[Naruto] Yoyo-ul,jucaria preferata a vietii +14

[Twisty Emerald]

Doresc critica despre titlu,idee,greseli de tastare,forma,limbaj si gramatica.

>Disclaimer:Nu detin niciun personaj din anime-ul/manga-ul Naruto/Naruto Shippuden,ce apartin lui Masashi Kishimoto si nu fac profit de pe urma personajelor/intamplarilor.<

Varsta minima: +14
Gen: Fantasy, romance si poate aventura
Limba: romana
Observatii cu privire la continut: -
Tipul de comentariu solicitat: simpla sau avansata

Well,this is my first naruto fic,I hope you like it ^w^

Capitolul I:Intrebari fara sens
Soarele ne privea pe toti cum nu dam atentie celei din fata noastra, in camera erau mai mult de douazeci de persoane.Priveam ,plictisita de spusele profei,pe geam cum soarele abia acum reusea sa urce pe bolta cereasca.Gandurile imi zburau la toate problemele vietii,la tot cu ce ne intalnim in fiecare zi.Daca stau sa ma gandesc este foarte amuzant faptul ca fizic seman foarte bine cu marea si misterioasa noapte,cea care daca cineva si-ar bate joc de ea l-ar pedepsi in cel mai rau mod,nu sti ce sa te astepti de la ea.Moral nu seman deloc cu ea dar nici cu ziua defapt cred ca ar trebui sa fiu ca noaptea,deci eu sunt admiratoarea noptii.Eu,cea care dupa un an de liceu nu-si poate scoate din cap o intamplare din ultima clasa de generala,eu cea care nu a reusit sa zica nimic dupa ce s-a intamplat,iar el si-a batut joc de mine. Eu nu pot sa uit persoanele,un locru foarte enervant la mine,ma enerveaza ca-mi vine sa il pocnesc, pacat ca nu stiu cine este, cand imi amintesc indiferenta din glasul lui ,cea care mi-a sters zambetul de pe fata , dupa aceea lacrimile imi curata fata,iar tristetea ma imbratiseaza rece.Imbratisarea ei,exact cea pe care o simt chiar acum,cand gandurile imi sunt rapite de aceea intamplare. Nu-i normal sa te trezesti cu asa ceva in plina neatentie. Ma si vedeam in holul vechi scoli,ii si vedeam pe fosti colegi, mi-e dor de momentel in care radeam si nu-mi pasa de ce s-ar putea ascunde pe fata unui om.Singura persoana care a mai ramas din aceea amintire este Deidaya,care imi este chiar si acum colega si cea mai buna prietena.Cel mai cunoscut sunet al scolilor,liceelor chiar si gradinitelor rasuna in tot liceul spre fericirea mea pentru ca imi ia gandul de la intamplare sau macar vine spre mine persoana care poate sa o ia:

-Hai afara!
-Si ce facem?intreb eu cu jumatate de gura
-Orice numai nu stam!

Dupa vreo cinci minute de rugaminti si ochisori de catelus ma las pagubasa fata de fata si iesim din clasa,eu mai mult imi taraiam picioarele.

-Hei,zise fata observand ca nu-s in apele mele,esti suparata ca nu ne-a dat tema la mate?
-Ce?zic eu aproape strigand

Deidaya imi afisa un zambet smecher zicand ca nu apucase sa o zica.Asta ar fi singurul lucru care m-ar putea smulge din gandurile mele adica orice ma poate inveseli.Soneria liceului trimitea mai multe persoane in cladirile acestuia.Deidaya isi da ochi peste cap iar eu oftez plictisita.Urma ora de muzica. La muzica ne punea sa cantam deci o sa avem motiv sa radem.Este o prostie sa razi de colegi cum canta dar daca ii este facuta la prof o farsa ca sa il „pedepsim” ca ne da note mici atunci nu e o prostie sa razi.In tot acest timp eu si Deidaya ajunsesem in clasa.M-am dus la locul meu,care era la geam in a treia banca,cu Deidaya,care povestea si radea cu Kiba in timp ce eu priveam pe geam cu capul rezemat de mana in asteptarea profului.

-Nata!Nata!Nata,pentru a treia oara te strig!zbiera Kiba de l-a auzit toata clasa si se oprira din ceea ce faceau.
-Hoo!Mai incet Kiba,daca vroiai sa-i ceri mana trebuia sa strigi mai tare ca sa auda si popa,se amuza Sasuke
-Eu nu vroiam,daca tot te dai asa de mare de ce nu o ceri tu,ca oricum nu te prea cred in stare,ataca Kiba adresa lui Sasuke,iar eu m-am facut rosie ca racul.
-Nu-ti mai raci gura ca oricum nu ma casatoresc la varsta asta,am zis eu rece
-Iti dai seama ca glumea,nu?intreba Sasuke uimit de reactia mea.Ce e cu tine Nata adica deobicei ai mai multa viata!
-Nu am nimic,am zis eu zambind

Acesta vruse sa zica ceva,dar isi inchise gura cand se auzise un sunet ca si cum ceva s-ar fi varsat si altul ca atunci cand ceva facuse cunostinta cu pamantul,se pare ca intrase profu.Nervosul de prof urla mai tare decat Kiba adineauri:

-Care este istetul?!
Proful avea pe „frumosul” lui costum rosu apa de spalat buretii.Fac o fata inscharbita si ma bucur ca nu-s eu victima acestor nebuni.Normal ca o sa dea vina pe Mark,tocilarul clasei,care desi are un nume interesant este mai plictisitor decat o musca si la fel de slab deaceea are porecla de Musca.S-a intamplat exact cum am zis,saracul Mark acum incearca sa se apere dar e destul de greu sa te aperi de o clasa intreaga.Satula sa-l aud pe prof urland la Mark,imi indrept privirea spre geam.Afara vantul batea frunzele si le invartea in jurul lui.Mereu imi imaginam vantul ca pe un vrajitor batran cu barba pana la brau,alba in care se incalceau cateva frunze.Mereu credeam ca atunci cand bate vantul defapt trece acel vrajitor iar cand se face o tornada vrajitorul se invarte.Nu-mi placeau explicatiile la ceva ce pare magic,cum ar fi aurora boreala sau faptul ca muschiul de copac sta doar pe partea nordica a arborelui sau orice explicatie a celor mai misterioase si magice artefacte,intamplare sau fenomene. Eu eram cea care credea in magic sau in istoria mitica a Konohai aceea ca ar fi existat ninja.Credeam ca anotimpurile sunt niste fete sau femei care vin anual si ca acum venise cea cu stuguri in par si mere la talie si cu rochia din frunzele cazute a arborilor.

Sunetul minunat al soneriei care parca ne spune”-Hai,duceti-va acasa!”I-am urmat sfatul iesind din clasa dupa ce iesise profu.Mergeam pe coridor linistita,in spatele meu erau galagiosi mei colegi.Deidaya incerca sa ma sperie,iar eu ,care nu m-am speriat i-am scos limba in gluma.Fata se stramba si deschise un subiecte de discutie cam sec dar bunicel.

-Mai vorbim noi,pa Ice Bleu Eyes,zise ea si isi continua drumul vesela

Am inceput sa rad de apeletivul pe care-l folosise fata.Era porecla mea de mess,asa eram cunoscuta pe toate site-urile,imi reprezenta ochii.

Am intrat in casa si m-am dus in camera mea,inchizand usa dupa mine.Camera mea are peretii bej deschis cu niste modele de ramuri desenate in stilul japonez de culoarea ardeziei gri albastruie dar mai inchisa.In coltul din dreapta usii este dulapul din lemn de cires.La o distanta destul de mare este biroul,iar vezavi de el este plasat patul meu rotund cu asternuturi albe si cu pernele de culoarea ametistului,usa balconul este situata langa birou.Aproape de pat exista o mica noptiera pe care tin cateva lucruri printre care si un ceas desteptator clasic,la unu sau doi metri departare este un dulapior in care tin toate chestiile necesare,iar in coltul stang de langa usa este un dulap de marime medie in care tin tot ce imi era mai drag,jumatate era biblioteca,iar cealalta jumatate tineam chestiile pe care le am de cand eram mica.Covorul cuprinde aproape toata camera si are minunata culoare de negru-albastrui.

M-am tolanit in pat si am luat laptopul argintiu de pe noptiera,mi-am scris contul de mess si am asteptat sa intru.Nu era nimeni interesant sau cine sa vorbesc asa ca m-am ridicat si i-au o carte din biblioteca.Dupa minute intregi pierdute am ales „Jertfa” de Holly Black ,este o carte destul de interesanta chiar daca uni de pe net zic ca este plictisitoare mie imi place si pentru mine asta conteaza. Am revenit la laptop si am observat ca cineva mi-a dat buzz,i-am dat buzz la randul meu si imi bateam creieri cu enigma numelui.Mi-am simtit obrajii luand foc si inima incepand sa se zbata in piept ca intr-o inchisoare.Am incercat sa ma calmez si am reusit.

BUZZ
BUZZ
=Black Orange:ce faci?:>
\*Ice Bleu Eyes*/:bine,pierd vremea,tu?
=Black Orange:si eu,cum e la liceu?;))
\*Ice Bleu Eyes*/:destul de ok,azi i-au pus colegii galeata pentru bureti deasupra usii profului de muzica,numai ca eu ma certam cu Sasuke si nu l-am auzit=))
=Black Oranje:=))
Tu esti la liceul unde este directoroare Tsunade?Iti e dor de generala?:>
\*Ice Bleu Eyes*/:da si nu ,de ce?
=Black Orange:doar asa:)
Ma rog mai vorbim noi ca trebuie sa plec la un prieten,paa:-*
\*Ice Bleu Eyes*/:paa:-*
=Black Orange is now offline
\Ice Bleu Eyes*/ is now offline

Am inchis laptopul si m-am apucat de teme pe care le-am terminat tarziu.Am oftat si m-am ridicat de la birou,ducandu-ma la baie pentru toaleta.Am iesit si m-am bagat in pat stingand lumina desi eram in pat gandurile imi erau la convorbire,va-ti dat seama cu cine tocmai vorbisem,nu-i asa?

"-Auzi la el,daca mi-e dor de generala,probabil mi-ar fi fost daca nu s-ar fi intamplat ce s-a intamplat, dar pana la urma el nu stie nimic legat de asta." Am inchis ochii si m-am lasat tarata in lumea viselor.

Edit: Am schimbat putin chestia cu generala. Nicio amintire lacrimogena, chiar mai bine ^^

[crazy little red]

hey... ti-am citit primul capitol si mi-am zis sa-ti las si un comentariu
in primul rand sunt chestii care te incurca si din care nu poti sa intelegi mare lucru, sper sa ne luminezi mai mult in urmatorul cap.
ce am mai observat ii la faza cu casatoria, adica mai intai se roseste ca racul si imediat dupa ii raspunde rece: in general cand te rosesti iti "arde" fata si nu prea poti tu sa vorbesti rece (vorbesc din proprie experienta)
si la partea cu "Deidaya incerca sa ma sperie,iar eu ,care nu m-am speriat i-am scos limba in gluma" puteai sa o mai lungeeesti gen " Deidaya ma trezeste la realitate incercand sa ma sperie insa nu isi atinge scopul..."
in rest ai mai avut ceva greseli dar nu foarte pronuntate
imi place ca folosesti multa descriere si comparati, iar actiunea curge lent
cam atat cred
bye bye

[Twisty Emerald]

Hellow , deci cerd ca am facut vreo trei edituri, l-am postat aseara dar nu am apucat sa pun pozele si melodia, scuze am avut niste probleme asa acum cate ceva despre fic. Personajele nu o sa le dezvalui prea repede mai ales personajele principale, daca nu va place genul asta de suspans nu cititi, am modificat putin titlul desi nu stiu cat de +18, o sa se cam injure pe aicea, frara sa ne mai lungim, doamnelor si domnilor, in premiera pe zup, la primul fic, capitolul doi, enjoy.


Capitolul II: O veste

Soarele plecase demult, iar luna sta semeata pe seama faptului ca a reusit din nou sa-l trimita spre celalalte meleaguri. Insa si tematoare pentru ca stie ca se va intoarce si isi va lua locul inapoi, iar ea va trebui sa plece si acest drum se va repeta pana la nesfarsit.Drumul acesta pe care noi, oamenii, il facem doar pe jumatate. Noi insotim soarele in drumul lui, noi plecam in culcusurile noastre cand acesta este alungat de luna si de noapte.Noi nu insotim si luna in drumul ei spre bolta, nu stam cu ea sa o acompaniem in sederea ei pe cer. Ea este singura si inteleasa doar de oamenii ce stau pana tarziu facand treaba sau scriind ceva. Oricui ii s-a intamplat sa aiba treaba si in care credea ca nu mai poate scrie nici macar o litera luna le sare in ajutor fermecandu-i si calmandu-i cu frumusetea si simplitatea ei, frumusete ce poate fi privita. Frumusete ce nu ne face rau, doar sta si se uita la noi, sta cu noi si ne ajuta sa nu ne dam batuti. Este cea care, desi nu este insotita de foarte multi oameni, tot ne ajuta si ne indruma sa nu lasam ceea ce facem, sa dam tot ce avem mai bun ca sa ne atingem scopul.
Desi in acest moment nu-mi stiu scopul tot o privesc visatoare. Privirea imi este pierduta in acea sfera ce multi o aseamana cu o roata de cascaval. Mie imi place cascavalul deci imi place sa privesc luna, sa-mi pierd sirul gandurilor sa nu imi mai dau seama nici cat e ceasul, sa nu mai revina nici o amintire care sa-mi distruga sufletul, sa-l faca farami, cioburi dupa care sa-l arunce in intuneric.Multi pot sa se lase prinsi de firele invizibile a suferintei si trasi in intuneric, in barlogul suferintei unde sa fie alinati doar pe fata prin suferinta altora. Putini pot iesi de acolo dar niciunul nu va mai fi acelasi ca inainte.Fiecare amintire trista ne macina sufletul si, chiar daca ne lasa sa respiram tot apare, sufocandu-ne. Nu am de gand sa las trairile din trecut sa-mi captureze si omoare sufletul, dar pentru a te apara ai nevoie de curaj si vointa. Cum eram eu nu puteam sa ma apar nici macar de unul dintre firele ce nu se lasa vazute de nimeni decat atunci cand is destule pentru a te captura. La mine au lasat putina culoare pentru ca stiu ce imi poate manipula sufletul si desi incerc sa le evit acele zile se repeta in calendar. Intamplarile din ele nu se repeta. Este dureroasa moarte unei persoane dragi tocmai de ziua ta si ea sa se repete, doar pesoana sa fie diferita.
Poate ca totusi si la mine sunt destule fire ca sa ma prinda, poate ca deja am cazut in plasa. Simt cum ma cuprinde tristetea si ... nu! Nu vreau sa fiu doar o marioneta! Dar daca ma las calcata in picioare atunci sigur voi devenii! Ce e de facut?
Luna imi atrase gandurile si privirea, ma las purtata de val si incep sa dansez pe ritmul melodiei lente. Corpul meu se unduia placut si surprinzator de usor pe cantecul ce umplea camera si balconul unde eram eu.Imi ridic putin piciorul si continui cu o miscare ce ar trebui sa imite baletul. Ma simteam usoara ca un nor ce poate fi miscat chiar si de o adiere. Continui sa ma misc pe ritmul lent cu ochii inchisi si cu gandurile la tot ce era frumos in lume. Se pare ca desi nu aveam nici un tel de atins luna tot ma ajutat sa nu ma las cuprinsa de tristete. Simt cum simturile mi se ascutesc si cum vantul imi vajaie placut printre urechi, dar nici nu-mi pasa.
Deodata muzica se opreste, iar eu raman perplexa. Acum imi dau seama ca nu eu am pornit muzica si nici nu am oprit-o. Raman exact in pozitia in care eram si analizez situatia privind in gol camera ce era in fata mea. Daca nu eu am pornit melodia atunci cine?
Oftez si imi duc mana la cap imitand pocnirea capului cu mana. Ce uituca pot fi! Nu ma gandisem nici pentru un moment de unde vine melodia.
Intru in camera fiind invaluita de aerul cald din aceasta. Imi fac loc prin dormitor pana la noptierea opusa mie, dinspre dulap si iau micul aparat, ce tocmai imi acompaniase dansul cu aceea melodie pe care pur si simplu o ador, il pornesc si verific numarul.
-Ce??intreb eu linistea ce predomina
Numarul era necunoscut, ziua nu m-ar fi deranjat dar la ora asta, cam tarziu pentru telefoane. Aproape ca ma bucur ca nu mi-am dat seama ce canta, nu de alta dar s-ar fi trezit cu niste injuraturi de toata frumusetea, cred ca i-as fi desteptat si pe vecini daca ma trezea prostul sau proasta asta. Oftez din nou si ma invart aruncandu-ma in pat, care era langa mine,tragandu-mi plapuma peste barbie si inghesuindu-ma inspre intrarea lumi viselor, am prins un loc nu foarte bun caci nu am visat nimic.
Sunetul scos de ceas rasuna in toata camera.O mana alba iesise de asternuturile ca spuma laptelui si pufoase aidoma friscai,apuca ca o fiara ceasul nevinovat, il ridica, ceasul era pe cale sa faca cunostinta cu peretele sau cu podeaua, dar i-am dat drumul si am iesit de sub plapuma. M-am holbat la ceas, mirata de ora actuala. Acesta arata ora sase si sase minute. Stiati ca este o superstitie ca daca nimeresti ca ora sa fie aceeasi cu minutele inseamna ca se gandeste la tine? Mai era ca la si un minut te inseala, cand o ora fixa inseamna ca te iubeste, iar cand este miezul nopti te plac trei baieti si cred ca mai erau. Doamne, oare ce superstitii o sa mai inventeze oamenii, ca asta cu ceasul e ciudata rau.
M-am ridicat din pat, m-am intins si mi-am ciufulit parul. Am iesit din camera si m-am dus la baie, unde m-am spalat pe fata si pe dinti. Am aruncat cat colo tricoul verde si pantalonii de aceeasi culoare dupa care am intrat sub dus. Picaturile de apa mi-au udat corpul foarte repede. Drumul lor era lung si anevoios, trebuiau sa iasa din dus,sa aterizeze pe capul meu, sa alunece lin si sa se izbeasca in cele din urma de podeaua dusului. Iata minunata si interesanta poveste a picaturilor din dus. Simteam ca toate problemele mele se preling pe podeua dusului si dispar prin scurgere, chiar daca ma faceau sa tremur cu fiecare picatura cu care faceam cunostinta, atingerea apei era placuta, revigoranta, purificatoare, intr-un cuvant ma facea sa ma simt bine, deci lista poate continua. Am oftat trista ca trebuie sa inchid apa si sa ies ,dar asta e viata si nu pot sta tot timpul sub dus, am inchis apa, am iesit si m-am infofolit intr-un prosop galben pufos. Am strabatut holul, am intrat in camera si am facut dreapta pentru a-mi alege hainele. Mi-am luat o fustita in carouri albastra si gri care nu trece de genunchi, o pereche de colanti negri, un tricou gri cu o un imprimeu fundita neagra, cravata albastra cu emblema liceului, o pereche de tenisi gri cu alb si geaca gri. M-am dat cu rimel si mi-am facut doua codite, mi-am luat ghiozdanul negru cu flori albastre in care aveam cartile, caietele, penarul si telefonul negru. Pare ciudat ca port tricou cu cravata dar profesoara a spus sa avem cravata si fusta albastra sau camasa. As fi luat cu mare placere camasa dar toate sunt la spalat, asa ca trebuie sa imi iau fusta chiar daca vreau sau nu, doar daca vreau sa intru in liceu. Am coborat scarile, mi-am salutat parintii si am iesit pe usa grabita pentru ca nu m-am uitat la ceas si nu vroiam sa intarziu. Spre fericirea mea ma strigase mama din tocul usii si ma anunta ca ii ora sapte fara zece minute. Am intrat inapoi in casa, m-am dus la mine in camera unde, spre nefericirea mea am fost rapita de somn.
Cineva dadea cu perna in mine. Am apucat nervoasa perna si am contratacat .Blonda se uita mirata la mine si zise:
-Asa sunt rasplatita ca te-am trezit ca sa nu intarzi?
-Dar cat este ceasul?intreb eu mirata de spusele ei
-Sapte si jumatate, Frumoasa din Padurea Adormita, raspunse aceasta
Mi-am cerut scuze ca am lovit-o, mi-am luat lucruri si am iesit din casa insotita de Deidaya. Ea are ochi caprui, iar parul ei, care deobicei il poarta prins intr-o coada la spate, este blond si ravasit pe umerii acoperiti de camasa alba si geaca visinie. Poarta niste jeansi negri si tenisi negri cu sireturi roz tipator, ghiozdanul este roz cu negru. Desi uraste rozul, il poarta uneori si eu la fel. Poate ca multi credeti ca sunt blonzi prosti, ei bine stiu multe cazuri in care aceasta superstitie este negativa, Deidaya este unul dintre cazuri si directoarea de fel, la fel si Ino, cu care ne intelegem foarte bine si nu este mataita cum zice Sakura, iar Temari este foarte glumeata si te poti intelege cu ea. Cred ca va-ti dat seama ca nu prea imi place de Sakura, nu ca ar fi din cauza ca ii place de Sasuke si ca se da pe langa el(chiar si eu am mai multe sanse la el decat ea), mai mult pentru ca se crede cea mai draguta doar pentru ca a binecuvantat-o Dumnezeu dar si pentru ca ii face pe alti de rusine. Se da mare pentru ca are o culoare de par mai speciala, zice ca toate suntem fitoase. Imi indepartez gandurile negative cu putin ajutor neintentionat din partea Deidayei:
-Eu ma duc sa-i duc referatul profei ca sa nu-mi dea patru, ne vedem in clasa.
Am aprobat si am intrat in liceu dacandu-ma la baie, fusese o zi innorata si umeda, iar mie mi se onduleaza parul de la umiditate. Avusesem dreptate, parul imi statea in toate partile, asta poate si pentru ca am adormit cu el prins. Mi-l desprind si mi-l prind la loc aranjandu-l putin. Ma prostesc eu putin,invartindu-ma si facand niste piruete de toata frumusesea,dar sunt trezita la realitate de vocea sacaitoare a rozaliei:
-Hei toata lumea, Nata danseaza in baie!
-Nu ai public, nu intereseaza pe toata lumea ce zici tu ,ii zic si imi salt ghiozdanul pe umar
Rozalia se uita la mine surprinsa, deobicei cantau greierii cand cineva zicea ceva rau de maine sau radea de mine, eu doar ramaneam tacuta si imi lasam privirea in podea meditand la ceea ce zise acea persoana. Dupa cate s-au intamplat nu mai puteam sa ma apar nici de un copil de clasa I, pur si simplu daca cineva ma jicnea ramaneam perplexa si ma gandeam daca avea dreptate dupa care plecam de acolo si stateam toata ziulica cu gandul ceea ce zise acel om. Doar aseara am observat acele „fire” ce erau trase si prinse asa de bine incat nici eu, care am simturile ascutite, nu le-am vazut. Am luat o hotarare aseara si aceea de a nu ma mai lasa calcata in picioare. Ii zambesc Sakurei, salutand-o militareste ca si cum nimic nu s-a intamplat si ies din baie.
Urc scarirele spre clasa, holurile eram mai pustii decat un cimitir abandonat in miez de noapte, macar acolo se aud pasarile de noapte, sobolanii...
-Oare pot fi mai sadica? Intreb eu pe acel nimeni din hol. Sau mai intarziata?
Dau sa intru dar ceva ma opreste, iar acel ceva era un nod in gat pe care il ai mereu cand te pui intr-o situatia jenanta.
„-Ce copila pot fi! Imi zic zambind si apasand cu putere pe clanta .Spre fericirea mea nu era ajuns inca profesoara, ma pun in banca asteptand sa vina odata profa, iar aceasteia nu-i era jena sa apara, o salutam si incepe odioasa ora de matematica,odioasa pentru mine.
Am terminat orele si m-am dus la o cafenea, care este foarte draguta, aranjata cu bun gust. Am comandat un milkshake de banane, nu prea is eu cu cafelele doar cand sunt foarte obosita am nevoie de o cafea nu foarte tare ca sa ma trezeasca dar acum eram perfect treaza. Lucruri interesante nu s-au intamplat azi deloc... Ce mincinoasa sunt sau poate pe jumatate, de ce zic asta? Pentru ca astazi a venit dirigintele si a dat o veste care m-a pus rau pe ganduri:

>>>>FlashBack<<<<
Aud clopotelul care imi zice sa ies si, chiar atunci cand eu cea ascultatoare incerca sa-i urmeze sfatul, apare cineva care trece aproape lunar pe la noi in clasa ca sa ne tina inca zece minute in picioare pentru nu stiu ce veste.
-Dragi mei elevi,zise el ca si cum ar incepe un discurs la care s-a gandit mult, azi m-am gandit ca ar fi bine sa mergem intr-o excursie.
-Azi?! Intrebam noi in cor sau mai bine zis urlam
-Nu, zise dirigul in incercarea lui de a ne calma, lucru care i-a iesit deoarece noi am rasuflat usurati, noua ne place sa mergem in „excursii” cand avem ore grele si plictisitoare.Lasati ca despre asta mai vorbim noi maine, ma gandesc ca ar fi bine sa fie cu cortul, voi ce ziceti?
Noi nu zicem nimic la cele auzite si asta pentru ca ideea este mult prea ciudata. La tacerea noastra, dirigintele ne saluta si iese din clasa. Imi revin si eu si ies val fartez din clasa
>>>>EndFlashBack<<<<

Imi indrept privirea spre pahar si observ, spre marea mea mirare, ca este gol. Cat am stat cu paiul acela in gura? Oftez si ma ridic de la masa pentru a inmana paharul chelneritelor. Il pun pe bar dupa care ii adresez o intrebare chelneritei:
-Tura mea este de la patru la opt?
-Mai bine zis era pentru ca acum este de la cinci la noua,cam acelasi lucru, tot patru ore.
-Dar tu nu incepi cursurile la patru?intreb eu mirata de informatia primita.
Fata imi explica ca din cauza faptului ca profesoara cu care faceau prima ora isi luase concediu de maternitate ea trebuie sa fie la cinci jumate la ore si de aceea noi restul incepem la cinci programul. Imi zice, cu mare parere de rau, ca din aceasta cauza nu mai poate veni cu noi patru in oras, noaptea.
-Si deci, Ten Ten, tu esti la facultate cu "fratele" meu, ce mai face? Cum te mai intelegi cu el? Intreb eu afisand o fata pe care o arata toata lumea care pune intrebarea asta, cu subinteles si putin perversa, ce subiecte fierbinti mai stiam si eu.
Satena se plimba de colo pana colo cu tava aceea in mana, nestiind ce sa-mi raspunda. Rad amuzata de fata pe care o facuse si de comportamentul ei, ii iau tava din mana, merg cu pasi eleganti si putin dansanti, invartindu-ma, duc comanda lasand salul pe care il purtam sa fluture pentru efectul de revigorare si dandu-ma putin in spectacol. Ma intorc invingatoare la fata care statea cu mana in sus ca si cum ar mai avea ceva in ea, dar urma sa aiba. Ii inmanez tava sau mai degraba i-o pun in mana.
-Ceaw, Ten Ten! ii zic si ies la fel de gratios cum am dus tava.
Iesind afara din cafenea, corpul meu face contact cu aerul rece de toamna. Nu am de gand sa ractionez asa ca o iau la fuga spre casa. Traversez stradutele aglomerate si ajung intr-un final. Cotrobai dupa cheie pe care o gasesc destul de greu dar o gasesc si asta e important. Indrept cartela spre interfon si trag de usa dupa ce aud piuitul cunoscut. Urc scarile ca nebuna, doua cate doua pana la etajul trei unde ma indrept spre usa pe care o deschid si intru ca o vijelia in casa. Ma indrept spre hol, unde, daca esti atent o sa vezi o scara in spirala, sus sunt dormitoarele si o baie, jos este sufrageria, inca o baie, o bucatarie si o camera de rezerva, apartamentul are doua nivele. Urc spirala si intru ca un fulger in camera. Imi dau jos hainele aruncandu-le prin toate camera si ma arunc in patul meu moale infofolindu-ma in plapuma. Iar acum tot va intrebati ce este cu toata graba asta, am ghicit? Pai ar fi o mincinoasa daca as zice ca asa m-a apucat, adevarul:
„-Vreau sa dorm si eu putin, e ora patru si eu nu am dormit aseara decat cinci ora cu pauze intre ele, noapte buna!”imi zic si ma intorc intr-o parte, cu spatele la usa balconului, adormind instantaneu.

Last Post:
http://www.youtube.com/watch?v=FV6OCCR4q...re=related - melodia telefonul "Natei"
http://3.bp.blogspot.com/_y8ybwm8KylA/Sy...nsGirl.gif -deidaya
http://img.envy.ro/img/products/123x123_10655.jpg -fusta fetei
http://farm4.static.flickr.com/3063/2712...21725d.jpg -uniformele de la cafenea, doar ale fetelor

Edit: Desi cam tarziu, dar l-am revizuit putin si am incercat sa corectez greselile, nu stiu cat am reusit.

[crazy little red]

hey... spre surprinderea mea am ajuns si pe aici (sunt total aiurita astazi)
incep cu partiile bune:
- imi place la nebunie cum descri trairile (mai ales cele interioare) la partea asta tine-o tot asa
- actiunea a decurs lent si placut
- descrierea "magiei lunii" (doar asa o pot numi) a fost superba, m-a dus cu gandu la poeziile lui Eminescu

Ce nu mi-a placut (sau ma rog, partile mai negative):
- cred ca ii mai mult decat relativ necorectat, lipsesc destul de multe litere sau sunt in plus, din fericire totusi se poate descifra numai ca deranjeaza putin la citire
- o mica observatie: binecuvantat-o si nu "bine cuvantat-o" :P

atat cred
sa ma anunti cand postezi next-ul

[DeathTheKid]

Hey! Iti dau si eu un comm :-)
Deci ce imi place:
-imi place cum descrii lucrurile (mai ales luna :x)
-actiunea este foarte interesanta..ma face sa vreau sa citesc mai mult :x
-unele parti ma amuza XD (mai ales faza cu casatoria ;)) )
Eu am observat doar o mica greseala:
"nu m-am uitat la ceas si nu vroiam sa in tarziu" e doar o litera gresita dar nu'i nimik ca atunci cand scrii ceva e imposibil sa nu gresesti macar o litera :-)

[Search]

Ohayoo :x.
Dupa cum observi, am lasat lenea mea profunda deoparte pentru a-ti citii fi'ul. Este de apreciat, stiu :]].
Imi place cum descrii sentimentele, imi place ca ai pus-o pe Sakura intr-o lumina proasta, imi place cum ai descris luna[dupa cum a observat si Andra]. Imi place ca actiunea decurge usor, ca nu o bagi la Formula 1. Ai cateva greseli de tastare, cateva greseli de exprimare, dar ma rog, nu cere nimeni sa fie perfect.
Deci, imi place. As vrea sa aflu totusi ce s-a intamplat in generala, pentru ca lenea imi blocheaza acum sursele de imaginatie si nu reusesc sa-mi dau seama. Sper sa ma ti la curent la 360 daca se poate si sa ma anunti cand pui next'ul.
Hugs :x[


Nu ai voie sa foloseşti culori în posturi

[Madalovenar]

Hei,am trecut si eu pe aici.
Deci nu prea am ce comenta asa ca trec direct la subiect.
Ce mi-a placut:
Ador cum descrii toata actiunea.Decurge lin fata de cum o fac eu,iar sentimentele,nu mai am ce spune,le descrii foarte bine.
Ce nu mi-a placut.
Nu prea am ce spune,doar cateva greseli de tastatura dar n-ai ce face,pot sa jur ca la fiecare ni se intampla,nu?
Spor la scris si multa imaginatie pentru urmatorul capitol.:-h

[Alicia]

Buna ..:*:* ..cum am promis ..am trecut si eu pe la ficu` tau ..
Deci .sa trecem la subiect ..sunt putin in ceata cu titlul ...nu prea inteleg la ce se refera ..da ma rog ..:-j ..presupun ca o sa imi dau seama pe parcurs ..
Imi place foarte mult ca nu e Sakura personajul principal ..m-am cam saturat de ficurile SasuSaku ;)).
Apropo ..cand ne spui si noua ce sa intamplat in generala ?
As spune cate ceva despre actiune, naratiune, descriere, dialog ...dar nu ma pricep:...:
Cam atat am avut de spus ..
Cred ca ma bag si eu la somn. Deci noapte buna ..:zz:

P.S: Anunta-ma si pe mine cand pui nextu` ..:pls:

[Pustoaica_cu_ochii_verzi]

Heyy :X. Cum mi-ai lasat un com la fic si link-ul la profil, am zis hai sa vedem ce este.
Cum eu nu am lasat nici un com la ficul tau ma voi exprima in privinta ficului intreg :D.

Let's start... :

Ideea mi se pare interesanta si originala, ceea ce este foarte bine.
Titlul este foarte interesant si bine ales. ( sincer, am intrat de cateva ori la ficul tau dar mi-a fost lene sa las com :"> ... scuze)
Aciunea mi se pare ca decurge normal si ca nu este grabita.
Naratiunea se impleteste frumos cu dialogul.
Dialogul este bun, nu este sec, ceea ce este bine.
Descrierea imi place mult cum descrii sentimentele.
Greseli de exprimare/ortografie am putut observa in acest ultim capitol.
Ai conturat foarte frumos personajele, imi place comportamentul lor si stilul tau de a scrie.

Felicitari! Chiar ai un fic reusit! Tine-o tot asa!;)

Bye-bye[/font]

[Mina-chan]

Hello dear:*
Am citit ambele capitole si am zis sa-ti las si un comentariu:P
Deci sa incepem:
In primul capitol mi-a placut foarte mult cum ai descris sentimentele dar pe la mijloc m-am cam pierdut ai pus niste replici cam greoaie si nu inteleg prea mult, sau poate ca sunt eu greoaie de cap:)) in fine sa lasam asta, actiunea este bine plasata si nu e grabita, dialogul este bun, iar greseli sunt cateva dar nu mi le mai amintesc acum, deci pe scurt un capitol foarte frumos:x
In capitolul II din nou m-ai surpins placut chiar imi place cum descri sentimentele si in special luna, actiunea a decurs cum trebuia, dialogul nu a fost deloc sec, deci si acest capitol ti-a iesit bine:)
Ce pot sa mai spun, astept next si spor la scris:*