Poveste fără sfârşit

[Sho-Yo]

Deci, m'am uitat la ce ai spus si o sa incerc sa nu fac spam sau sa pun prea multe emoticoane.
Ooo, buna draguta, ti'am citit fic'ul si imi plashe foarte mult. Si pot sa'ti spun ca acum ai cu un cititor mai mult decat aveai. Deci, acum cred ca e cazul sa spun si ceva despre fic, nu?
Sper sa nu te superi daca zic tot ce-au zis si restu dar pe moment nu'mi vin alte comentarii :(
Deci mie una mi se pare o idee originala si foarta frumoasa. Prima data ma gandeam ca e o iubire in epoca medievala, cu castele, printi, printese, servitori, etc. si acum..hop ca e in epoca moderna.La facest capitol m'ai lasat cu gura cascata. Si chiar imi plashe cum ai trecut de la medieval la modern. Actiunea nu este grabita, dialogul ;) si greseli din cate am vazut nu prea ai. Eu deabia astept sa vad ce se va intampla in capitolele viitoare, deoarece ideile tale ma lasa cu gura cascata. Deci, mi'ar plashe daca ai putea sa ma anunta. Daca nu poti o sa trec singura deoarece acum sunt unu din cititori tai fideli deoarece ficu tau este magnifique.

[Grubbie]

Uh , hello Ancaa >:D<
Uite ca am ajuns si eu sa iti las comm . Iti convine ? :))
Deci un singur cuvant imi strabate gandul acum : Mirific . Ficu ' tau este mirific ,felul tau de a scrie este mirific . Descrierea este prezenta si foarte frumoasa . Naratiunea este si ea perfecta , iar dialogul se potriveste perfect cu (,) continutul capitolelor . La inceput ai ezitat in a descrie mai mult sentimentele personajelor ,dar pe parcurs te-ai imbunatatit considerabil . Si nu`mi vine sa cred ca dupa atata timp ajung sa se intalneasca din nou . . . Uh , atmosfera se incinge din nou . Si ai avut dreptate am revenit din nou la obsesia mea pentru cuplul SasuxSaku . :)) Intradevar ficu ' e periculos .xD : ))
Tot ce pot sa spun e ca astept next-ul cu nerabdare . Multa imaginatie si vacanta placuta .
Love youu <3 .

[Ada]

Heii:*.

Am ajuns si eu la ficu' tau. Ce pot spune.. e supeerb. Fiecare cuvant, fiecare capitol... chiar ai talent. Totul decurge atat de lin, de placut. Parca as vedea la TV un film foarte reusit:].
Ideea e absolut geniala. Si eu am crezut la inceput ca ficul va fi numai cu Evul Mediu, castele, printese, baluri, rochii elegante & so on. Da' ultimele doua capitole au fost bestiale :x. Iar trecerea dintre trecut si prezent nu a fost deloc brusca.
Descrierea este foarte buna, imi pot imagina perfect locul unde are loc actiunea. La inceput, devenea plictisitor la primele capitole descrierea amurgului sau a rasaritului, da' a fost din ce in ce mai bine pe parcurs.
Sentimentele Sakurei sunt si ele foarte bine descriere. Logodna, despartirea... totul e perfect :x.
Dialogul e putin, da' concis. Adica nu ocupa juma' de pagina, apare doar cand trebuie si nu e deloc sec.
Lungimea capitolelor? Pentru mine e perfecta: nu deranjeaza la ochi si pot citi in voie.
Aaa da.. si inca o faza: nu am inteles de ce mama Sakurei a vrut sa anuleze logodna. Vroia sa ramana conducatoarea regatului sau ceva de genu'?:-/

Okeeii.. cam asta ar fi de zis. Ai un fic foarte frumos, pe care spre sa'l continui. Nu conteaza cand pui nexturile, doar sa le pui ^.^.Multa imaginatie si succes la examene (am inteles ca tre' sa intri la liceu... acuma sper sa nu fi inteles gresit:)) ^^')!
Zbyeee:*.

[Shadow.]

Bună tuturor, în primul rând, Hristos a înviat ! Ştiu că probabil sunteţi dezamăgiţi de mine că aduc continuările aşa de rar, însă am un program extrem de încărcat. Brusc, mi-am schimbat obţiunea iar acum încerc să dau la Liceul de artă, liceul la care aici este cel mai greu de intrat, secţia Arhitectură. Începând de mâine, am cursuri la liceu în fiecare sâmbătă până pe data de 1 - 3 iunie când sunt probele de aptitudini. Să nu mai adăugăm tezele la română, mate şi istorie. Aşa că, cel mai probabil următorul capitol o să vină în vacanţa pe vară. Acum, pe primul loc e intrarea la liceu, şi abia apoi scrisul la ficuri.

Zupul îmi face ficuri deci dacă acest mesaj se postează de două ori [ am păţit-o ] rog un moderator să şteargă una dintre postări. Mulţumesc.

Capitolul 3
- Tentaţii dulci şi mincinoase –

Nisipul din clepsidra vieţii parcă încetinea pe clipe trecute. Afară, stropi grei şi reci se loveau puternic de pământul fierbinte din timpul zilei. În aer plutea o mireasmă de iarbă proaspătă, amestecată cu mirosul de asfalt încins.
Ochii li se întrepătrundeau. Verdele smaraldului ascuns în spatele pupilelor tinerei se pierdea în ochii de onix ai băiatului. Ea îi cercată îmbrăcămintea. Maieul alb pe care îl purta era mulat, scoţându-i în evidenţă abdomenul şi muşchii lucraţi la sală. Mici picături de apă se prelingeau pe pielea sa albă. I se păreau atrăgătoare, erotice. Îşi muşcă buza de jos, provocându-i lui un surâs pervers. Pe blugii albaştri închişi atârnau lanţuri de diferite mărimi. La gât purta un metalion cu un pandantiv colţ de rechin.
El, la rândul său o cerceta. Şi chiar îi plăcea ce vedea. Observă că sânii îi crescuseră puţin, acum părând mai atrăgători. Buzele îi erau cărnoase şi umezite. Îl atrăgeau. Mii de fiori se treziră în interiorul său când se trezi atingând chipul vampiroaicei. Ea, surâse scurt. Era fericită. Fericită să îl vadă pe el. Îl mai privi o clipă apoi îi sări în braţe pe nepregătite. El căzu pe scaunul acoperit cu catifea roşie din spatele său, cu ea în braţe.
Buzele li se lipiră, gustând bulceţea perechilor lor. Când limba lui intră în lăcaşul gurii ei, fata fusese acaparată de mai multe sentimente, senzaţii. Începură duelul limbilor, pentru câştigarea tronului. Amândoi simţeau acelaşi lucru: plăcere. Mâinile tinerei stăteau pe umerii ei, masându-i uşor. Braţele lui puternice erau împreunate pe lângă talia ei, ţinând-o lipită de el.
Când jocul încetă, ei doi se priveau din nou în ochi. Rozalia îşi plecă privirea în pământ, obrajii săi căpătând o culoare roşiatică. Brunetul o privea cu un zâmbet nevinovat pe faţă ce exprima un singur lucru : dorul de ea. Se aplecă uşor cu capul înainte, dându-i şuviţele rozalii la o parte, gura lui având drum liber spre gâtul său. Îl sărută uşor, urcând tot mai sus, parcurgând un traseu clar : mai întâi gâtul, apoi, bărbia. Continuă să îi sărute apoi ambele pleoape. Următoarele „ victime” fuseseră obrajii. La sfârşit, continuă din nou să îşi dezmierde buzele cu ale ei.
Brusc, uşa amfiteatrului se deschise, făcându-şi apariţia profesoara de teatru, urmată în de aproape de cele două eleve preferate. Doamna Meyer, căci aşa o chema pe profesoară, era o femeie trecută de vârsta a doua, blondă, cu nişte ochi căprui închişi, înaltă, cu un gust mai ciudat asupra îmbrăcămintei sale. Era una dintre profesoarele cele mai exigente din institut, întrucât atunci când intrau la orele sale, elevii îşi făceau cruce. Era foarte strictă în ceea ce privea orele de teatru.
Karin şi Elisa, cele două gemene, erau preferatele sale. Deşi nu ştiau deloc să joace, tatăl lor plătise pentru simpatia profesoarei. Roşcatele se ţineau după ea ca şi o lipitoare, încercând să pară interesante că sunt prietene cu profesoara.
Sasuke o prinse puternic pe rozalie şi sări sus, pe tavan, privind de sus, ascultând discuţia dintre cele trei despre modă. Simţea că sângele i se urcă la cap, aşa că se făcură nevăzuţi.

***

Când rozalia se trezi, văzu că se afla învelită bine, în braţele lui. Privi puţin încăperea în care era şi realiză că era dormitorul brunetului. Nu ştia cum ajunsese acolo. Nu ştia nici cum de purta un tricou de al lui însă se făcu mai comodă în braţele lui calde şi adormi din nou.

***

A doua zi, la ora doisprezece, ochii săi verzi începură din nou să se deschidă. Clipi de câteva ori, văzând că brunetul lipseşte. Ridicându-se în şezut, constată cu stupoare că era singură în patul acela dublu cu aşternuturi din satin. Rotind privirea prin încăpere, observă parchetul negru şi lucios, pereţii de culoarea cerului senin, un televizor în faţa patului, două noptiere pe o parte şi alta, un dulap şi lângă un birou pe care îşi făcea siesta un laptop negru.
Călcă uşor pe podea, ajungând într-o clipă la uşă. Când apăsă pe clanţă, în încăpere intră brunetul.



Mulţumesc că îmi citiţi ficul şi vă rog mult să nu credeţi că renunţ la el dacă postările întârzie să apară.

[KiDda]

Adevarat a inviat! (cik :)) sunt ateu dar, fac o exceptie pt tine :P ) multumesc ca mai anunta de acest nou capitol. A fost dragut si dulce si.....sa trecem la descriere care e buna la fel si naratiunea iar despre dialog n am ce zice pentru ca nu exista in acest capitol. Desi a fost scurt a fost interesant si ma face sa aflu mai repede ce se va intampla in capitolele urmatore.
mult noroc la scris in continuare si
Ja ne! :*

[Grubbie]

Heeeiii >:D<

Nici nu stii cat am asteptat acest capitol ! Ai avut de toate :descrierea perfecta ,la fel ca si naratiunea . Heh , dialog nu ai avut ,dar a fost mai bine fara .<3 Ei doi s-au intalnit din nou . . .8-> . Huh , parca sangele imi fierbea atunci cand citeam fazele alea romantice .:]] Oare vor fii din nou impreunaa ?=p~
Totusi , astept capitolul si nu conteaza cand apare ,doar sa apara . <3
Aah ,si te rog anunta-ma cand pui urmatorul capitol .

P.S. Scuze pentru comentariul asta scurt ,dar ma grabesc . Promit ca ma revansez cu urmatorul .
Hugs .

[Vero]

Heeeey ^^ Multumesc ca m-ai anuntat desi am venit cam tarziu dar asta e ^^ Imi place ft mult capitolul, ca si celelalte de altfel. Nu prea am ce comenta la el. In ciuda a catorva greselute de tastare totul a fost perfect. Descrierea, asa cum ne-ai obisnuit, in cantitati mari, naratiunea este si ea buna, actiunea nu a fost grabita si dialogul nu e sec. Greselile de tastare nu mai stau sa le caut. Ma bucur ca cei doi s-au reintalniit si ca tu nu renunti la fic. Cu intarzierile... Stai linistita, te inteleg. Nici eu nu prea mai am timp de scris. 2 luni >.>. Pui nextu cand poti xD. So, atat am avut de spus. Sa ma anunti cand pui nextu. Buh bye! :*

[Rose ^^]

Hey, dear. Scuze de intarziere, dar tot am venit. Nu conteaza cand aduci capitolul, atata timp cat e frumos si ma bucur ca nu renunti. Deci, mersi ca mi-ai spus. Descrierea e frumoasa, chiar daca acest capitol a fost mai mic decat celelalte, nu m-am suparat pentru ca a fost completat cu descriere, care sa imbintat frumos cu naratiunea. Chiar imi place cum accentuai acele sentimente, mai ales momentele romantice erau superbe. S-a trezit cu un tricou de-al brunetului si in camera lui. Nu-mi zi ca nu au fost cuminti?:-w daca e adevarat atunci de ce nu ai descris acea scena, dar nu cred eu ca seareai peste ea asa simplu. Orice ar fi, e frumos si vreau sa te felicit. Greseli eu una nu am vazut, dar ai grija la semnele de punctuatie.
Nu conteaza cand vine next, atat timp cat vine si ma anunti. Te pup dulce my cousin :* :bye:

[Vir]

Ancu, nu stii cat ma bucur ca te-ai mai gandit si la noi, sa ne mai incanti cu un capitol inainte de vacanta de vara, desi tu ai lucruri mult mai importante de facut. Eu, iti multumeeesc mult, esti o scumpa!
Foarte dragut capitol ai facut. E atat de ... fierbinte. :)) Si romanitic deasemenea.
Descrierea a creat o atmosfera sublima, in care am ajuns si eu pentru ca ai facut un capitol asa bun. Ai potrivit totul, precum o dirijoare: te-ai rastit puternic fortand descrierea sa se contopeasca cu naratiunea si ai gonit dialogul. :))
Dar nu i-am simtit lipsa, iar naratiunea impletita cu descrierea m-au fermecat. Ma bucur ca cei doi s-au intalnit in astfel de imprejurari, simt deja dorul pe care fiecare l-a simtit si gandurile lor sunt din ce in ce mai clare.
Ai avut greseli mai multe decat in alte capitole, dar cred ca stiu de ce, dar oricum nu m-au deranjat, nu mi-au ingreunat citirea.
Acum mai am un motiv sa astept vacanta de vara... >:D<

[Shadow.]

Se pare că am revenit mult mai repede decât mă aşteptam cu o continuare. Ieri am luat 10 la teza la istorie şi asta m-a motivat. Voiam să pun aseară continuarea dar zupul era hiper-plin aşa că o pun acum să aveţi o surpriză când veniţi de la şcoală ^^. Scuze pentru mărime [ again ]. Mă gândeam să pun nişte versuri la fiecare capitol, deci le găsiţi sub titlu.
ATENŢIE !!! Acest capitol conţine început de hentai, deci citiţi pe răspunderea voastră. Avertizare + 16. Nu răspund pentru nimic. Citiţi sau nu, e strict problema voastră ^^.

Capitolul 4 :
- Uimire, viziuni şi … dragoste-



Feel so good, I feel so fain,
Love that little lady always on my mind.

Păşind pe parchetul ciocolatiu al sufrageriei, fata observă prin geamul ce acoperea mai mult de jumătate din perete cum stropii greoi de ploaie se aruncau spre pământul rece şi umed. Apropiindu-se, îşi dădu seama că se află într-un bloc cu peste zece etaje, priveliştea fiind una incredibilă. Sutele de maşini se înşiruiau până în zare, mici umbele colorate zărindu-se pe străzile Tokyo-ului. Toţi oamenii se adăposteau de ploaie şi de frigul ce pusese stăpânire pe întreg oraşul.
Rozalia auzi o cheie cum se învârtii în broasca uşii, întorcându-şi privirea sticloasă către extremitatea cealaltă a camerei, privind prin uşa larg deschisă pe holul apartamentului. Zări că în apartament intră brunetul, cu nişte plase în mână. Lăsând jos sacoşele, îşi lăsă adidaşii cu care era încălţat la intrare şi geaca neagră de piele pe cuier, rămânând doar în blugi şi în tricou. Ridicându-şi privirea, o zări pe fată aşteptându-l în prag. Imediat ce el văzu că ea era încă în tricoul lui, îşi aminti noaptea trecută.

Flashback

Intraseră în apartamentul în care brunetul locuia singur, încuind uşa în urma lor. Brunetul o ţinea pe rozalie în braţe, picioarele ei fiind încolăcite pe lângă bazinul băiatului. Săruturile fierbinţi ce nu se lăsau aşteptate erau acompaniate cu mângâieri tandre şi din când în când priviri iubitoare.
Traversând întreg apartamentul, brunetul păşise în camera lui, închizând uşa în urma sa cu piciorul. O lăsă pe fată pe pat, ridicându-se. Căutând prin dulap, găsind în cele din urmă un tricou destul de lung cât să i se potrivească rozaliei.
Intră în baie, dând luând pe el o pereche de pantaloni de trening albi. Observă o mică umflătură în zona inferioară însă spera ca rozalia să nu observe. Era excitat. Prezenţa ei îl aducea într-o stare de euforie. O iubea pe ea . Dar ştia că rozalia nu era pregătită să treacă la pasul următor. Hotărâse să aştepte până ea îi va da de înţeles că este gata să i se dăruiască trup şi suflet.

End Flashback

Văzând-o cum îl aşteaptă, brunetului îi apăru o imagine în minte. O vedea pe ea, stând în locul acela, purtând însă o rochiţă până la genunchi, portocalie, şi un şorţ peste ea. Burta îi era uşor umflată, fiind femeie însărcinată. Lângă ea, era un băieţel de doi ani, semănându-i leit lui, având ochii negrii ca tăciunii aprinşi şi părul ca pana corbului. Copilaşul stătea lângă mama lui, purtând o pijămăluţă albastră. Băieţelul ţinea în mâna dreaptă un ursuleţ de pluş, iar cu cea stângă se freca somnoros la ochi.
Sasuke zâmbii fericit, imaginea din faţa lui dispărând, revenind la normal. Văzând-o pe rozalie că vine spre el, o examină din cap până în picioare. Vârfurile părului lund şi roz erau uşor ridicate, bretonul rămânând totuşi peste faţa fetei, drept. Sânii îi săreau uşor, aproape insesizabil, arătând că ea nu purta sutien. Marginea tricoului era ridicată puţin, punându-i fetei mai bine în evidenţă picioarele lungi şi frumoase de fotomodel. Un fulger străbătu cerul în spatele ei, luminând şi mai puternic încăperea, făcând-o pe ea să pară o zeiţă răzbunătoare şi curajoasă dar totuşi incredibil de seducătoare.
Brunetul deschise braţele larg, aşteptând-o. Mâinile sale formară lanţuri groase în jurul taliei subţiri a fetei. Mâinile sale îşi făcură loc în părul lui negru, buzele lor întâlnindu-se la jumătatea drumului. Limbile începură să se joace într-un război fără sfârşit, câştigător fiind băiatul.
Într-o clipă se afla sub ea pe canaleaua din living, părul ei roz căzând ca o cortină pe de o parte şi de alta a capetelor, lor. El o mângâia uşor, băgându-şi mâinile sub tricoul ei, atingând uşor pielea rece cu degetele lui. Se ridică uşor în şezut, cu rozalia peste el, ridicând uşor de marginea tricoului ei, reuşind că îl dea jos. O privi cu ochii lui negri pătrunzător pe fată, sărutându-i uşor gâtul. Rozalia gemea de plăcere, atingând abdomenul lucrat al băiatului ce era gol acum. Parcă după un drum infinit, buzele lui ajunseseră la un sfârc de al ei. Îl luă în gură, începând să îl sugă încet, dezmierdându-i în acelaşi timp celălalt sân cu mângâierea mâinii lui. Repetă apoi procesul şi cu celălalt, ascultând gemetele fetei ce intrau până în agâncul lui, provocând explozii de fericire şi mulţumire.Coborâ pe abdomen în jos, însă când dori să îi tragă marginile chiloţilor ei în jos, mâinile fetei îl opriră.
Brunetul ridică privirea şi imediat se izbii de verzitatea ochilor ei, uşor umezi acum.
- Sasuke, te rog … nu face asta. Eu … eu … eu, nu sunt încă pregătită pentru asta. vocea ei era stinsă, la fel ce şi privirea-i.
Băiatul zâmbii, sărutându-i uşor fruntea. Rozalia rămase nemişcată, pe chipul său citindu-se cu uşurinţă uimirea.




Sper că v-a plăcut. Aştept mai multe comentarii de data asta -.-''