Mister. Întâmplări de la miezul nopţii.

[Vex]

Pfff...Gata , am terminat de citit , in sfarsit . De la capitolul unu , pana la ultimul, pot spune ca m-ai uimit . Este superb, si din pacate , cam scurt, dar totusi imi place*smile* . Ai un mod de a descrie minunat, care te face sa visezi , iar dialogul nu este deloc sec . Apropo, Daniel e sexy :x *luv him* E asa un scump, exact ca si Claire . Btw, ador numele ales personajelor, cu toate ca vreau sa-l omor pe Key * evil laughs* . Ma cam enerveaza asa...nu stiu...personalitatea lui ! Tot pe Daniel il ador :x Am observat ca pe parcursul capitutelor acesta s-a schimbat si sincer, imi place asta . A devenit mai...hmm..tandru, mai bun . ;)
Eh, sper sa aduci nextu` repede ! >:D< Multa inspiratie si spor la scris in continuare !

Cee Ya !

[Lanna]

Salut! Am citit inca de la primul capitol si mi-a placut. Chiar mi-a placut.
Nu stiu pe cine sa aleg. Key sau Daniel.
Daniel e asa ( cred ca s-a mai spus ) pervers, iar Kay e asa de ... nu stiu, nu a aratat ca-i pasa de Claire.
Actiunea nu e grabita, descrierea ai destula.
Nu mai stiu ca sa spun.
Spor in continuare si inspiratie placua.

See you later!

Daca ai timp si chef, treci si pe la fic-ul meu.
Cam atat!

[Kayla.]

Ok, deci asa cum ti-am promis, am trecut pe aici.
So, actiunea nu este grabita, naratiunea este, descrierea este, imi place mult cum descrii sentimentele, iar dialogul nu este sec. Greseli de tastare nu am vazut, dar nici nu am cautat, deoarece eram prea absorbita sa citesc...Chiar daca nu am terminat tot de citit, sunt sigura ca fic-ul este foarte bun, deci sa nu te lasi niciodata de el.
Succes in continuare, honey !>:d<

[SnowFlake.]

Mulţumesc pentru commuri fetelor >:D<.


Capitolul zece - Par eu aşa de inocentă ?

De când am citit cuvintele alea ciudate, Daniel s-a comportat de parcă nici nu aş fi existat. Ce l-a apucat ? Nu-şi dă seama că mă răneşte prin comportamentul ăsta ? Dar probabil nici nu îi pasă. Peste câteva minute s-a apropiat şi mi-a spus parcă privind prin mine, că mă va duce acasă imediat. Zis şi făcut, nu puteam obiecta în faţa lui, nu ? Doamne, de ce l-am crezut când mi-a spus că mă iubeşte ? Trebuia să-mi dau seama că e o minciună pe care a folosit-o încercând să mă facă să mă simt bine şi pentru câteva ore pot spune că a reuşit. Când am ajuns în faţa casei am început să plâng dorindu-mi să nu mai exist. M-a deranjat enorm de mult noul el, dar nu am ce face. Durerea asta sfâşietoare se va duce în curând, trebuie doar să aştept puţin. Am urcat încet pe fereastră şi am sărit în camera. Aici am început să mă dezbrac încet de fiecare haină în parte. Nu mi-am dat seama că mă priveşte cineva, acel cineva fiind Key, până nu mi-a spus să mă opresc.
- Ce crezi că faci în camera mea, idiotule ?
M-am răstit la el căutând ceva cu care să mă acopăr. El a început să râdă ironic privindu-mă de sus în jos şi de jos în sus, devorându-mă din priviri.
- Ce fac eu aici ? Tu unde ai fost, dragă domnişoară ? Ai ieşit din casă pentru Daniel, da da .. ştiu povestea, deci nu te obosi.
- Po...poftim ?
- Claire, nu vreau să te rănească. Pur şi simplu nu aş suporta asta, da ? Te ...
- Nu, te rog... Nu-mi spune că mă iubeşti, nu aş suporta. Şi e prea târziu, deja m-a rănit. Key, îţi pot cere o favoare ?
- Orice prinţesă.
- Mă poţi strânge în braţe şi să nu-mi mai dai drumul ?
În semn de răspuns a făcut câţiva paşi mari până la mine cuprinzându-mă în braţe. În scurt timp gura lui se afla peste a mea şi uite aşa ne-am pierdut amândoi într-un sărut destul de pasional. M-a luat pe sus şi m-a pus cu grijă şi delicateţe, parcă aş fi fost un bibelou foarte fragil, pe pat. S-a năpustit asupra mea făcându-mă să-l doresc atât de mult, încât i-am şi spus. Nu îmi puteam crede urechilor când am deschis gura pentru a spune o asemenea prostie. Prostie sau nu, Key a început să mă pătrundă din ce în ce mai adânc. Am început să gem de plăcere înfigându-mi unghiile în carnea sa. Trebuie să recunosc trecuse ceva timp de când m-a făcut pentru prima dată a lui şi am jurat că nu voi uita acea zi. Am pus capul pe pieptul lui şi am oftat adânc.
- Dormi iubire, îmi şopteşte el.
- Nu pot, aş prefera să fac orice altceva decât să dorm.
- Eşti sigură că asta vrei ?
- Nu face pe prostul, am spus eu râzând.
- Ooo, să nu spui că nu ţi-am spus. Te iubesc, Claire.
Şi acestea au fost ultimele cuvinte pe care le-am auzit de la el în acea seară. Mă întreb oare cum o fi mâine ?

[AlerimxD]

Bună. Here I am, as I promised :>

Frumos capitol, deşi foarte scurt. Tocmai acum am înţeles ce legătură are titlul capitolului cu conţinutul.
Daniel chiar se poartă ciudat, în următorul capitol trebuie să aflăm de ce, right ? I mean, chestia pe care a citit-o sigur trebuie să schimbe situaţia, doar l-a sperial pe Daniel.
Anyway, Key a cam profitat de situaţia în care se afla săraca Claire. Iar ea e aşa de confuză, nici nu mai ştie pe care să-l aleagă.

În fine, poate în caitolul următor vor fi mai multe lucruri lămurite. I hope so.
AÅŸtept next-ul.
Sărbători fericite şi multă inspiraţie, love >:D<
Xoxo, AlerimxD.

[DeDal N.]

WOHOOOOOO lumee :)) pe bune?
Cum s-a intamplat asta? Nu prea inteleg. Adica, sunt uimita, nu ma asteptam la asta intr-o mie de ani.
Pai, acum, daca s-a intamplat, nu avem ce sa facem, dar tot uimita sunt. Anywho, ce capitol scurt, am crezut prima data ca e com. Baka me.
Si acuma, la urma Claire cu cine ramane? E asa de confuz? Adica, cel putin asa mi se pare mie.
Anywho, sa vii cu next repede sa imi dau si eu seama care e treaba.
Nu am vazut greseli...sooo gambate !!!

[Lanna]

Cum? Se culca cu amandoi? Ce usuratica! Dar dupa ce i-a facut Daniel ala, nu ma mira ca s-a aruncat in bratele celuilalt. Saraca! Mi-e asa mila de ea.
Oricum, pana acum e foarte bine, dar prea scurt. Parca lipseste ceva. Aha, stiu! Mai multa descriere. Puteai sa le descrii sentimentele si ce gandeste Key in clipa in care Claire ii spune sa o ia in brate.
Pai, cam atat! Mult noroc in continuare si See you later!

[Vex]

Heeei, diar >:D<
WTF ? Cum adica s-a culcat cu alaa ? Ar trebui sa fie fooarte confuza cu cele intamplate de a facut o asemenea stupizenie [ daca exista cuvantul : )) ] .
Well, cam scurt capitolul, dar e frumos, ce-i drept. Ai descriere, iar dialogul nu este sec. Totusi, ai fi putut sa descrii mult mai bine sentimentele lui Claire cand ala [ nu-i spun pe nume] o i-a in brate. Don`t know, per-total, capitolul a fost foarte frumos. Chiar m-a lasat cu gura cascata *laughs*
Eh, astept nextu` . Happy New Year si spor la scris ! :d
Cee Ya, darling !

[Edvina]

Mie imi place. Sa nu te lasi de compus ca jur ca te lovesc. Nu am experienta eu dar totusi imi place cum compui. Cum a zis si cel de deasupra mea ai imaginatie multa si e bine asa. Greseli de tastare nu am vazut mai multe faci pe mess decat aici. Numele fetei imi place al baiatului adica Key e superb dar Daniel nu prea imi place pentru ca m-am saturat de numele asta. Ei bine sper sa fiu fidela pe aici cu comurile. Succes.

[SnowFlake.]

Mulţumesc pentru comentarii tuturor ;;), în special ' pffboy ' >:D<.

Capitolul unsprezece - O surpriză neplăcută

Key îmi mângâie părul, care în viziunea lui străluceşte când este expus la lumina soarelui şi îl face mai special. A început să zâmbească prosteşte uitându-se în ochii mei. I-am urmat traiectoria privirii pierzându-mă în profunzimea ochilor săi căprui, se pare că este un nou drum pe care tocmai l-am descoperit.
- La ce te uiţi aşa atentă, iubire ? m-a întrebat Key destul de afectat, probabil crezând că mi-am pierdut minţile. Nu m-am obosit să îi răspund, în schimb mi-am arătat dinţii în urma rânjetului meu viclean. În acel moment o durere de nedescris m-a cuprins, o umilinţă totală, aducându-mi aminte de întâmplarea de acum câteva ore, în acel cimitir care precis nu a fost cel mai bun loc pentru o ' petrecere ' , cât şi comportamentul lui Daniel, după ce am citit acele cuvinte lipsite de importanţă, cel puţin pentru mine, căci pentru el a fost o totală idioţenie. M-am ridicat cu o viteză, pe care nu credeam că o pot avea, îndreptându-mă spre calculator. Am tastat cuvintele " magice " şi am găsit doar un rezultat. Deschizând pagina am început să tremur şi cu siguranţă nu din cauza frigului. Îmi era teamă de ce aş putea descoperi. Când s-a încărcat pagina mult aşteptată am început să ţip scria mare cu litere roşii, probabil vor să imite sângele: ,, Dacă ai rostit aceste cuvinte vei intra în contact cu DIAVOLUL. Păzeşte-ţi spatele, nu se ştie ce se va întâmpla cu tine. " Trebuie să vorbesc cu Daniel, acum înţeleg de ce s-a comportat aşa, deşi nici asta nu-i scuză comportamentul, putea să-mi explice. Am lăsat un mesaj pentru el pe telefon, mi-a răspuns robotul, nu se putea altfel, evident, şi am început să mă îmbrac ignorându-l complet pe Key care nu spunea nimic spre marea mea surprindere. Când am dat să plec pe uşa de la intrare, mama m-a apucat de încheietura mâinii şi nu a vrut să-mi dea drumul.
- Am ceva important să-ţi spun, draga mea. Nu poţi pleca acum, nu te voi lăsa. Orice ar fi poate aştepta.
Doamne, mama nu poate găsi momente mai nepotrivite ? Dar ce-i pot spune, că după pararea mea şi a unui site sunt posedată ? Nu m-ar crede, deci tac şi o urmez. În living dau peste o persoană total necunoscută. Un bărbat minion, simpatic la prima vedere, foarte elegant care gustă vinul preferat al mamei şi zâmbeşte cu multă dragoste. Sper că nu este noua cucerire a mamei, nu aş suporta asta, nu după ce tata m-a părăsit. M-a durut enorm când a plecat, dar nu puteam face nimic şi nici acum nu pot. Mama s-a uitat la mine plină de speranţă şi foarte sigură pe sine când a rostit:
- El este noul tău tată. Sper să va înţelegeţi bine.
Îl privesc pe Key care stă înţepenit în uşă cu o privire de gheaţă. Nu se poate ! O ba da este exact ce cred eu. Domnul acela drăguţ seamănă mult cu iubitul meu, este tatăl lui ! De ce mi-ar face mama una ca asta ?
- Îmi cer scu...scuze. Trebuie să plec.
Îl iau de mână pe Key şi cu o privire sfâşietoare şi plină de lacrimi îndreptată spre mama spun:
- Eu şi iubitul meu plecăm să ne plimbăm !
Ieşind pe uşă am început să plâng, iar Key nu avea ce să facă. Mă ţinea strâns în braţe, de parcă m-ar fi pierdut pentru totdeauna. Oarecum, m-a pierdut şi nu este vina mea. E vina mamei, iar eu nu pot să cred ce se întâmplă. Surprizele neplăcute şi durerea parcă nu vor să-mi dea drumul. Sunt mai ceva ca lipitorile.
- Iubita ? Voi rezolva eu asta, stai liniştită.
Aş vrea eu să fie aşa, dar ce va face ? Va ţipa la mama sau la tatăl lui să ne lase să trăim în pace, după ce ne-am despărţit acum mult timp şi ei nici măcar nu aflaseră de împăcarea noastră ?
- Să te văd !
Şi spunând asta am început să fug, dorind să fiu lăsată în pace. Ceea ce nu va dura foarte mult. Daniel mă aşteaptă, sper, chiar am nevoie de nişte clarificări în legătură cu incantaţia aia stupidă.


Să criticaţi dur da ? ;;)