[Naruto] You not alone

[Nywa]

[center]Capitolul 13[/center]

Eram atent sa nu imi tai degetele, in timp ce il ajutam pe Kanny sa faca ramen in casa, atfel putand si eu sa invat ceva de gatit si nu numai sa cumpar, mancare gata-facuta. De fapt eu gateam, bruetul doar imi dadea indicatile cum sa fac, fiindca un timp, el nu are voie sa isi forteze corpul cu nimic. Nu intelegeam cum are rabdarea sa nu ia nimic in maini - nici nu putea sa ia, fiindca ii tremurau foarte rau - sau sa faca anumite miscari bruste.
- Naruto, ii tai prea grosi, imi atrase baiatul atentia, iar eu i-am zambit cu toata fata, facandu-l si pe el sa schiteze un micut zambet, dar nu reusi doar o grimasa si aia de durere.
- Sunt buni si grosi, incerc sa ma scot, dar Uchiha clatina din cap, dandu-si ochii peste cap. De ce faci mutre? Il intreb iritat, fiindca mereu facea mutre si figuri.
Ofta si se ridica de la masa, ducandu-se la geam si isi privi mainile bandajate, ce ii tremurau destul de rau. Le stranse in pumn si il azvarli spre perete, dar i-am prins pumnul, inainte de produrerea impactului dureros pentru el. Ii prind si cealalta mana, luandu-l pe umar ca un sac de cartofi, ducandu-l in camera lui, amenintandu-l ca am sa-l trimit la Sakura, daca nu e cuminte si nu ma asculta. Cum auzi de rozalie, tacu subit, intrebandu-ma pe urma ce se va alege cu mancarea, care am inceput sa o preparam.
- Nimic, ii raspund simplu la intrebare, asezandu-l pe pat si am inceput sa ii caut prin dulap. Tu ai un singur schimb? Il intreb uimit si socat in acelasi timp.
- Un shinobi nu are nevoie de multe haine, ii aud raspunsul cam intepat la intrebarea mea, ca ma facu sa oftez secatuit de ideii.
Ma duc pana in camera mea, luand de acolo o pereche de pantaloni negri, mai scurti si un tricou alb, revenind cu ele la brunet. Ii le arunc pe pat si ii spun sa se imbrace cu ele. Vru sa protesteze, dar privirea mea severa, il aduse la tacere sau aproape la tacere, fiindca mormaia niste injuraturi la adesea mea. Ies din camera, pentru a ma schimba si eu. Nu intelegeam de ce Kanny nu vroia sa ii fiu aproape si sa il ajunt. Poate nu vrea sa fie ranit, sopti o voce in capul meu, iar eu a trebuit sa ii dau dreptate, in timp ce ma imbracam. Baiatul prea mult a suferit, dar nu voi lasa eu sa mai sufere. Promit!

Bateam nervos si iritat din picior, asteptandu-l pe brunet sa se opreasca din mutrele de copil mic, pe care le facea in legatura cu hainele. Nici macar fratesu nu era asa de mofturos cu hainele, cand mergeam sa ne cumparam si - nu-mi vine sa cred ca spun asta - nici Sakura nu facea mutre la acest capitol.
- Kanny nu ma enerva sau o sa stai gol, doar in lenjerie, daca nu iti alegi cel putin trei schimburi de haine! Marai nervos, bagand astfel viteza in brunet.
- Hokage-sama, rugati-l sa isi aleaga si alte culori in afara de negru, albastru-inchis si alb, ma ruga vanzatoarea, dar eu am zambit amuzant.
- Macar la culor sa nu faca mofturi, o impac pe vanzatoare, apoi iau hainele ce mi le dadu brunetul, ducandu-le la casa. Ma intreb daca baiatul lui Kakashi tot asa mutre face, cum faci tu, incerc sa fac o conversatie cu adolescentul, dar acesta ridica simplu din umeri, aratand nepasator.
Dupa ce am iesit din magazinul cu haine, am mers pana la bacanie, unde am cumparat inghetata dubla, rupand-o in jumatate si dandu-i si lui, mai ales ca era cu capsuni, preferata mea. Il aud cum scoase un sunet de placere, apoi ma apuca de mana, pupandu-ma pe obraz, dupa ce se asigura ca nu ne vedea nimeni in parc. Raman placut surprins, ca micutul Uchiha poate ma vede mai mult decat o dadaca insuportabila, ce nu se opreste din trancanit. Il iau de dupa umeri si il trag spre un fotograf ambulant, ce facea poze pe loc, rugandu-l sa imi faca o poza cu Kanny.
- Nu sunt fotogenic defel, se vaita micutul, cand l-am luat dupa gat si am zambint la aparat.
Fotograful ne facu poza, apoi dupa vreo zece minute, ne dadu amintirea. Il aud pe batran, cum il contrazise pe brunet, spunandu-i ca este foarte fotogenic. A trebuit sa il iau pe sus de acolo, fiindca intr-o secunda fete tinere, au navalit pe Kanny, pentru a face poza cu el, cerandu-i in acelasi timp si adesa, pentru al vizita. Dupa ce am scapat de fanele lui, il aud cum ma ruga sa mergem undeva, ca sa sta jos, ca il doare tot corpul.
- Acum il cred pe Sasuke, cand imi spunea, ca avea la fane de nu ii ajungea degetele de la maini si picioare ca sa le numere, murmura baiatul, cand ne-am trantit pe o banca, aflata intr-o mica poienita din parc, la umbra si ferita de ochii celorlalti.
- Si mie imi era o ciuda pe mine, de nici nu ma vedeam de ea, ii marturisesc si incep sa rad ca un nebun, acompaniat de tanar.
Dupa ce ne potolim din ras, ii apuc barbia si ii sterg o urma de inghetata din cotul guri. Ii privesc buzele acelea minunate si moi, iar intr-un impuls nebunesc, imi lipesc buzele peste ale sale, dandu-le contur cu limba. Atat de dulci...

[ohaio_angel]

Hey, am aterizat si eo pana la urma si pot spune ca deja am ramas incantata, adica, nu ca ar fi ceva de neasteptat, dar a fost un capitol very sweet.In gandul meu, adica imi sclipeau ochii cu fiecare cuvant citit si-mi venea mie sa-i giugiulesc pe ei doi.Tare adorabili sunt:*
De fapt am ce sa zic despre personaje, neah, nu am sunt mult prea simpatici in acest capitol, deci nu prea am ce sa critic.:D
Oke bye, te astept cu nextu'