse. Se pare ca petrecareti nu s-au intorsa inca de la discoteca. Edi a coborat inainte si mi-a deschis cavalereste portiera, apoi m-a condus pana la usa. Eram atat de adormita ca n-am nimerit gaura cheii asa ca mi-a descuiat el usa, altfel cred ca ma chinuiam pana veneau Cosmo si Deea acasa.
- Multumesc ca m-ai adus si pentru.. i-am facut semn spre incuietoare. A ras la fel ca si mine.
Ma pregateam sa o iau din loc si sa intru in casa, cand am simtit cum ceva m-a prins de mana si m-a tras inapoi. I-am simtit bratele incolacindu-se in jurul meu si fara nici un cuvant, si-a strivit delicat buzele de ale mele. Eram prea obosita sa protestez, dar nici nu voiam asta. Si-a strecurat o mana in parul meu brunet, iar cu cealata ma tinea de talie, in timp ce mainile mele apucasera de geaca lui. Ma musca pe alocuri de buze, apoi parca incearca sa mi le soarba. Ma innebunea! Inima mi se oprise in loc si nu mai aveam efectiv nevoie de aer in acel moment. Limba lui intrase intr-un „joc” nebun cu a mea, dar au incetat la scurt timp. Respiratul ii era greoi, ca si mie deasemenea. Si-a proptit fruntea de a mea, in timp ce imi cuprinse obrajii rosii cu ambele palme. Se uita la mine, dar eu imi lasasem ochii in pamant, prea rusinata de gestul meu ca sa-i privesc smaraldele albastre.
- Imi erai datoare. mi-a soptit sarutandu-ma pe frunte. Vise placute! am dat din cap zambindu-i, iar el mi-a facut semn cu mana.
L-am urmarit cum s-a indepartat, apoi a urcat la volan. A luat-o din loc derapand. Am intrat inauntru si dupa ce am incuitat usa de la intrare, am urcat alene scarile spre camera mea. M-am trantit in pat imediat ce m-am schimbat in pijamale. Oh, Doamne! Am adormit gandindu-ma la sarutul primit de „noapte buna!”. Era asa de dulce! Acum eram sigura ce aveam de gand sa fac in urmatoarea zi si nu mai aveam de gand sa dau inapoi.

Dimineata urmatoare de Duminica a adus cu ea Soarele stralucitor ce reusea putin cate putin sa topeasca din zapada asternuta. Se pare ca inceputul lunii februarie va fi unul ceva mai calduros. Dupa ce mi-am facut obisnuita siesta, am coborat la micul dejun unde doi din petrecaretii mei iubiti tocmai savurau cate o cana de cafea. Eu am preferat sa-mi fac un ceai. M-am asezat l-a masa si am inceput sa discutam. Mi-au povestit ca s-au distrat pe cinste la discoteca si ca le-a parut rau ca nu am venit eu si Eduard pana la urma, dar le-am promis ca data viitoare vom fii si noi prezenti. La randul meu le-am relatat cele intamplate in restul serii acasa la blond. Cand am terminat, Cosmin m-a anuntat ca el si Dede vor pleca in cateva ore la o intalnire cu niste prietenii de afaceri printre care se aflau Razvan si Cristina, apoi a disparut pe usa ducandu-se sa faca un dus.
- L-a sunat Robert pe iubi. mi-am intors fulgerator capul spre satena ce sparse tacerea si am inghitit in sec la cele auzite. Dar stai linistita, am raspuns eu pentru ca el nu era prin preajma si nici nu i-am spus.
- Ce vroia? am intrebat-o incruntandu-ma.
- Nu stia de tine, dar i-am zis ca esti acasa si ca nu te simti prea bine de aceea ti-ai inchis telefonul. am oftat privind in gol.
- Multumesc, Deea! m-a strans usor de mana soptindu-mi un „oricand”.
Nu era deloc bine ce faceam. Nu imi placea sa mint si mai ales sa fiu infidela. Totusi candva poate chiar l-am iubit cu adevarat, iar el timp de aproximativ 3 ani a stat cu mine acceptandu-mi toate refuzurile cu privire la a avea relatii intime si nu cred ca merita sa ma comport astfel. Dar ultimele intamplari m-au facut sa-mi dau seama ca sentimentele mele pentru saten s-au schimbat. Poate ca nu a fost mereu usa de Biserica, dar nici pentru mine nu bag mana in foc. Consideram ca e timpul pentru o despartire partiala si daca voi mai simti nevoia sa fim impreuna, sa nu pot rezista fara Robi, iar acesta ma va primi din nou in viata lui, ne vom impaca dar daca nu, inseamna ca nu a fost sa fie.
- Uite ce e, poate nu ar trebui sa te influentez, dar.. a oftat. Te-ai schimbat! De cand esti mai apropiata de Ed esti altfel, mai fericita. Nu imi aduc aminte sa fii fost vreodata asa cu Robi. Sa nu mai vorbesc de Cosmin care e foarte incantat de prietenia dintre voi, chiar daca nu arata acest lucru. mi-a zambit si la fel am facut si eu. Gandeste-te bine ce te multumeste si cine merita cu adevarat! S-ar putea sa ai surprize.
- Chiar aveam nevoie sa imi spuna cineva lucrurile astea. Multumesc pentru tot! am sarit de pe scaun in bratele ei si am sarutat-o pe ambii obrajii.
- Hei, pe mine de ce nu ma cheama nimeni in momente ca astea?! a aparut bro’ facandu-ne sa radem de reactia lui.
I-am aplicat si lui acelasi tratament ca Andreei, apoi am fugit in camera mea. Trebuia urgent sa dau niste... telefoane. Mi-am deschis mobilul dupa ce il lasasem cateva ore la incarcat si am observat cu stupoare numeroasele mesaje primite de la Rob. Pe langa cele cu apelurile pierdute erau si cele ce exprimau furia de pe moment. Cred ca atunci cand l-a sunat pe fratimiu si i-a raspuns Dede, nu m-ar mira daca s-ar fii si rastit la ea, desi aceasta nu mi-a spus nimic de genul. L-am sunat si bineinteles ca mi-a raspuns dupa a treia incercare, foarte plictisit si indiferent. Uneori, ma calcau pe enervi atitudinea si starile lui foarte schimbatoare.
- Te-ai gandit sa ma anunti ca mai traiesti? m-a intrebat sarcastic.
- Poti sa incetezi sa mai fii ironic? i-am raspuns cu o alta intrebare. Am avut nevoie sa fiu putin timp singura, sa ma gandesc la noi, la diferite lucruri...
- Ce lucruri? parca imi vorbea cu superioritate, dar am preferat sa las de la mine altfel nu ajungeam nicaieri daca ne certam prin telefon.
- Ar fii mai bine daca am discuta fata in fata. Ce zici, poti sa vii la mine? Bro’ nu e acasa.
- Ce sa facem la tine, doar sa vorbim?
- Da, cam asta e ideea. am ironizat putin situaia. L-am auzit cum a tras adanc aer in plamanii apoi l-a dat afara.
- ...Las-o balta! Oricum, nu pot. Acum imi faceam bagajul pentru ca plec in cantonament timp de doua saptamanii.
- Poftim?! am tipat socata. O sa ne vedem abia cand te intorci?
- Cam asa ceva.. si nici la celular nu putem vorbi. Antrenorul ne-a spus sa nu ne distraga atentia, sti tu! Imi pare rau.
- Dar trebuie sa lamu..
- Te caut cand ma intorc! m-a intrerupt. Trebuie sa inchid. Te iubesc, pa!
Ramasesem precum o statuie cu gura intredeschisa si cu telefonul inca la ureche. Dupa minute indelungate in care am stat fara sa ma misc din acea postura, prea socata de gestul sau, am realizat ca e timpul sa reactionez intr-un fel si de nervii am azvarlit mobilul pe jos. Credeam ca eu sunt cea nedreapta cu el, dar se pare ca Robert mi-a „furat” rolul. Se purta de parca nu am insemnat nimic pentru el in toate acele lunii cat am fost impreuna. Voiam sa-i gasesc o scuza pentru comportamentul sau de neiertat, dar nu puteam si nici nu voiam. Il voi face sa ii para rau pentru absolut tot!

[Blue Bluegen]

Ce pot spune despre acest capitol?
Unul minunat.Imi place cum narezi la persoana I iar actiunea e foarte interesanta si atractiva.Nu e prea multa descriere ca sa-i zicem asa nici ca ai avea ce sa descrii :)) ,dar imi place.Dialogu nu e sec si e foarte interesant.Ale si nebuniile ei :).
Am doar un singur repros?
De ce ai stat 5 zile?Am crezut ca nu mai postezi.M-am si speriat.Niciodata nu ai mai postat asa tarziu.Cel putin eu nu am abservat asta niciodata.

[Minnie]

@Blue Bluegen: Hei! multumesc pt replay si ma bucur enorm ca iti place >:D< imi cer scuze pt intarziere, dar nah scoala este de vina >.<, anyway sper sa iti placa si aces capitol si celor care citesc!:*

o mic avertizare in legatura cu acest capitol (+15) -nu de alta, dar sa nu am probleme :D
Astept parerile voastre!:X Lectura placuta!

Cap 17: Eroul meu

- Gata! Acum putem sa plecam. mi-a spus barbatul blond din fata mea imediat ce a incuiat usa de la depozit.
- Multumesc mult, Edi! Raman datoare pana imi recapat masina din revizie.
- Hei, stai linistita! Oricand. m-a batut pe umar prieteneste in timp ce ne indreptam spre iesirea din cladire.
Terminasem programul la firma ceva mai devreme, un lucru deja obisnuit vinerea. Am urcat pe locul din dreapta, iar el pe cel al soferului. Il rugasem sa ma duca la Robert acasa. Venise cu doua zile mai devreme din cantonament si nu imi daduse macar un semn de viata ca sa ma anunte. Aflasem asta de la o prietena ce mi-a spus ca l-a vazut prin oras. Nu am crezut-o la inceput, asta pana cand l-am vazut chiar eu. Sa nu mai vorbesc de zilele cat a fost plecat. Trecusera aproximativ doua saptamanii in care Robi mi-a demonstrat cat de mult tine la mine si cat de rau ii pare ca nu putem vorbi, prin simplu fapt ca nu a dat nici macar un sms. O dovata de iubire adevarata! Cred ca mai ironica de atat nu puteam fii... Priveam in gol pe geam gandindu-ma nervoasa la lucrurile astea. Desi nu am avut o perioada tocmai placuta si de cele mai multe ori tipam si ma crizam din orice lucru, prietenii apropiati, in special Eduard, mi-au fost alaturi si mereu au avut grija sa ma bine dispuna. Nu pot sa inteleg de unde a avut blondul atata rabdare sa nu ma plesneasca, cel putin altii asa ar fii actionat. Cred ca de teama sa nu ne certam foarte rau, o lasase mai moale cu tachinatu si cand spun asta, ma refer la gesturile mult prea tandre pentru o simpla prietenie. Cu toate astea, ma bucura ca a stiut cand sa se opreasca. Aveam multa nevoie sa-mi pun gandurile si sentimentele in ordine.
Scartaitul provocat de o frana brusca m-a trezit din „visare” anuntandu-ma ca am ajuns la destinatie. Fusesem foarte tacuta pe tot parcursul drumului. Am oftat. I-am multumit inca o data, acesta raspunzandu-mi printr-un simplu „cu placere!”. Chiar inainte sa cobor din masina, Ed m-a prins de mana intocandu-ma cu fata spre el.
- Vin sa te iau? m-a intrebat usor ingrijorat. Am chicotit la gestul lui.
- O sa chem un taxi. Stai linistit! Nu ai de ce sa iti faci griji. si-a dat ochii peste cap de parca nu stiam despre ce vorbesc.
- Ma suni daca ai nevoie de ceva! tocmai voiam sa protestez cand degetul sau aratator a facut contac cu buzele mele. Nu te-am intrebat, ti-am zis! tonul ii era enervant de serios.
Stiam cat de incapatanat era asa ca am preferat sa ma las pagubasa si sa nu ma mai contrazic. Am iesit din masina dupa ce l-am sarutat scurt pe obraz. Vantul rece de afara m-a facut sa tremur usor. Eram imbracata intr-o fusta de blugi ce imi venea cu o palma mai sus de genunchii, egari negrii pe dedesupt, sus purtam o bluza cu maneci trei sferturi inchisa la culoare si pe deasupra aveam un palton. Ed a luat-o din loc derapand, in timp ce eu m-am indreptat spre cabana satenului. Nu-l anuntasem ca vin si cu toate ca ma asteptam la ceva nu prea placut, speram sa nu am parte de o asemenea „surpriza”. Soneria era stricata, asa ca am ciocanit. In zadar! Nimeni nu mi-a raspuns. Am apasat pe clanta, iar spre surprinderea mea usa era descuiata asa ca am intrat. Mi-am lasat paltonul in cuier si m-am descaltat de cizme. Auzeam niste rasete din camera lui Robert. Hmm... m-am incrutat. Deci era pana la urma cineva acasa. M-am indreptat sfioasa spre sursa chicotelor care se auzeau din ce in ce mai pronuntate. Am deschis usa, iar in acel moment am impietrit. Nu imi venea sa cred ce vad cu proprii mei ochii. Trageam aer in plamanii incercand sa-mi stapanesc o eventuala izbucnire. Pe langa toata dezordinea din camera in care erau imprastiate sticle de bere, vin si chiar sampanie (se respectau, nu gluma!), presupusul meu prieten era in pat cu o blonda, pe jumatate dezbracati. Iar blonda aceea nu era nimeni alta decat stearsa de Lavinia. In momentul cand m-au vazut, au sarit speriati dupa hainele aruncate. Ma tradase! Ma tradase cu ea! Tremuram de nervi, iar primul instinct pe care l-am avut a fost sa imi infig mana in parul ei blond si ondulat dand-o afara din camera.
- Esti o curva imputita! am tipat la ea in momentul cand i-am dat drumul ramanand in pumn cu cateva fire de par. Iesi inainte sa ramai cheala. incercam sa ma calmez, dar ea ma privea usor socata de gestul meu ceea ce ma scotea din sarite si mai rau. Iesi, am spus! a tresarit, intorcandu-mi spatele si grabindu-se spre iesire.
Am auzit-o cum a injurat printre dinti, dar pentru mine nu valora nimic tot ce iesea din gura ei. Mi-am intors privirea spre Robert. Nu apucase decat sa-si ia o pereche de pantaloni pe el ramanand la bustul gol. Dupa felul in care se uita la mine, se pare ca nu ii placuse tratamentul pe care i l-am aplicat „amicei” sale. M-am apropiat de el, iar in secunda urmatoare palma mea a facut contact cu obrazul sau facandu-l sa-si intoarca putin capul spre dreapta. Si-a dus o mana alene spre locul ce se inrosise deja.
- Esti un nesimtit! Noi doi am terminat-o din momentul asta! Acum, aici si definitiv!
M-am intors cu spatele spre el dand sa plec, dar m-a prins brutal de brat obligandu-ma sa-l privesc. Duhnea ingrozitor a alcool, iar expresia fetei sale nervoase ma speria.
- Nu te-a satisfacut destul fraierul ala de Edi de esti intr-o dispozitie asa proasta? In cazul asta te rezolv eu, nu-i problema. i-am mai dat o palma, facandu-l sa-si intoarca capul spre stanga.
M-a prins de ambele incheieturi ale mainii, strangandu-ma tare. Am scos un icnet caruia satenul nu i-a dat importanta. Am incercat sa ma smucesc si sa ma zbat, dar era prea puternic in comparatie cu mine.
- Ce crezi, ca nu am aflat ca ai dormit la el dupa ce ai plecat de la mine. De te dai mare virgina si cand colo te futi cu cine apuci! Cine stie prin patul catora ai trecut. Eu nu am facut altceva decat sa-ti platesc cu aceeasi moneda. Doar un prost statea pe „bara” si te astepta atata timp.
Simteam cum fiecare cuvant ma seca pe dinauntru. Durea ca dracu’! De ce ma simteam in halul asta? Doua lacrimi s-au prelins usor pe obrajii mei rosii, pierzandu-se la baza barbiei. De ce plangeam? Nu merita sa sufar pentru tot ce mi-a facut! Din acel moment, baiatul asta nu mai insemna nimic pentru mine.
- Esti un prost! Ed nu s-a atins niciodata de mine, are prea mult bun simt spre deosebire de alte persoane. a marait la aluzia facuta, strangandu-ma mai tare. Robert, da-mi drumul ca ma doare! am spus pe un ton ce voia sa fie serios si impunator.
M-a privit patrunzator in ochii pret de o clipa ca mai apoi sa afiseze un zambet din care nu puteam deduce nimic bun. In secunda urmatoare si-a incolacit bratele in jurul meu, apoi si-a strivit buzele intr-un mod brutal de ale mele. Mirosul si gustul de alcool imi provocau greata si nu numai, ci si gestul in sine. Faptul ca era luat de bautura nu ii aducea nici o scuza pentru toate lucrurile care le facea sau le zicea fara sa se gandeasca la sentimentele mele. In momentul acela simteam doar dezgust pentru persoana sa. M-am zbatut si la scurt timp a rupt sarutul pe care a trebuit sa-l suport obligata.
- Ce zici daca ai face o comparatie intre mine si „papa lapte” - Ed? Asa de distractie, care ti-o trage mai bine?! Poate mai faci si alte observatii, stii tu, care are ...
- Taci! am tipat intrerupandu-l. Nu imi vine sa cred langa cine am pierdut aproximativ 3 ani din viata mea. Esti un mare nenorocit! Acum da-mi drumul, nu vreau sa te mai vad! am incercat din nou sa ma eliberez din stransoare, dar in zadar.
- S-o crezi tu, papusa! mi-a spus pe un ton sigur. Inca sunt putin infierbantat de cand mi-ai stricat siesta si am chef de putina distractie cu tine, desigur. a ras batjocoritor.
Il uram! Il uram din toata inima! Ma speriau vorbele sale si faptul ca trecuse deja la fapte, tragand fara nici o retinere de hainele mele. Fara sa stau pe ganduri, l-am lovit cu genunchiul in picior astfel slabind stransoarea in care ma tinea. A inceput sa se vaite si sa injure de toti sfintii. M-am smucit si am fugit spre usa de la intrare in timp ce mi-am scos mobilul din buzunar. N-am apucat sa vad pe cine apelez, caci am simtit cum o iau inapoi fiind trasa violent de par. Am scapat telefonul din mana in momentul cand satenul m-a intors cu fata spre el. Lacrimile au inceput sa-mi curga siroaie pe obrajii rozalii si tremuram din toate incheieturile. Un val de frica parca mi-a strapuns corpul cand simteam saruturile si atingerile lui brutale pe trup.
- Robert, te rog, opreste-te! tipam, iar vocea rugatoare imi era inabusita de suspine. Faci o mare greseala! Te rog, de dragul iubirii pe care mi-ai purtat-o, nu imi face asta. O sa ma distrugi definitiv. hohotele de plans rasunau ca un simplu ecou in comparatie cu rasetele sale pline de dispret.
- De parca tie nu iti place. Asa jalnic e idiotul ala?! Iti garantez ca te vei simti mult mai bine cu mine, iubito!
- Nu, nu, nuuu! am tipat in momentul cand a tras de bluza mea rupand-o, apoi a aruncat-o undeva pe jos.
Tremuram. Ma privea precum un pradator isi priveste prada, de parca din secunda in secunda ar sari pe mine si m-ar devora fara pic de remuscare. In sus ramasesem doar in sutienul negru. Mi-am dus mainile in dreptul sanilor incercand sa ma acopar, dar mi le-a indepartat la scurt timp prizandu-ma de incheieturi.
- Ia te uita, ce mi-ai ascuns tu atata timp! a dat dezaprobator din cap. Ai fost o fetita foarte rea, iar pentru asta vei fii pedepsita! a ranjit apoi a inceput sa imi sarute gatul, sanii muscandu-ma puternic pe alocuri.
Plangeam, tipam si ma zbateam. Simteam cum frantura de putere pe care o mai aveam ma lasa la greu. Nimic din gesturile mele nu il induplecau. Facea mici pasi spre dormitorul lui in timp ce ma tinea strans aproape de el si ma obliga sa-l urmez. S-a dezechilibrat usor din cauza tocului de la usa, iar eu am avut ocazia perfecta sa-l imping. Am auzit o busitura urmata de niste injuraturi cand m-am refugiat in camera colegului sau de cabana. Proasta miscare, dar in acele momente nu mai gandeam la „rece”. Am cautat cu privirea prin incapere dupa ceva cu care puteam bloca usa inafara de fortele mele ce erau deja la limita. Trei lovituri puternice mi-au intrerupt sirul gandurilor. Eram disperata.
- Te lasi greu sau vrei s-o facem la Marius ca e mai curat?!
Nu i-am raspuns si cred ca acest lucru l-a enervat mai rau, caci a inceput sa se impinga in usa. Desi am incercat sa ii barez intrarea, fara prea mult efort Robert se afla deja in camera brunetului. M-a luat in brate pe sus si m-a aruncat in patul mare de doua persoane, punandu-se peste mine. Mi-a prins intr-o stransoare dureroasa ambele maini deasupra capului, iar fusta de blugi mi-a fost indepartata brutal lasandu-mi cateva zgarieturi pe corp. Ma saruta lacom pe gura, gat si sanii, in timp ce mana lui coborase intre coapsele mele. Am strans puternic din ochii cand mi-am dat seama ce urma sa faca. Suspinele mele nu incetasera nici o secunda. Acum imi dadeam seama ce incapatanata am fost! Cosmin a avut tot timpul dreptate, de ce nu l-am ascultat?! In fond.. cred ca imi meritam acel „tratament”. Daca am fost o idioata de la inceput, macar sa fiu pana la capat. Voiam sa renunt sa ma mai zbat si sa ma las in voia sortii, cand am auzit niste pasii apoi un marait nervos. La scurt timp greutatea satenului a disparut, urmata de un zgomot provocat de cazatura acestuia.
- Sa nu te mai atingi niciodata de ea, nenorocitule! a tipat.
O, Doamne! Cunosteam vocea asta. M-am ridicat cu greu in sezut. Privirea imi era incetosata din cauza lacrimilor care nu incetasera sa-si faca aparitia pe obrajii rosii, de aceasta data de bucurie. Eduard statea in tocul usii rasufland greu si puteam citi ura in ochii lui albastrii. El.. El venise pentru mine! Ma salvase de o bruta! Era eroul meu! Nu stiu cum am reusit, caci am strabatut distanta dintre noi foarte usor si repede, aruncandu-ma in bratele sale. Nu imi pasa ca eram aproape dezbracata, voiam doar sa ma scape de acel cosmar. Si-a dat camasa in dungi gri jos si mi-a pus-o pe umerii goi, blondul ramanand intr-o bluza de aceeasi culoare. Cu un gest tandru si-a plimbat delicat degetele pe chipul meu in timp ce ma privea ingrijorat, speriat poate pentru ce as fii putut pati daca nu sosea la timp.
Momentul ne-a fost intrerupt cand a primit pe neasteptate un pumn in obrazul drept din partea lui Robi, de care uitasem complet pentru cateva secunde. Impactul l-a facut sa se izbeasca cu capul de perete. Am vrut sa-i sar in ajutor lui Ed, dar am fost aspru impinsa din drumul satenului proptindu-ma in sifonier. Am putut observa pe chipul blondului o dara de sange in coltul gurii ce se prelingea spre barbie si inca una in dreptul sprancenei stangi.
- Parca ti-am spus sa nu te mai atingi de ea?! s-a rastit nervos, apoi i-a intors lovitura cu mai multa forta caci satenul nu s-a mai ridicat de jos.
Cred... cred ca lesinase. Cel putin sper sa nu fie mai mult de atat.
- O sa supravietuiasca, stai linistita! m-a asigurat vazandu-mi expresia fetei plina de ingrijorare.
- Ihi.. am inghitit in sec. Dar tu.. Esti ranit. am spus impacientata apropiindu-ma de el cu gandul sa-i curat ranile. A ras usor. Ma intreb, de unde mai avea dispozitie pentru asta?
- Sunt bine. Haide, sa mergem!
Fara sa astepte un raspuns din partea mea, Edi m-a luat in brate pe sus si m-a dus la masina sa. Desigur ca imi luase si lucrurile cu care venisem la Robert, ma rog, care mai erau inca in buna stare. Tot ce mi se intamplase mi se parea atat de ireal... Eram de-a dreptul socata. Speram ca din minut in minut ma voi trezi in patul meu mare crezand ca totul a fost un vis urat. Mult prea urat! Nu puteam concepe cum o persoana se poate schimba dintr-o data. Eram atat de adancita in gandurile mele caci m-am trezit la realitate abia in momentul cand am fost luata in brate si dusa in casa.
- C-Ce facem aici? am intrebat aproape soptind, privind in gol.

[Blue Bluegen]

Eu sunt primi ici la acest capitol..doar l-am asteptat asa mult....doamne ce m-am speriat..chiar am crezut ca o sa o violeze , dar a venit erou ala frumusel de Edi.....il ador ...as vrea si io asa un baiat dragut....
pai ce pot spune?nu am ce sa zic...e perfect capitolu...descriere ai si e frumoasa ..dialogul e bun..iar actiunea nici nu o mai punem in discutie..
Te astept cu nextu...cat mai rapiid :))
Bye! :*

[Khonsu]

Ia sa-mi bag si eu un pic "nasul" pe aici ;;) .Imi place la nebunie ficul tau ...si felul de a scrie. Se vede ca te-ai perfectionat .Descrii foarte bine situatii si sentimentele personajelor. Greseli nu cred ca am observat.
Nu ma asteptam ca Rob sa reactioneze in halul asta...banuiam eu ca o sa se incurce cu blondina aia, dar totusi, a mers cam departe .Chiar daca era baut, nu are nici-o scuza. MA bucur ca Edy a ajuns la timp...asta inseamna ca numarul lui la apelat, nu ? Anyway...important e ca a ajuns la timp.Acuma ...intrebarea e "unde a dus-o " :-? ? Acasa la el cumva ? Sper ca o sa iasa ceva mai "hot" :P

AStept capitolul urmator,bye & huggs >:D<

[Bambilici]

Deci acum eu sunt bestia! Mi-ai spus ca ai postat capitolele si eu ziceam " da da o sa-ti las comm" si u spuneai "stai linistita" apoi eu uitam sati las comm ita ca acuma las comm ca deja nu e bine.
Doua capitole minunate, ca deobicei. s-o luam de la 16. foarte funny faza cu faina. si nu mi-a placut ca le-a intrerupt telu ala pupicu >.< Robert un nesimtit...
Asa apoi, 17. moama eu dau party (am avut unu aseara, sti u mai bine) ca astia doi s-au despartit. Frate deci robert asta un bou-vaca-cal... ce gesturi de copil copac... cum ma sa sara asa pe ea ca idiotu?...
Mdea... dand deoparte oile negre trecem la caprele noastre. ai avut doua capitole reusite, ca deobicei, ai discris frumos in amandoua, dialog ai avut si n-a fost sec si am vazut o greseala...
Deci eu fana ta numero uno ;;) vreau nextu
succes la scris si besc >:D<