08-03-2011, 10:52 PM
Hello girls! va multumesc muult pentru comentarii, sunteti niste scumpe:*
am venit cu nextul, care va fi ultimul. :p
Capitolul III
A iesit din camera, nu inainte de a-mi arunca o ultima privire fulgeratoare. Dupa asta, cateva lacrimi mi-au inundat obrajii. Erau atat de multe, incat mi s-au strans in barba, iar apoi mi s-au scurs pe bluza. Cum putea sa ma santajeze asa?! Am asteptat toata viata sa aflu cine sunt. Ce poate fi mai rau decat sa nu iti cunosti parintii? In plus, chiar ma simteam ciudat. Plangeam, simteam, ma emotionam, la fel ca un om, desi aveam si altfel de instincte. Mai nou mi-am dat seama ca ma pot indragostii. Defapt, mi-am dat seama ca eram deja. Adevarul e, ca nici eu nu mai vreau sa stau departe de el. Era slabiciunea mea. Usa s-a deschis, scotand un scartait, iar apoi s-a ivit Sergiu, care mi-a adus masa, portia de sange.
- S-a intamplat ceva?ma priveste uimit pret de cateva secunde. Era si normal, nu cred ca m-a mai vazut plangand.
-Sergiu, poti tine un secret?l-am intrebat stergandu-mi lacrimile si incercand sa ma calmez.
-P-pai, eu nu vreau sa am probleme, dar daca vreti sa imi spuneti ceva sigur, va ascult…
-Nu te speria, i-am raspuns scurt afisand un zambet care nu a durat mai mult de cateva secunde.
Sergiu s-a asezat langa mine, pe pat. M-am dat putin mai incolo, am luat o perna in brate si m-am asezat turceste in mijlocul patului. Brunetul ma privea uimit, asteptand sa afle ce aveam de spus.
-Ce s-a intamplat cu domnul de dinainte? A plecat putin nervos..
-Exact despre asta vreau sa vorbim, l-am intrerupt eu. Sti, tu ma consideri vampir? Crezi ca vampirii se pot indragosti? Sau oamenii de vampiri, si invers?
Sergiu face ochii mari, si ma priveste cu atentie. Tuseste subtil, iar apoi isi indreapta directia in alta parte. Am vazut cum obrajii lui au inceput sa se inroseasca. M-am apropiat de el dand din cap, invitandu-l sa imi raspunda.
-Nu stiu daca se pot indragosti, dar stiu sigur ca un om poate sa se indragosteasca de un vampir.
-Poftim? Esti sigur? De unde sti? Il intreb tot mai curios, apropiindu-ma de el.
Sergiu imi mangaie fata, iar apoi ma trage mai aproape de el. Mi-a prins buzele intr-un sarut patimas, si destul de lung. Limba lui se juca libera prin gura mea. I-am simtit mana calda pe spate, in timp ce pe cealalta o tinea dupa gatul meu, astfel incercand sa nu ma lase sa ma retrag, in caz ca aveam vreo intentie. Am inceput sa gem, dar a pus stapanire pe buzele mele, urmand un alt sarut, si altul, si altul. Si-a ridicat capul, apoi m-a sarutat pe frunte,tinandu-mi capul lipit de pieptul sau. Am putut sa ii simt bataile inimii foarte puternice, incat puteam sa jur ca avea sa sparga pieptul in orice moment. Cand a vazut ca mi-am ridicat uimit privirea spre el, m-a indepartat, iar obrajii sai au inceput sa fie tot mai rosii.
Vizibil agitat, s-a asezat inapoi langa mine, evitandu-mi privirea.
-Imi pare rau, am simtit nevoia sa fac asta. Nu e nevoie sa ma dati afara, voi pleca si singur.
-Nu e nimic, nu ii poti dicta inimii, am oftat eu, rotindu-mi privirea prin camera. Am luat perna si mi-am astupat fata. Chiar despre asta voiam sa vorbim, am continuat eu. Imi pare rau, mi-am dat seama ce simti pentru mine, dar nu vom putea sa fim impreuna.
I-am explicat lui Sergiu toate cele intamplate. Privirea sa inocenta si curioasa ma urmarea. Si-a dat seama ca sufar, dupa ce i-am confirmat asta. A plecat grabit fara sa mai astepte sa auda ce aveam de zis. L-am lasat in pace, si m-am asezat comod in patul moale, pentru ca deja era noapte.
*********************
A doua zi, de dimineata, defapt era trecut de amiaza cand m-am trezit, si-a facut aparitia Daichi. Uimit, l-am intrebat de ce este aici, si mi-a raspuns scurt si la obiect ca l-a rugat Sergiu sa vina. Ce-i drept, ii multumeam in sinea mea lui Sergiu, pentru gestul facut. Insa, ma intrebam de ce ar face el asta? Mi-a confirmat ca ar vrea sa fim impreuna, ca mereu a vrut sa ma sarute… si , acum?
-Sunt hotarat sa iti spun tot ce stiu. Vino spre oglinda. Dupa cum ai observat, poti vedea o simpla reflectie. Dar, nu e numai asta, spune el atingand oglinda. Este o oglinda facuta chiar de mine, cu atata migala, pentru a-ti arata ce esti cu adevarat.
Intr-adevar, in oglinda a aparut un vampir, un varcolac, si surprinzator, un om.
-Cred ca ti-ai dat seama. Aceasta oglinda indica genele tale. Acum, iti voi spune din previziunile mele: mama ta a fost pe jumatate vampir, pe cand tatal tau a fost varcolac.
Am facut ochii mari, dupa care am scos un sunet, in semn ca am inteles. Defapt, mi-am dat seama ca latura mea umana era mai puternica decat cele doua la un loc. Asta explica tot. Setea de sange, caninii, pielea alba, culoarea ochilor si vederea slaba imi indica faptul ca aveam si o parte de vampir, iar simturile mele bine dezvoltate, si urechile ascutite explica ca eram un varcolac. Am inceput sa plang de fericire, aruncandu-ma in bratele lui Daichi. In sfarsit aflasem, datorita lui!
Pe fata acestuia se afisa in zambet orgolios, tinandu-ma in brate, dupa care isi apleca capul spre mine, si privindu-ma pofticios ma saruta pe nas. Aproape ca m-a bufnit rasul, dar se pare ca si el era amuzat.
-Multumesc.. am murmurat eu
-Te iubesc, Umeko!
Nu am mai apucat sa spun nimic, pentru ca deja mi-a acoperit buzele de ale sale, intru-un sarut pasional si foarte posesiv. Inima a inceput sa imi pulseze rapid, iar obrajii au devenit rosii. Siteam fiorii cum imi strabateau corpul, si usor, usor, pielea mea a devenit ca de gaina. Daichi m-a mangaiat pe par, Despartindu-mi buzele cu limba sa, si lasand-o sa cerceteze lacasul meu umed in voie. Ne-am indepartat cu pasi mici de oglinda, astfel ajungand langa pat. Daichi ma impinge, apoi se aseaza in genunchi, peste mine, tinandu-ma de maini. Ma atinge in locul intim, iar eu scap cateva gemete care il fac sa isi arate coltii si sa ma priveasca cu superioritate. Imi descheie fermoarul pantalonilor, am vrut sa il opresc, dar oricum stiam ca orice incercare a mea nu ar fi avut succes. Deveneam din ce in ce mai agitat, cand am ramas amandoi dezbracati. Am vrut sa ma acopar, dar Daichi mi-a dat peste mana clatinandu-si capul in semn dezaprobator, iar apoi a inceput sa zambeasca. S-a asezat apoi peste mine, sa fie sigur ca ma poate domina in totalitate,si ca nu voi fugii. Am ajuns in extaz, asa cum doar noi putem.
Ending...
Cand esti diferit de ceilalti, cand o dragoste interiza iti apare in cale, cand misterele greu de dezlegat te ingrijoreaza, te bantuie, cand esti pus in situatii dificile, cand viata iti e plina de greutati si nu sti pe care sa o rezolvi prima, lasa-te condus de sentimente- e cea mai usoara cale spre succes. Atunci cand in lumea secreta doi se intalnesc, totul este diferit de lumea oamenilor. Pasiunea intrece orice limta, iar dragostea este nemarginita. Nu te descuraja atunci cand lumea te critica, ei nu stiu ca dragostea e oarba. Oricum ar fi ea, nu o evita, pentru ca nu ai sa poti.
O eternitate cu tine este ceea ce imi doresc cu adevarat.
_______________
pai, sper ca v-a placut. Astept comentarii complexe, cu privire la idee, stil, si sper sa nu fie vreo greseala de tastare.
am venit cu nextul, care va fi ultimul. :p
Capitolul III
A iesit din camera, nu inainte de a-mi arunca o ultima privire fulgeratoare. Dupa asta, cateva lacrimi mi-au inundat obrajii. Erau atat de multe, incat mi s-au strans in barba, iar apoi mi s-au scurs pe bluza. Cum putea sa ma santajeze asa?! Am asteptat toata viata sa aflu cine sunt. Ce poate fi mai rau decat sa nu iti cunosti parintii? In plus, chiar ma simteam ciudat. Plangeam, simteam, ma emotionam, la fel ca un om, desi aveam si altfel de instincte. Mai nou mi-am dat seama ca ma pot indragostii. Defapt, mi-am dat seama ca eram deja. Adevarul e, ca nici eu nu mai vreau sa stau departe de el. Era slabiciunea mea. Usa s-a deschis, scotand un scartait, iar apoi s-a ivit Sergiu, care mi-a adus masa, portia de sange.
- S-a intamplat ceva?ma priveste uimit pret de cateva secunde. Era si normal, nu cred ca m-a mai vazut plangand.
-Sergiu, poti tine un secret?l-am intrebat stergandu-mi lacrimile si incercand sa ma calmez.
-P-pai, eu nu vreau sa am probleme, dar daca vreti sa imi spuneti ceva sigur, va ascult…
-Nu te speria, i-am raspuns scurt afisand un zambet care nu a durat mai mult de cateva secunde.
Sergiu s-a asezat langa mine, pe pat. M-am dat putin mai incolo, am luat o perna in brate si m-am asezat turceste in mijlocul patului. Brunetul ma privea uimit, asteptand sa afle ce aveam de spus.
-Ce s-a intamplat cu domnul de dinainte? A plecat putin nervos..
-Exact despre asta vreau sa vorbim, l-am intrerupt eu. Sti, tu ma consideri vampir? Crezi ca vampirii se pot indragosti? Sau oamenii de vampiri, si invers?
Sergiu face ochii mari, si ma priveste cu atentie. Tuseste subtil, iar apoi isi indreapta directia in alta parte. Am vazut cum obrajii lui au inceput sa se inroseasca. M-am apropiat de el dand din cap, invitandu-l sa imi raspunda.
-Nu stiu daca se pot indragosti, dar stiu sigur ca un om poate sa se indragosteasca de un vampir.
-Poftim? Esti sigur? De unde sti? Il intreb tot mai curios, apropiindu-ma de el.
Sergiu imi mangaie fata, iar apoi ma trage mai aproape de el. Mi-a prins buzele intr-un sarut patimas, si destul de lung. Limba lui se juca libera prin gura mea. I-am simtit mana calda pe spate, in timp ce pe cealalta o tinea dupa gatul meu, astfel incercand sa nu ma lase sa ma retrag, in caz ca aveam vreo intentie. Am inceput sa gem, dar a pus stapanire pe buzele mele, urmand un alt sarut, si altul, si altul. Si-a ridicat capul, apoi m-a sarutat pe frunte,tinandu-mi capul lipit de pieptul sau. Am putut sa ii simt bataile inimii foarte puternice, incat puteam sa jur ca avea sa sparga pieptul in orice moment. Cand a vazut ca mi-am ridicat uimit privirea spre el, m-a indepartat, iar obrajii sai au inceput sa fie tot mai rosii.
Vizibil agitat, s-a asezat inapoi langa mine, evitandu-mi privirea.
-Imi pare rau, am simtit nevoia sa fac asta. Nu e nevoie sa ma dati afara, voi pleca si singur.
-Nu e nimic, nu ii poti dicta inimii, am oftat eu, rotindu-mi privirea prin camera. Am luat perna si mi-am astupat fata. Chiar despre asta voiam sa vorbim, am continuat eu. Imi pare rau, mi-am dat seama ce simti pentru mine, dar nu vom putea sa fim impreuna.
I-am explicat lui Sergiu toate cele intamplate. Privirea sa inocenta si curioasa ma urmarea. Si-a dat seama ca sufar, dupa ce i-am confirmat asta. A plecat grabit fara sa mai astepte sa auda ce aveam de zis. L-am lasat in pace, si m-am asezat comod in patul moale, pentru ca deja era noapte.
*********************
A doua zi, de dimineata, defapt era trecut de amiaza cand m-am trezit, si-a facut aparitia Daichi. Uimit, l-am intrebat de ce este aici, si mi-a raspuns scurt si la obiect ca l-a rugat Sergiu sa vina. Ce-i drept, ii multumeam in sinea mea lui Sergiu, pentru gestul facut. Insa, ma intrebam de ce ar face el asta? Mi-a confirmat ca ar vrea sa fim impreuna, ca mereu a vrut sa ma sarute… si , acum?
-Sunt hotarat sa iti spun tot ce stiu. Vino spre oglinda. Dupa cum ai observat, poti vedea o simpla reflectie. Dar, nu e numai asta, spune el atingand oglinda. Este o oglinda facuta chiar de mine, cu atata migala, pentru a-ti arata ce esti cu adevarat.
Intr-adevar, in oglinda a aparut un vampir, un varcolac, si surprinzator, un om.
-Cred ca ti-ai dat seama. Aceasta oglinda indica genele tale. Acum, iti voi spune din previziunile mele: mama ta a fost pe jumatate vampir, pe cand tatal tau a fost varcolac.
Am facut ochii mari, dupa care am scos un sunet, in semn ca am inteles. Defapt, mi-am dat seama ca latura mea umana era mai puternica decat cele doua la un loc. Asta explica tot. Setea de sange, caninii, pielea alba, culoarea ochilor si vederea slaba imi indica faptul ca aveam si o parte de vampir, iar simturile mele bine dezvoltate, si urechile ascutite explica ca eram un varcolac. Am inceput sa plang de fericire, aruncandu-ma in bratele lui Daichi. In sfarsit aflasem, datorita lui!
Pe fata acestuia se afisa in zambet orgolios, tinandu-ma in brate, dupa care isi apleca capul spre mine, si privindu-ma pofticios ma saruta pe nas. Aproape ca m-a bufnit rasul, dar se pare ca si el era amuzat.
-Multumesc.. am murmurat eu
-Te iubesc, Umeko!
Nu am mai apucat sa spun nimic, pentru ca deja mi-a acoperit buzele de ale sale, intru-un sarut pasional si foarte posesiv. Inima a inceput sa imi pulseze rapid, iar obrajii au devenit rosii. Siteam fiorii cum imi strabateau corpul, si usor, usor, pielea mea a devenit ca de gaina. Daichi m-a mangaiat pe par, Despartindu-mi buzele cu limba sa, si lasand-o sa cerceteze lacasul meu umed in voie. Ne-am indepartat cu pasi mici de oglinda, astfel ajungand langa pat. Daichi ma impinge, apoi se aseaza in genunchi, peste mine, tinandu-ma de maini. Ma atinge in locul intim, iar eu scap cateva gemete care il fac sa isi arate coltii si sa ma priveasca cu superioritate. Imi descheie fermoarul pantalonilor, am vrut sa il opresc, dar oricum stiam ca orice incercare a mea nu ar fi avut succes. Deveneam din ce in ce mai agitat, cand am ramas amandoi dezbracati. Am vrut sa ma acopar, dar Daichi mi-a dat peste mana clatinandu-si capul in semn dezaprobator, iar apoi a inceput sa zambeasca. S-a asezat apoi peste mine, sa fie sigur ca ma poate domina in totalitate,si ca nu voi fugii. Am ajuns in extaz, asa cum doar noi putem.
Ending...
Cand esti diferit de ceilalti, cand o dragoste interiza iti apare in cale, cand misterele greu de dezlegat te ingrijoreaza, te bantuie, cand esti pus in situatii dificile, cand viata iti e plina de greutati si nu sti pe care sa o rezolvi prima, lasa-te condus de sentimente- e cea mai usoara cale spre succes. Atunci cand in lumea secreta doi se intalnesc, totul este diferit de lumea oamenilor. Pasiunea intrece orice limta, iar dragostea este nemarginita. Nu te descuraja atunci cand lumea te critica, ei nu stiu ca dragostea e oarba. Oricum ar fi ea, nu o evita, pentru ca nu ai sa poti.
O eternitate cu tine este ceea ce imi doresc cu adevarat.
_______________
pai, sper ca v-a placut. Astept comentarii complexe, cu privire la idee, stil, si sper sa nu fie vreo greseala de tastare.
Cea mai reuşită semnătură.