Not another love story . . .

[Vex]

Thx pentru comentari, diărs *smile* . Sper că o să va placă acest capitol, un fel de cadou de anu` nou .
Lectură Plăcuta and Happy New Year !

~ El ? ~

***

Vor trece zile, luni, ani, până să realizez că Shun este în faţa mea. Că mă priveşte cu acel rânjet pervesc pe buzele sale, acea privire de gheaţă, dar în acelaşi timp atât de călduroasă.
Înghit în sec, privindu-l mai bine pe brunet. Un vânt rece bate, făcându-i şuviţele întunecate să fluture încet în vânt.
Încerc să-mi eliberez mâna din strânsoarea acestuia dar nu-mi da drumul. Ce tot are ? Mă încrunt, spunându-i şoptit să-mi dea drumul, încercând să nu ţip, chiar nu vroiam ca mama să-l vadă pe brunet aici, şi-n aceasta ipostază atât de tâmpită.
- Ai rămas fără cuvinte, frumosule ? Ce-i ? Ţi s-a dus dragostea atât de repede pe care mi-o purtai ?
Întrebă pe un ton suav, sexy, întorcându-mă în aşa fel încât el era pus peste mine, iar eu eram trânit pe iarbă. L-am privit cu ochii mari, încercând să-l fac să-mi dea drumul, dar nu i-am răspuns la întrebări. M-a urmărit atent cu privirea, apoi şi-a apropiat chipul de al meu, trecându-şi încet limba peste buzele mele.

M-a sărutat încet, delicat, aproape ne-atingându-mi buzele, în timp ce ochii negri, reci, mă priveau atenţi, de parcă ar fi vrut să-mi ţină minte fiecare părticică a corpului sau a feţei.
Îmi strânse mâna, apoi coborâ uşor cu săruturile pe gât, plimbându-şi mâna libera pe pieptul meu, făcându-mă să încep să respir greu. Deja îmi venea să-mi dau blugii jos de pe mine, să mă arunc pe el, iar imagini interzise îmi inundau mintea imediat ce acesta mă atingea.
Îşi coborâ mâna către şliţul blugilor mei, schiţând în colţul gurii un rânjet pervers.
-Nu, Shun, nu fă asta !
M-am trezit că spun dintr-o dată, strângându-l instictiv de mână, ochii mei privindu-i pe ai săi, apoi mi-am lins buzele, simţind gustul dulce-acrişor al buzelor sale. Ah, acum îmi făceam singur mai multă poftă.

Cred că s-a uitat la mine clipe lungi, minute ce parcă se transformau în ore, pentru că simţeam că dacă şi-ar fi întors privirea de la mine aveam să devin praf, un simplu om, un nimeni, mai bine spus.
Am inspirat adânc, iar Shun a zâmbit simplu, eliberându-mi mâna. S-a ridicat în genunchi, trăgându-mă foarte aproape de el, strângându-mă tare în braţe.
Mi-a sărutat încetişor fruntea, mângâindu-mă delicat pe spate. Ce se întâmplase cu el ? Acum câteva minute vroise să mă f*tă şi acum se comporta cu mine de parcă eram o păpuşă de porţelan ?
Clar, îi luasera extratereştri creierul cât timp eu mă gândeam, alt răspuns numai aş putea să găsesc.
-Shun...eÅŸti bine ?
Am murmurat, ridicându-mi privirea "inocentă", numai inocent nu eram eu, uitându-mă atent la el. Pe chipul său a apărut un zâmbet dulce, apoi s-a uitat către mine.
-Sunt bine, Dylan. Iartă-mă dacă am fost rău intenţionat, n-am vrut, doar că ţi-am dus dorul, scumpul meu.
M-am uitat perplex la el, de parcă tocmai mi-ar fi căzut ceva în cap. De când măsa mă alinta el pe mine ? Se trezise cumva la realitate sau care era faza ?
Dar, sincer să fiu, îi adoram glasul. Atât de suav, şoptit şi melodios. Aş fi vrut să-l aud încontinuu, nu mă puteam sătura de el.
Ştiu ! Poate că vroia să mă bage în patul lui, aşa, ca o simplă aventură, apoi să uite de mine.
Sau poate că mă iubea cu adevărat, şi nu vrusese să-mi facă nimic rău. Da, asta era. Shun nu ar fi fost vreodată de ceva atât de îngrozitor încât să mă lase singur, nu, brunetul mă iubea.

Mi-am întors privirea către alee şi am văzut o siluetă masculină apropiindu-se încet de noi. Luna i-a luminat chipul, avea trăsături frumoase, ce-i drept. Ochii verzi sau albaştrii, nu-mi puteam da seama, dar părul îl avea roşcat cu căteva şuviţe şatene. Am zâmbit , iar Shun m-a ridicat o dată cu el, nu ştiu de ce, dar m-a strâns mult mai tare în braţe, de parcă ar fi vrut să mă protejeze de ceva.
- Ce se întâmplă, Shun ? Ăsta e iubiţelul tău ?
A întrebat tănarul, apropiindu-se de noi, apoi am putut observa că avea cel puţin douăzeci şi nouă de ani sau treizeci. Mda, numai era aşa tânăr.
Dar de unde-l cunoÅŸtea pe Shun ?