My overcast abyss is gone [shounen-ai]

[n{iK}a aMmA]

Am citit ficul acum cateva saptamani dar lenea isi spune cuvantul si nu ti-sm lasat nici un comentariu.
Imi place la nebunie ficul. E original.
Evident ca Naruto doarme in post... dar totusi mi-ar placea sa-l faca pe Sasuke sa se rasgandeasca si sa nu mai incerce sa distruga satul.
Ai putin cam mult dialog dar sa stii ca asta nu e o problema.
Descrierea e buna dar in ultimul capitol ai avut cam putina. nu e nici o problema, pui putin mai multa la urmatorul capitol
Greseli de tastare nu am vazut, si chiar daca ar fi, acestea se fac din graba.
Mai grav ar fi daca ai avea greseli de exprimare, dar nu am vazut la tine asa ceva.
Te rog sa pui capitolul cat de repede poti.

[Bella]

YEY! Eu sunt prima care comnteaza! E super! nam crezut niciodata ca Sasuke poate sa fie asha de pervers! :)) dar transpui foarte bine comportamentul shi pshihicul in general al lui Sasuke! partea cu"-Crezi ca o sa te primesc in pat asa de murdar?
S-a intors cu fata la mine, nedumerit.
-Sasuke, cand ai devenit asa pervers?
-Ce vrei sa spui? Mereu am fost asa, ii spun, zambind." e super tare!:)) uuuuuuu! sasuke e pervers

[Alixa]

Sasuke, pervers?
Se stie pe sistem :))))
Scuze ptr intarzierea mea sa-mi fie rusine :">, dar cum s-a mai zis lenea e paguboasa :)))))
Mie imi place capitolul asa cum e, cu mai mult cu mai putin :))
Lupta offf X_X cand poate sa fie si ei linistiti? sa faca una alata :))
Deci dupa felul cum m-ai lasat cu ochii in soare sper ca nextul sa fie Hot ca vorba aia, "pentru ca meritam" :))
Te pwp si gambateeeeee!!!!!:X:X:X

[Verrine]

Waaa, cate comentarii :X>. Sank you guys ^^. Here is za nest. Cred ca mai am un capitol si termin:-?.

Capitolul 36:

Dimineata urmatoare ne-am intors in Konoha, incercand pe drum sa-I explicam lui Naruto ce s-a intamplat -pana la urma cazusem de comun acord cu Yuuki sa o facem. Drumul a fost chiar linistit, fara incidente si certuri – desi Naruto a facut cateva atentate asupra mea, fara sa mai vorbim de complimentele aduse la adresa puterii feminine a lui Yuuki. Deasemenea, idiotul a insistat sa se intoarca cu noi pentru a-i putea cunoaste pe Suigetsu si Karin. Avea el o curiozitate extraordinara pentru puterile noilor mei coechipieri.
-Sasuke, esti sigur ca e bine ca Naruto sa se intalneasca cu Suigetsu si Karin?
Am privit ganditor expresia ingrijorata a lui Yuuki. Aveam niste planuri in minte.
-Da, vreau sa testez ceva.
-Am o vaga impresie ca aia doi vor avea de suferit, a spus soptit, mai mult pentru el. Eram de acord cu Yuuki, cand mai multi idioti se aduna la un loc, nimic bun nu poate sa se intample. Eram curios asupra rezultatului.
Naruto nu ne-a bagat in seama discutia, fiind atras de nu stiu ce pergament pe care s-a chinuit tot drumul sa-l descifreze – il gasisem alaturi de paturi in cabana aceea darapanata si veche de langa rau.
Cand am ajuns in fata casei in care stateam pe parcursul sederii noastre in Konoha, Karin a fost prima care a iesit, probabil deranjata de cantitatea imensa de chackra din jur, urmata apoi de privirile curioase ale lui Suigetsu.
-Oh, ne-ai adus o noua jucarie?
Suigetsu a zambit, analizandu-l pe Naruto, pregatindu-si sabia si luand o pozitie de lupta.
-Suigetsu, indeparteaza-te.
-Eh? De ce?
Vocea serioasa a lui Karin l-a uimit, cred ca era pentru prima data cand o auzea pe roscata vorbind pe un ton atat de hotarat.
-Baiatul ala…
O atmosfera de anxietate i-a invaluit pe amandoi, privind nesiguri cand la Naruto, cand la mine. Nu stiau cum sa actioneze, nu m-as fi asteptat la asta. In mintea mea, scenariul ar fi aratat ceva in genul Suigetsu il ataca pe Naruto, Karin incearca sa-l opreasca, blondul nu vrea sa inrautateasca conditia satului mai mult decat acum, asa ca pentru a lupta se indeparteaza cu ceva kilometri de aici, iar ca urmare, Suigetsu se ia dupa el, urmat de Karin. Consecinta? Ramaneam singur cu Yuuki. Voiam sa stabilesc niste detalii legate de ceea ce voiam sa faca cand dadeam satului “ lovitura de gratie”.
Atmosfera greoaie si gandurile mele au fost intrerupte de vocea lui Naruto, care isi luase pentru prima data ochii de la pergamentul acela:
-O, buna. Voi trebuie sa fiti noii coechipieri a lui Sasuke, a spus analizandu-i pe cei doi timp de cateva secunde, apoi continuand, e asa de nedrept! Ai numai fete dragute, cat de norocos. De fapt, daca stau bine sa ma gandesc, mereu ai fost popular... a rostit cu o invidie copilareasca, oftand.
Suigetsu si Karin il priveau mirati.
-Usuratonkachi*, ii spun, lovindu-l.
Asta imi aducea amintiri, cu ani in urma, obisnuiam sa-i spun asta foarte des. Am zambit discret, se pare ca obiceiurile vechi nu mor asa de usor.
Naruto a zambit la randul lui, “coplesit” la randul sau de amintiri.
-NA-RU-TO!
Toti ne-am intors privirile catre persoana care se apropia de noi, inclusiv Naruto care parca stia deja ce avea sa se intample.
-Tsunade-sama vrea sa te vada, stii cat timp mi-a luat sa te gasesc?!
Atentia noastra era atintita asupra Sakurei. Am privit-o cu raceala, aducandu-mi aminte de un incident mai vechi din care Yuuki nu a iesit prea bine.
Fara prea multe cuvinte adresate noua, Sakura l-a luat pe Naruto, tarandu-l cel mai probabil spre biroul lui Tsunade. Cred ca blondinul a murmurat un “ pe mai tarziu”, insa n-am acordat foarte multa atentie. Acum aveam lucruri mai importante de facut.
-Ce mai coechipieri ai avut si tu, a zis Karin, privind cum ce doi se pierd in zare. Noi suntem cu siguranta mult mai buni.
Am oftat.
-Atunci ar trebui sa va aratati taria mai mult in lupta.
M-au privit cu totii fara sa spuna nimic. Ma asteptam la intrebari legate de misiune, insa nu a venit niciuna din partea lor. Oricum, nu era tocmai necesar pentru ei sa stie ce s-a intamplat acolo, indiferent daca le-as fi spus sau nu, vietile lor nu s-ar fi schimbat cu nimic. Ca urmare a tacerii lor, am rostit:
-Haide-ti, am niste planuri pentru maine seara.
-Insfarsit niste actine! a spus Suigetsu, plin de entuziasm.
Ne-am strans toti intr-una dintre camera, in jurul unei mese, avand o harta a Konohai in fata noastra. Abia acum incepea adevarata distractie. Trebuia sa recunosc, si eu eram nerabdator sa am o lupta adevarata. O da, uitasem sa mentionez, intr-un mod destul de surprinzator, nici un ANBU sau alta organizatie secreta a Konohai nu era “ langa noi”. Ce pot spune, nu m-as fi asteptat sa castig increderea Tsunadei atat de repede.
-Sa vedem, spun in timp ce privesc cu atentie harta. Conditia actuala a satului nu este tocmai proasta deoarece in ciuda faptului ca majoritatea cladirilor sunt distruse, nici un shinobi sau ninja nu are rani grave, fiind toti apti sa lupte. Voi trei o sa fiti pe post de diversiune, in timp ce eu ma indrept spre nucleu. Suigetsu, vreau sa acoperi estul si sudul impreuna cu Karin, astfel incat nici un ninja sa nu se indrepte catre nord, unde voi fi eu.
-Stai, a zis Karin, impiedicandu-ma sa continui. Daca eu si Suigetsu vom merge in partea de est si sud, insemana ca lui Yuuki ii ramane vestul. Conform cantitatii de chackra, vestul are de doua ori mai multi shinobi decat partea in care suntem noi. Nu cred ca se va descurca.
Yuuki ne privea cu atentie, incercand sa inteleaga care era adevarata tactita a planului si daca poate sa faca ceva sa o imbunatateasca.
-Uiti ceva, ii marturisesc. Yuuki o are pe Nekomata.
M-au privit socati.
-Vrei sa te folosesti de ceva ce nu poti controla?! a tipat Karin, revoltata de idee.
Am oftat. In ciuda faptului ca ea era atat de afectata de situatie, Yuuki nu parea sa aibe nimic impotriva. Ne privea degajat si amuzat. Atat de tipic lui…
-Nekomata are doua cozi, in timp ce demonii cu care ne-am luptat pana acum aveau mai mult de cinci. Cantitatea de chackra a lui Yuuki este, intradevar, mai mica insa poate sa o controleze. Nu-i asa?
-Destul de adevarat, a raspuns Yuuki. Insa nu e atat de simplu. Am facut cu ceva timp in urma un pact cu Nekomata, a marturisit fara sa dea mai multe detalii. In urma lui, eu voi putea sa folosesc doar jumatate din puterea ei si o s-o si pot controla. Chiar daca imi apar doua cozi, puterea tot pe jumatate ramane.
Am ramas pe ganduri.
-Nu exista un interval de timp intre momentul in care treci de acea jumatate si cel in care pierzi complet controlul?
-Ba da, este de o ora si jumatate, asta in cazul in care nu intervine nimic. Daca nu ma intorc la normal in acest interval de timp, pot sa imi pierd dupa cunostinta, iar Nekomata nu va fi oprita pana in punctul in care este omarata sau calmata. Ma rog, in al doilea caz, este posibil ca ratiunea si sufeltul meu sa cedeze si in locul transformarii mele in persoana care eram sa fiu o nekomata in miniatura, adica o pisica cu doua cozi.
Am zambit. Stiam ca baiatul asta imi va fi de folos.
-Atunci, insemana ca am o ora si jumatate la dispozitie sa-mi inchei socotelile.
Toti m-au privit mirati, cu cea mai mare stupoare insa a fost Yuuki.
-Vrei sa spui ca pot…?
I-am raspuns printr-o miscare rapida a capului. Stiam ca vrea sa ajute, de ce sa-i iau atunci aceasta sansa?
-Continuand. Suigetsu si Karin o sa stati deci in est si sud, iar Yuuki in vest, am spus, indreptandu-mi privirea spre el. Vreau sa-ti faci inca doua clone, cu care sa imparti din chackra si sa le dai o infatisare a unor oameni care nu sunt din sat. Sa para ca suntem mai multi. La ora 5.00 dupamiaza Karin, Suigetsu, spun uitandu-ma la fiecare dintre ei, vreau sa atacati. Intre 5.00 si 5.30, Yuuki vreau sa-ti faci clonele si tot ce ti-am cerut, apoi la si jumtatae ataci. La ora 7.00 o sa vin spre tine. Karin, Suigetsu vreau sa creati apoi o diversiune si sa plecati.
M-am oprit sa vad daca mai sunt alte obiectii. In decursul a catorva minute nimeni nu a zis nimic. Inseamna ca mergem bine.
-Suigetsu, Karin mergeti si verificati locul.
-Hai, au zis amandoi, disparand din fata noastra.
M-am asezat pe unul dintre scaune, lasandu-mi capul pe spate si privind tavanul. Trebuia sa-i zic ceva lui Yuuki si prevedeam ca nu va avea o reactie prea fericita.
-Sasuke, ce te framanta?
Mi-am intors capul spre el, cateodata ma uimea modul in care ghicea tot ce aveam in minte.
-Vreau sa-ti mai faci o clona.
M-a privit uimit, nu se astepta la asta.
-Pentru ce?
-Vreau sa te duci la Naruto si sa te asiguri ca nu afla nimic de atac.
Ochii i s-au marit, de parca ar fi stat sa-i iasa din orbite. M-a privit cu o expresie tampa ceva timp, pana isi adunase gandurile, incercand sa spuna ceva.
-Sasuke… vrei sa fac dragoste cu…Naruto?
Am sarit ca ars de pe scaun.
-Yuuki, nu fi prost. Numai cu mine faci dragoste. Plus ca nu am spus sa te culci cu el. Vreau sa folosesti un genjutsu.
A scos un oftat lung.
-Bine, dar dupa asta trebuie sa te revansezi.
Un zambet mi-a aparut in coltul gurii.
-Normal.

[n{iK}a aMmA]

Imi place capitolul dar nu ma incanta deloc idea ca Sasuke ataca satul sau natal. Imi vine sa plang la cat de netot e. Adica prieteni lui si toti sateni il primesc cu bratele deschise iar el ce face? Vrea sa atace satul! E rau, foarte rau. Cine se crede? Nu tine deloc la Naruto care i-a fost si inca e, sau mai bine spus sper ca inca e cel mai bun prieten? Doar stie cat tine Naruto la Konaha. Dar vrea sa-l tina departe de batalie prin intermediul lui Yuki... asta am pune pe ganduri.
Deci sa revenim si eu sa nu mai bat campi... capitolul ti-a iesit fabulos.
Nu cred ca mai are rost sa mai palavragesc despre actiune, descriere sau naratiune.
Eee... la dialog tot ma bag. A fost putin c-am mult. La acest punct, daca nu ma insel, ti-am mai atras atentia. In rest a fost bine.
Iti spun: pe data viitoare.
Te pwp si astept next-ul.
:bye: :bye:

[Alixa]

Mor! Explica-te!
Cum adica "Cred ca mai am un capitol si termin"?
X_X
daca stau sa ma gandesc bine mai de mult parca ai zis ca sar putea sa faci o partea a doua :X
plzzz lamurestema:X
deci capitolul :X Sasuke evident inconjurat de "fete" frumoase
deci ca de obicei n-am absolut nimic de comentat in afar de faptul ca vreau next
:X:X:X:
gambateeee:*

[neko_tamashi00]

deci..."-Sasuke… vrei sa fac dragoste cu…Naruto?"...---replica de nota 10=)))
nu mai pot de ras=)))

Deci un capitol genial,si abia astept NEXTUU' :chuu:
T'iam citit fic'ul de la inceput,si e grozav asa ca continuaaaa... ;)) >:D<


so GAMBATE,and bring us zha'next >:D< :perv:
;;)

ja ne ! :bye:

[Kara]

Doamne cât de naiv poate fi Naruto uneori...Yuki este fată din punctul lui de vedere :-J
Chiar sunt curioasă cum va decurge acţiunea de acum în colo...oare ce o să-i facă lui Naruto? :-?
Sper că "mai ai un capitol" şi termini satul Konoha =)) nu cred că te lasă inima să pui aşa de repede sfârşitul fic-ului (plâng...o să plâng) :((
E o poveste atât de interesantă...şi cu toate că Sasuke e gay (tot fangirl rămân)
Succes în continuare...acum că vine vacanţa o să ai mai mult timp liber soooooooooooo:x

[MiraA]

Waoiii!!! stiu ca nu prea am lasat comm-uri dar ti-am citit ficul :X
Ma ti aici in suspans,chiar vrea sa vad cum vor decurge lucrurile.Totusi eu nu cred ca va fi atat de simplu,precum pare la prima vedere.
Va pierde Yuki controlul?ar pipera un pic actiunea(care orcum este piparata)
Cred ca il plac mai mult pe sasuke gay :)),nu ma intreba de ce (poate m-am saturat de vesnicul cuplu sasusaku)Nu ma omorati va rog
Oricum eu astept next-ul cu nerabdare.Poop

[Verrine]

Waaaa, cate comnetarii :X. Guys >:D<. Si ia ghiciti?:> Am venit cu un capitol luuuung, finalul. Don't worry. Tin sa va anunt ca in proportie de 70% sunt dispusa sa fac o parte a2a a ficului. Am idei. Nu stiu exact cand va aparea primul capitol, as vre asa iau o pauza intre ficuri [ nu lunga, cam 2 sapt]. Sa'mi spuneti ce parere aveti despre asta. :-?

Capitolul 37:

4.40.
Priveam cu dispret la mizeria ce a ramas din fromosul Konoha. Intradevar, sa incerci sa distrugi ceva ce e deja distrus nu ar insemna decat pierdere de timp. Stiam prea bine asta si iata ca aveam si un plan.
Toti se aflau pe pozitii. Invazia incepuse mai devreme. Am ras in sinea mea; Suigetsu era la fel de nerabdator ca intotdeauna. Cred ca si Yuuki astepta de mult asta, prea multa dragoste conduce spre ura, lucru pe care l-am invatat pe propria piele.
Imi iau avant din varful statuii ce ar fi trebui sa-l reprezinte pe Yoindaime, aterizand pe sol.

Era timpul razboiului.

Tinta mea era ascunzatoare din nord, nu departe de locul in care eram. Din pergamentele pe care mi le-au adus Suigetsu si Karin se spunea ca acesta este locul in care lui Danzou “ ii place sa piarda timpul”. Danzou este cel mai negru cosmar al Konohai. Chiar ma gandeam printr-un absurd amuzant, ca daca il omor as face mai degraba un bine satului. Iar ceea ce ma infioara este cat de adevarata putea fi ipoteza.
Minunata ascunzatoare despre care tot citisem era de fapt o cladire nu foarte inalta, din piatra nepictata; avea aspectul unei fortarete in miniatura. In mod suprinzator, elemental de baza, garzile, nu erau la posturi. Existau doua posibilitati: ori au plecat catre Yuuki sau Suigetsu si Karin, ori s-au retras in urma unor ordine primite. Danzou nu parea a se da inapoi de la lupta.

Interesant.

Am impins portile metalice si mari, asteptandu-ma ca inauntru sa fie ninja pregatiti sa ma asalte. Nici vorba, linsitea era singurul inamic de care dadusem. Inaintam pe coridorul neluminat; nu puteam detecta nici o urma de chackra cu Sharinganul. Pe cat inaintam realizam ca ceea ce vazusem la exterior era doar intrarea, restul fortaretei parea a fi sapata in munte. Imi aducea aminte de gusturile lui Orochimaru cand venea vorba de ascunzatori.
Coridorul se incheia odata cu o poarta imensa, care banuiam eu ca ma va duce catre Danzou. Nu a fost nevoie decat sa o ating superficial, aceasta deschizandu-se brusc si lovindu-se zgomotos de perete, disturband linistea.
Am inaintat fara frica.
-Danzou! am zis pe un ton calm, asteptand sa primesc un raspuns.
Ceea ce mi-a atras atentia a fost faptul ca simteam cum cineva se apropie de mine, intr-un ritm lent, insa eu nu-i puteam detecta chackra. Mi-am dezactivat Sharinganul. Intradevar, Danzou se apropia iar eu nu-i putema detecta chackra. Am ridicat capul, privind tavanul umplut de doua tipuri de semne interzise. Stia ca vin.
-Daca nu e chiar micul Uchiha. Ai venit sa te razbuni?
-Cam asa ceva.
Mi-am scos katana, indreptandu-ma spre el cu pasi lenti. Singurul lucru care mi-l doream sa-l vad in acest moment era sangele izvorand lent din trupul lui. Mi-am incarcat corpul cu electricitate, trupul meu luminand toata incaperea. Erau momente cand foloseam fulgerele doar ca o sursa de lumina pe campul de lupta.
-Inutil.
Am sarit din locul in care eram, in momentul urmator fiind cu sabia la gatul lui. A zambit, disparand din fata ochilor mei, simtindu-i prezenta undeva la zece metri in spatele meu, pregatit sa atace.
-Patetic.
Cuvintele lui ma calcau pe nervi, insa nu lasam asta sa ma distraga. Oponentul era puternic, foarte puternic; stiam asta.
M-am intors, vrand sa-i barez lovitura, insa nu era nimeni. M-am intors din nou, barand atacul lui chiar inainte sa-mi strapunga pieptul. A fost aproape. Daca voiam sa-l inving trebuia sa scap de jutsul care l-a pus in jurul incaperii.
-Chiar crezi ca unul ca tine ma poate invinge? Sunt cu mult mai puternic decat ai visat tu vreodata.
A inceput sa alerge spre mine.
-Wind Release. Vacuum Great Sphere.
Un atac perfect, ce pot spune. Cantitatile mari care veneau spre mine erau perfecte sa distruga semnele de pe tavan. Mi-am folosit chackra ca sa pot parcurge suprafata tavanului, iar jutsul sau, in forma unui vartej imens de chackra ce se indrepta spre tine precum un uragan a fost mai mult decat suficient sa-mi ofere din nou posibilitatea de a folosi Sharinganul. Totusi, asta era o greseala de incepatori, cum putea unul ca Danzou sa o faca? Lucrul mi-a dat de gandit.
S-a oprit brusc, uitandu-se spre mine. Era nervos. Ceva nu e in regula.
A facut mai multe semne cu mainile, deschizandu-si gura din care a inceput sa se prelinga chackra, care se materializa intr-un ritm alert intr-un kunai.
S-a indreptat spre mine foarte rapid, abia l-am putut vazu, motiv pentru care mi-a facut o vanataie destul de urata pe obraz. Incercam sa-i resping atacul, insa chackra lui se scurgea pe katana mea; pierdeam putere. Daca dadea drumul sabiei, atunci eram mort, insa daca nu o faceam tot la dracu ma duceam.
-Hmp.
Eram sa-mi scap sabia cand i-am vazut bandajul de pe ochi lasandu-se, iesind la iveala… Sharinganul! M-am incruntat, incercand sa-l lovesc cu manerul katanei. Ne-am indepartat amandoi unul de altul; eu privindu-l cu o fata tampa, iar el cu un zambet plin de sine.
Danzou… avea Sharingan. Am ras. Se pare ca acest clan, Uchiha, a ajuns in cel mai urat mod. Ma intrebam, al cui este de fapt ochiul cu care se tot fandosea Danzou? Ma scarbea.
Mi-am inchis ochii, concentrandu-mi atentia asupra unui anumit punct.
-Amaterasu!
In acest timp el facuse tehnica chemarii. In fata mea isi avea loc o chimera cu trompa de elefant, ochi de rinocer, coada de bou si labe de tigru.
-Baku, ai grija de el.
Creatura s-a indreptat spre mine, in timp ce Danzou creease o alta tehnica a vantului. In mod normal, conform celor cinci elemente, vantul era “dusmanul” fulgerului, insa inamicul cel mai mare al vantului era focul. Zambisem.
Am facut jutsul dragonului de foc, pe frontul de lupta aparand ceea ce chemasem. Nu a fost nevoie de prea mult timp ca dragonul meu sa bareze atacul de vant a lui Danzou si in special creatura lui. Lupta usoara, mult prea usoara. Mi-am incruntat privirea la gandul asta. De ce Danzou lupta atat de prost? Nu parea in forma.
Chestia asta ma calca pe nervi.
Ma uitam la el, in jurul meu adunandu-se toata chackra irosita in batalie. Uram ca cineva sa se comporte cu mine de parca as fi un ninja slab. Era timpul sa-i arat ce poate un adevarat detinator al Sharinganului.
-Kirin!
Cerul se intunecase, norii formand o miscare circulara, adunand chackra. Tavanul s-a crapat sub presiunea aerului.

Ningea. Yuuki*.

Din cer a luat nastere cel de al doilea dragon, combinandu-se cu flacarile negre ale Amaterasului, indreptandu-si toata puterea catre Danzou.
Spre surprinderea mea, Sharinganul lui a luat forma de Mangekyou. A reusit sa transforme tot atacul meu intr-o simpla iluzie de care a scapat foarte usor. Oricum, tot in avantajul meu era. Danzou este precum Kakashi, nu este detinator al Sharinganului din nastere, asa ca datorita faptului ca a folosit tehnica asta corpul lui trebuia sa suporte niste consecinte. Bineinteles, acestea nu erau decat ipotezele mele.
-Atacuri slabe. Putere insignifianta. Nu esti o provocare pentru mine, Sasuke.
Nu am spus nimic. Cel mai bun mod prin care puteai deruta adversarul intr-o lupta era prin a-l tine de vorba. Discutia il face pe ninja un om slab.
Voiam sa atac, insa semnele pe care le facea m-au oprit. Nu arata deloc bine.
Ochii lui au luat o forma ciudata. Eram prins intr-un genjutsu. Asta chiar nu arata bine.
In fata ochilor mi se derula viata incolora. Ma trezisem in noaptea cand clanul a fost distrus. Ma vedeam alergand printre coridoarele casei, disperat de imaginea morbanda a parintilor morti. Itachi ma urmarea, abia acum vedeam cu cata grija si atentie, da, el ma urmarea. Insa s-a rupt firul, totul se derula inapoi, in sens contrar, de parca nimic nu s-ar fi intamplat. Toate imaginile pe care le-am vazut erau duse undeva departe, acum vazand o viata in care Itachi nu ar fi distrus clanul. Urmaream cu privirea un copil de doisprezece ani, antrenandu-se in padure. Avea o expresie a fetei atat de fericita si un zabet atat de larg pe fata incat aproape ca nu ma recunoscusem. Itachi ma privea de la departare, vrand sa vada daca progresez. In alta imagine, tata ma lauda pentru jutsuri. Mi-am inchis ochii. Eram precum o… familie.

Familie.

Intradevar, o viata asa ar fi fost frumoasa. Itachi felicitandu-ma, tata laudandu-ma, mama grijulie venind catre mine si bandajandu-mi ranile.

-Sasuke.

As fi mers in fiecare duminica la cumparaturi cu mama pentru a prepara mancarea preferata a tatei.

-Sasuke.

Auzeam o voce ingrozitoare ce imi sitrga numele, disturbandu-ma. Aveam un sentiment ca uit ceva. Am incercat sa-mi intorc privirea catre persoana ce-mi deranja linistea. Voiam sa-mi amintesc.

-Sasuke!

Am deschis brusc ochii, inca cu imaginea lui Yuuki strigandu-ma in mintea. Asa este, asa este. Daca Itachi n-ar fi distrus clanul, n-as mai fi avut motiv de razbunare, n-as fi plecat din Konoha, n-as fi ajuns la Orochimaru, nu l-as fi cunoscut niciodata pe Yuuki. Daca nu ar fi fost ura din inima mea atunci un ninja inferior as fi ajuns, nimic nu m-ar fi impins spre aceasta obsesie de putere. Daca n-as fi fost puternic, Yuuki nu ar fi fost interesat de mine, nu ne-am fi cunoscut. Intradevar, razbunarea este un element esential al vietii mele, ce m-a impins la apogeu si m-a distrus in intregime.
Mintea imi era limpede, ma calmasem, inlaturasem orice indoiala.
-Susanoo.
Corpul imi era invaluit de o chackra rosie, materializandu-se intr-un gigant spiritual, asemanator cu un cavaler in armura. Era cel mai puternic atac al meu; il dezvoltasem imediat dupa Amaterasu si Tsukuyomi. Se pare ca acea cantitatea imensa de chackra, impreuan cu Sharinganul reusisera sa ma scoata din genjutsu. Corpul ma durea ca dracu, nici nu-mi imaginez cum s-a jucat Danzou cu mine cat am fost in transa.
L-am fixat cu privirea. Acum chiar era al meu. A folosit doua jutsu devastatoare, corpul lui nu mai ducea mult. Sa nu mai vorbim ca nu era deloc in apele lui, probabil a avut o lupta inainte. A facut niste greseli fatale in timpul luptei.
Am sarit asupra lui. A incercat sa se apere din nou cu Sharinganul, sa absoarba atacul meu, insa a fost complet inutil, ba chiar, prostesc din partea lui. Eu eram un detinator natural al Sharinganului, in timp ce el probabil il obtinuse de la unul dintre membrii clanului. Nu se puteau compara.
O singura lovitura a fost suficineta sa-l doboare. Nu mai avea mult.
-Esti un idiot! Un complet idiot! Crezi ca o sa mor doar eu aici?! Reverse Four Symbols Sealing Technique.
Corpul lui era insasi un sigiliu. Inteligent mod de a-si dobori adversarul. In jurul corpului sau zdrobit sub greutatea chackrei Sharinganului meu s-a format o sfera neagra care inghitea totul in jurul ei. Daca ajungeam acolo, s-a zis cu mine.
Mi-am retras atacul, luand forma jutsului blestemat. Am zburat departe de loc. Corpul imi zvacnea de durere, era o minune pentru mine ca puteam zbura. Ochii imi erau inecati in sange, incetosati, nu puteam distinge nimic. Tot ce imi ramanea de facut era sa ma bazez pe nororc, ca nu ma va vedea nimeni si voi ajunge la iesirea din sat.
Aiuream prin aer. Capul imi era precum o clopotnita batuta de un vant puternic. Nici nu stiam daca ceea ce se intampla este adevarat sau o alta iluzie a mortii.
-Sasuke!
Am auzit din nou acea voce. Mi-am intors capul, apoi am ras in sinea mea, in agonie. De ce as fi facut asta, daca nici macar nu puteam vedea? Totusi, prezenta lui Yuuki imi dadea o senzatie de siguranta.
-Doamne Sasuke, ce fel arati! Uita-te, doamne, cu ce sa incep, nu mai am chackra, uite ce lovitura, doamne, Sasuke!
Asta nu era tocmai cea mai frumoasa primire. Eram pe sol acum, cand o-i fi coborat? Capul imi zvacnea.
Am intins mana, fluturand-o in aer, cautand capul lui Yuuki. Mi-a luat ceva pana sa nimeresc; atat de obosit. Am inceput sa tusesc, probabil sange. Stomacul imi ardea.
-Yuu…ki. Vreau… sa te vad.
S-a aplecat asupra mea, stergandu-mi ochii de sange. Atat de dureros. Tot ce-mi doream in acel moment era sa nu lesin.
Dupa ceva timp, mi-am redeschis ochii, incercand sa privesc in jur. Era o imagine ciudata. Intr-o parte incetoasata si in cealalta clara. Am injurat in gand, blestemandu-l pe Danzou si inchizandu-mi ochiul drept. Se pare… ca mai am doar un ochi intact. L-am privit pe Yuuki si fulgii albi ce cadeau din cer. Eram mirat. Incepuse sa ninga, iar eu nu simtisem deloc raceala zapezii. Am intins palma.
-Yuuki*.
-Ce e?
M-a privit ingrijorat.
-Ma refeream la zapada.
Se uita nedumerit la mine.
-Nu stii ce-i asta? am intrebat, referitor la zapada.
A dat din cap, in semn ca nu. Daca as fi putut, sincer in acel moment chiar as fi ras.
-Este zapada. Numele tau… inseamna asta.
Si-a ridicat capul, privind cerul. Am ramas asa timp de cateva minute, in liniste, pana cand vocea me-a l-a intrerupt:
-Sa mergem.
-Si Suigetsu, Karin?
Am oftat.
-Se descurca ei.
M-am ridicat in picioare, lucru surpinzator avand in vedere starea deplorabila in care eram. Yuuki mi-a oferit sprijinul, incercand sa ma sustina din partea dreapta. Cred ca o mare parte din greutatea mea era luata de Yuuki, insa ma simteam prea obosit ca sa schimb asta.
-Unde mergem?
M-am oprit, ridicandu-mi capul. Priveam cerul negru, in timp ce aburii ieseau din gura mea din cauza respiratiei greoaie.
-Cine stie?

Sfarsit.

Yuuki* - De cate ori a fost scris cu " * " insemna ca Sasuke se referea la Yuuki ca si zapada, nu al persoana. Nu stiu daca am mai mentionat, insa Yuuki insemana zapada in japoneza.

_______________________________________
Note ale autorului: ( ca sa puteti sa va faceti o idee mai clara asupra luptei)

Wind Release. Vacuum Great Sphere:


Amaterasu:


Kirin:


Baku:


Mangekyō:


Tsukuyomi:


Susanoo:


Reverse Four Symbols Sealing Technique: