Mi-e greu sa ignor

[Saravis]

Multumesc tuturor pentru critica si sunt foarte fericita ca atati oameni s-au chinuit sa citeasca si sa-mi lase comentariu.:pls: Incerc sa ascult de sfaturile voastre, sper ca este mai bun acest capitol decat ultimul.;|

Capitolul III

Hinata P.O.V

Zilele urmatoare au trecut fara ceva prea important de mentionat. Ma inteleg bine cu toata lumea, iar Temari m-a invitat azi la petrecerea in pijamale pe care o organizeaza. E vineri, deci nu va fi nici o problema cu scoala. M-a surprins foarte tare cand am aflat marti ca Sasuke e cu Sakura. I-am felicitat pe amandoi. Eram foarte fericita pentru amicul meu, dar mai mult eram fericita caci Naruto nu mai avea prietena. Insa nici asa, Naruto nu m-a bagat in seama. Abia daca imi raspundea la “ Buna dimineata” si “Pa”. Asta a durut. Nu ma asteptam sa fie totusi asa de rece.
Cu toate aceste ganduri in minte ma indreptam insotita de intreaga clasa si de Neji spre casa lui Temari. Ea organizeaza petrecerea pentru fete, dar fratele ei Gaara organizeaza in aceeasi zi petrecerea pentru baieti. Sincer mi-e putin cam jena. Adica toate fetele sunt incantate ca vor putea sta cu iubitii lor, insa eu chiar nu imi doresc sa stau cu Naruto atat de mult timp. Raman in spate, caci nu doresc sa deranjez cuplurile, dar acolo e si Naruto. Incerc sa nu-l bag in seama, dar imi e asa de greu sa ignor bataile inimii. Drumul mi s-a parut ingrozitor de lung, pana ce in sfarsit s-a profilat casa alba, cu doua etaje a colegei mele.
Acasa la Temari, toti ne strangem in livingul frumos mobilat. O canapea crem uriasa ne putea primi pe toti si o masuta din sticla era plina de diferite gustari si bauturi. Ah! Cat mi-ar fi placut sa nu fie in aceeasi zi si petrecerea baietilor. Ten Ten si Temari se intrec la jocuri video cu Naruto si Kiba. Surprinzator, Temari a castigat. Kiba cere revansa in timp ce Ten Ten si Naruto parasesc competitia.
- Hinata! Joaca tu in locul lui Ten Ten, iar Gaara joaca in locul lui Naruto!
Ordinele au fost date de Temari, deci nu ai dreptul sa te impotrivesti. Eu incep sa pierd, in timp ce toti ceilalti sunt cu mult inaintea mea. Din spate simt pe cineva cum imi prinde mainile si se joaca pentru mine. E Naruto.
- Joc eu pentru tine. Tu cam pierzi, Hana.
Imi venea sa plang. Deci si-a dat seama. Stie cine sunt, dar ticalosul ma lasa sa ma pierd in agonie. Inima imi bate din ce in ce mai tare.Imi e teama ca imi va auzi bataile inimii, insa si inima lui bate la fel de tare. Ma uit la el cu ochii umezi. Lacrimi stau gata sa iasa. O iau la fuga si ma duc la baie. Acolo imi las lacrimile sa iasa in voie. Aud ciocanituri. Este Ino, ingrijorata pentru mine. Imi sterg lacrimile si ii deschid.
- Hinata, ce e cu tine? Te simti bine?
Nu era doar Ino, ci toate fetele. Pana si Sakura parea ingrijorata.
- Da. Nu va faceti griji. Ma simt bine. Pur si simplu am simtit nevoia sa o iau la fuga cand mi-a zis Hana.

Veneau si baietii intr-un sfarsit sa vada daca ma simt bine. Ma simt ca un copil rasfatat care a atras atentia tuturor. Imi cer scuze si ne reintoarcem in living. Nu l-am mai bagat in seama pe Naruto. Daca o faceam, iar as fi patit ca mai devreme. Pe la ora 1 noaptea, cand abia ne mai tinem pe picioare, Temari ne conduce spre camera ei, cu peretii de un albastru deschis ca cerul in zilele de primavara si fiecare ne trantim pe cate o saltea. Eu nu pot sa adorm. Ma gandesc numai la ce mi-a zis Naruto. Ies incet din camera sa nu trezesc pe nimeni si ies pe balcon. O briza de aer rece ma loveste in fata. Desi nu pare, noaptea e chiar frig sa stai numai in pijamale.
- Nu e cam frig sa stai numai asa, Hinata?
Da. E tot Naruto. Vreau sa fug, dar el sta in dreptul usii si nu ma lasa.
- Lasa-ma! Nu am ce discuta cu tine!
- Ba din contra avem multe de discutat. Ca sa stii, mi-am tinut promisiunea. Eu nu am iubit pe altcineva. Sakura era doar de amuzament. Accept orice pedeapsa vrei sa-mi dai, insa chiar trebuia sa-ti spun asta fara ocolisuri. Eu inca te iubesc si nu a existat o zi in care sa nu ma fi gandit la tine. Chiar nu mai tii minte primul nostru sarut?
- Eram niste copii care nu stiam ce e viata adevarata. Iar tu, daca nu m-ai fi uitat n-a fi fost impreuna cu Sakura. Eu mi-am tinut promisiunea. M-am reintors si eu nici macar n-am mai intalnit alt baiat cat timp am fost in Los Angeles ! Am fost la o scoala de fete si nici nu ieseam afara din casa ! Te iubeam, Naruto! Nu stii cat de tare doare sa vezi persoana iubita cu altcineva! Dar acum nu mai vreau sa stiu nimic de tine. Nu-mi pasa ca te-ai despartit de Sakura. Noi doi nu mai avem ce imparti.
- Deci tot ce a fost consideri ca a fost o greseala? Nu mai simti nimic pentru mine?
As raspunde la orice intrebare, dar nu la aceasta din urma. Nu pot minti inima sa nu te mai iubeasca.
- A fost doar o prostie de copii mici. Degeaba ne-am promist unul altuia soarele si luna daca am uitat unul de altul. Cat despre ultima intrebare… ba da. Mai simt ceva pentru tine.
- Si atunci nu putem reface ce s-a destramat pe vremuri?
- Nu. Imi pare rau. Acum, te rog, lasa-ma sa trec.
- Nu. Nu te las. Inca nu m-ai pedepsit.
Vrei pedeapsa? Bine. Iti voi da o pedeapsa care doare de zece mii de ori mai tare decat oricare alta. Nu credeam ca voi face asa ceva in momentul despartirii noastre, dar… poate ca imi e dor de buzele tale, poate ca vreau sa iti simt mangaierea, poate ca inca vreau sa ma tii in brate si sa-mi stergi lacrimile, poate ca inca te iubesc si inca nu vreau sa se termine totul. Sarutul acesta stiu ca te-a uimit, Naruto. Am vrut sa te mai sarut o ultima data si totusi intregul corp mai cere putin din dragostea ta. O iau la fuga. Nu ma vreau sa stau, sa ma privesti cu acei ochi albastri si sa ceri explicatii. Eu chiar imi mai doresc sa fim din nou impreuna,sa ne iubim asa cum o faceam pe vremuri.
Intru in camera fetelor. O liniste de mormant domnea peste intreaga incapere. Ma asez la locul meu si adorm cu gandul la Naruto si cu lacrimi de triste si fericire in ochi.

P.S.: Stiu ca e cam mult dialog, dar am simtit ca fara el nu se poate si imi cer scuze ca e mai putin decat de obicei, dar ma revansez eu.

[i Ramenn.]

Heii ! <3
O.M.G [ :O ]. Pur si simplu asta e reactia mea la citirea acestui capitol.
Imi place foarte mult ^.^... Dar, incepem cu ce nu-mi place. Un singur lucru: Graba asta. xD Deci, au iesit de la scoala si s-au dus direct la Temari? :| . Dar, cum spuneam . Te inteleg si eu fac aceleasi greseli. Ma grabesc pentru a spune ce am de spus odata :)). Foloseste mai multa descriere si ai sa vezi ca o sa iasa un mega capitol [ mare vreau sa spun ] si fara graba, desigur.
Dialogul mi-a placut, nu a fost chiar fara sens, dar incearca sa exprimi cat de multe emotii iti pot trece prin minte. Ce m-a ingrijorat e : " - Da. Nu va faceti griji. Ma simt bine. Pur si simplu am simtit nevoia sa o iau la fuga cand mi-a zis Hana." Aici, nu cred ca Hinata avea de gand sa spuna in fata tuturor ca a fugit din cauza ca Naruto i-a spus Hana. Adica a sunat ceva gen : " Ahh, ma topesc dupa el. Mi-a spus Hana, isi aminteste" Tipand in gura mare cat o tsine.. Poate exagerez si eu putsin aici xD.
Acel drum lung pe care l-ai specificat [ doamne.. eu o iau de la coada la cap:)) ] trebuia sa fie chiar lung, deci sa specifici, sa descrii mai multe ca sa se vada ca e lung.
Oww, mega comm.
Acum, urmeaza ce-mi place. Deci, ideea o ador pur si simplu. E asa emotionant.. eu sunt aia care dramatizeaza deci mai aveam o miiica retinere si plangeam...Plangeam rau nu asa..Mi-a placut enormm de mult ^.^ yay.
Deci, ideea e originala si o ador. <3
Cum spuneam imi place capitolul la NEBUNIE ! Hihi.
Astept next si nu uita sa ma anunti !
:bye:

[crazy little red]

incep prin a-ti spune ca... iti ador avatarul :))
acum, capitolul, felicitari, se vad imbunatatiri >:D<
actiunea nu mai fuge, e destul de bine pentru mine...
descrierea, pai fata de celalalte capitole te-ai descurcat exceptional de bine la capitolul asta, desi as vrea sa-i modelezi mai bine personalitatea Hinatei, adica sa-mi fac o idee desprea ea, in afara ca e inca indragostita de Naruto si partea sentimentala, adica din capitolul asta am inteles ca-i slaba, plange prea repede, dar.. ceva acolo, trebuie sa modelezi un personaj dupa bunul tau plac, sa ne faci o idee, noua cititorilor, despre cum sunt personajele tale
daca nu ai inteles (desi ma indoiesc), trb sa sprii despre Hinata daca e timida, nesimtita, tupeista, curajoasa, rece, linistita.. ceva acolo...
aici nu ma refer sa incepi neaparat sa scrii "sunt linistita de obicei si alte bla bla bla-uri", foloseste-te de descriere, ca "i-am raspuns rece, scarbita de cuvintele lui, niciodata nu mi-au placut genul asta de oamenii", stiu ca nu-i cazul sa folosesti asta in fic-ul tau, e doar un exemplu care mi-a venit acum in cap :))
nu ai avut greseli, e de apreciat :p sau cel putin eu nu le-am vazut
diaogul, hmm, poate ai exagerat putin cu el, dar sa zicem ca esti scuzata pentru si numai pentru ca nu ma plictisit, adica ii mult daca privesti per ansamblu dar sunt niste replici care pun in valuare actiunea si sentimentele, deci este ok :P
ce mai era? aaa... cred ca atat
spor la scris in continuare >:D<

:*

[Mina-chan]

Hello.
Aww, ce ma bucur ca nu ai uitat sa ma anunti.
Pai iti spun sincer ca se vad multe imbunatatiri, chiar daca a fost un capitol mai mic decat celelalte. Nu conteaza daca scri 10 pagini in care ai numai greseli, important e sa scri bine.
Actiunea nu mai e fugarita, dar puteai sa mai spui ce s-a mai intamplat, ce au facut etc.
Dialogul a predominat in mare parte, unele dintre replici le puteai transforma in vorbire indirecta si astfel puteai sa adaugi mai multa descriere.
Descriere a fost okey, dar se putea mai bine. De exemplu: atunci cand Naruto i-a spus pe nume, puteai sa descri in plin fapt. Mi s-a parut ciudat atunci cand a fugit la baie si a izbucnit in plans, mi-ar fi placut mai mult daca ar fi infruntat situatia. Descrierea sentimentelor e foarte importanta, ea contureaza caracterul personajelor si ne trimit si noua (cititorilor) anumite impulsuri.
La capitolul greseli stai destul de bine, nu am obsevat nici una ori nu am fost eu atenta.
Acum nu te gandi ca nu mi-a placut nimic, ba din contra cum am spus si la inceput a fost un capitol reusit dar am vrut sa iti precizez doar unde trebuie sa mai lucrezi.
Astept next si nu uita sa ma anunti.
Bye.

[Ġ'♥.']

Heii!!! :P Scuze ca nu am trecut mai devreme pe aici, dar nu a avut timp:D. Acum insa iti post spune ca incepi sa progresezi, chiar daca actiunea a fost iar destul de grabita.
Dialog ai avut, iar de data aceasta [dupa mine] nu a fost sec. Inteleg ca ti-a trebuit mai mult dialog, am vazut si de ce, deci nu este o problema.
Frumoasa descriere la sfarsit, mi-a placut, dar petrecerea, defapt orele petrecute au trecut cu viteza lumini. Deci ai grija.;)
Greseli de ortografie nu am vazut, iar alte probleme....nu, nu prea vad. [poate ca-s eu chioara :))]
Ideea imi place, chiar m-a surprins cand am vazut ca Naruto si-a dat seama in sfarsit ca Hinata este prima lui dragoste. Sper sa o convinga ca inca o mai iubeste si sa fie din nou impreuna! :P
Pai...Cam atat am avut de spus. Scuze inca odata ca nu am venit mai repede cu un com, dar sincer nu am avut timp. Vazusem mesajul tau, dar nu am putut:D. Sper ca o sa ma ierti si iti urez in continuare spor la scris!!>:D< Te pup! :*

[Too Many Dreams.]

Alt fic fara continuare atunci cand mi-o doresc cel mai mult... :-<
Deci ideea ficului imi place chiar foarte mult, nu am mai intalnit ficuri cu tematica asta [sau poate asta e primul meu fic NaruHina? :-"]
In fine, trebuie sa comentez continutul, nu? Pai, treaba sta cam asa: Mi-as dori ceva mai multa, mult mai multa descriere. Nu ai descris deloc actiunea, doar foarte putin niste sentimente la sfarsitul capitolului [ma refer la capitolul al doilea, care a fost dupa parerea mea mai bun decat primul ceea ce este si normal]. Incearca sa descrii mai mult locurile, imbracamintea, etc. inclusiv ceea ce simte personajul, in cazul nostru Hinata. Din cauza descrierii in lipsa, asctiunea decurge prea rapid. Naratiunea este foarte buna, aici nu am ce comenta. Dialogul a fost putin cam mult, dar nu a fost deloc sec ceea ce este foarte bine.
Pai cam atat :-) Astept urmatorul capitol. Mult succes!

[Saravis]

Oh, ce ma bucur ca atat de multi oameni au lasat comentarii si sunt interesati de ce scriu eu aici. Mersi tuturor! Am venit cu un nou capitol. Nu stiu cat de bun e, sincera sa fiu nu e preferatul meu dar ramane la parerea voastra :).

Capitolul IV.


Naruto P.O.V

Cnad Gaara, roscatul cu ochii verzi ca smaraldele, m-a invitat la petrecere, primul meu gand a fost sa refuz. Nu aveam chef de petreceri, insa in momentul in care am auzit ca vor fi si toate fetele am acceptat pe loc. Acesta ar putea sa fie momentul ideal sa vorbesc cu Hinata. Pe drum, desi Hinata a stat langa mine nu a scos nici o vorba. Incerca sa ma ignore, in timp ce Kiba se dadea la ea. Mi-as fi dorit sa-l iau la bataie, dar cu ce drept ma iau de un baiat care o place? In mare, e vina mea ca Hinata nu vorbeste cu mine. Eu am fost rece cu ea, sperand ca asa va fi intr-un fel mai usor sa vorbesc cu ea la momentul potrivit. Acasa la Gaara, am acceptat un joc video din cauza ca Temari m-a rugat sa joc. Temari e cam autoritara si nu aveam chef sa fiu dat in strada din cauza asta. Cand am vazut-o pe Hinata pierzand la joc, corpul a actionat fara creier si am ajutat-o. Vorbele au iesit fara voia mea, iar cand am vazut-o aproape plangand as fi vrut sa ma dau cu capul de toti peretii. Chiar asa de ranita era din cauza ca am vorbit cu ea? Nu, poate nu e ranita, cred ca e surprinsa, iar fetele plang des. A fugit pur si simplu din bratele mele, plangand. Fetele mi-au aruncat priviri urate si s-au dus dupa ea. Dupa un timp si baietii ingrijorati le-au urmat. Eu am ramas singur in living. Daca m-as fi dus si eu mai rau as fi facut. In restul timpului Hinata m-a ignorat, incercand sa nu ma mai bage in seama, indiferent de ceea ce faceam.
Camera in care dormeam toti incepea sa rasune a sforaituri. Nu puteam dormi, nu din cauza galagiei, ci din cauza gandurilor care ma napadeau. Trebuia sa fac ceva cu privire la mine si Hinata. Am iesit pe balcon, incercand sa-mi pun ordine in ganduri si am vazut-o, in toata splendoarea ei, mangaiata de lumina lunii, numai in pijama violet subtirica. Pentru mine, arata ca o zeitate. Am vorbit cu ea. Ceea ce mi-a spus era numai si numai purul adevar. Nu trebuia sa accept sa fiu cu Sakura, daca inca o mai iubeam. Nu a mai vrut sa-mi dea nici o sansa. Am considerat ca meritam o pedeapsa din partea ei.
Pedeapsa pe care mi-ai dat-o, draga Hinata, a durut de zece mii de ori mai tare decat daca mi-ai fi tras o palma. Acel sarut a fost cel mai minunat din toata viata mea, insa si cel mai dureros din cauza ca avea sa fie ultimul. Din nou mi-ai scapat printre degete. Am simtit in toata fiinta ta ca ai fi vrut ca acel sarut sa dureze la nesfarsit. Crede-ma ca asa mi-as fi dorit si eu. Te-am iubit si inca te mai iubesc si sunt sigur ca si tu simti la fel. Imi doresc cel mai mult pe lumea asta sa fii a mea din nou. Da, ai spus bine, eram niste copii, insa tineam unul la altul mai mult decat o faceau cei mai inaintati in varsta. Atunci a fost primul nostru sarut, la acel leagan din fata scolii, pe cand eram in clasa VII. Te rog iarta-ma si daruieste-mi inima ta din nou! Poate nu merit, dar daca iubesti inveti si sa ierti. Ma simt ingrozitor. Am facut o teribila greseala. Ah, daca mi-ai da numai o sansa, cate as schimba in legatura cu noi. Dar pregateste-te Hinata, nu am de gand sa renunt la tine! Voi face imposibilul sa te am!

Hinata P.O.V

Dimineata a venit fara sa-mi dau seama. Desi eu adormisem cel mai tarziu, am fost prima in picioare. Le-am asteptat pe fete sa se scoale, sa le pot povesti totul. Acum nu mai conteaza daca afla toata lumea. Deja ce a fost intre noi e istorie. Mintea asa gandeste, dar inima vrea mai mult, vrea mai mult din dragostea lui Naruto. Si-a cerut scuze. Eu l-as fi iertat imediat, dar orgoliul meu nu mi-a permis.
Fetele se scoala si se apropie de mine, intrebandu-ma despre Naruto. Le-am spus tot adevarul. De ce sa ma mai ascund dupa deget? Oricum nu mai conteaza.
- O sa-l uiti tu, Hinata. El nu te merita, incearca Temari sa ma consoleze.
Nu, eu nu-l merit. Am fost mandra si egoista. Nu i-am acceptat scuzele, desi se vedea pe chipul lui inocent ca spune adevarul. Lacrimi stau gata sa curga, dar reusesc sa mi le infran. Nu vreau sa fac din nou o scena.
- Fetele, trebuie sa hotaram cine gateste. Avem barbati de hranit, spune Ino.
- O sa gatesc eu. Imi place sa fac asta si ma descurc destul de bine, ma ofer eu.
Asa imi mai scot din minte gandurile acestea. Sakura se ofera sa ma ajute. O accept. Pana la urma, am si uitat de ea si Naruto. El mi-a spus ca n-o iubea, deci nu am motive sa fiu geloasa. Dar cu ce drept sa fiu geloasa? Naruto nu e al meu si atunci cand mi s-a oferit, l-am refuzat. Caracterul meu incapatant din nou!
Pentru masa aleg sa fac clatite si omleta, cu gem si ceai. Sper sa le placa tuturor. Chiar m-am chinuit sa pregatesc o masa buna, pentru toti prietenii mei. Sakura mai mult a privit, decat sa puna mana pe ceva. Am mers sa anunt masa in camera fetelor si pe urma am fost trimisa si la baieti. Pasesc pe hol, pana in capat. Ciocan usor in usa. Nici un raspuns. Mai ciocan o data si din nou aceeasi tacere. Deschid usa si surpriza! Toti baietii inca dormeau, mai putin unul singur: Kiba. Se ridica si iese incet.
- Buna dimineata, raza de soare!ma saluta el.
- Uite ce e Kiba, nu ma cunosti! Nu ai nici un drept sa te dai la mine si sa vorbesti cu indrazneala aceasta! Eu nu te plac asa ca lasa-ma in pace!
Am tipat pana cand ameteala m-a curprins si mi-am simtit capul plesnind. Din camera baietilor ieseau cativa baieti curiosi, iar fetele veneau ingrijorate. I-am vazut chipul printre multime si am lesinat. M-am trezit pe salteaua care mi-a tinut loc de pat. In camera nu mai era nimeni. Probabil ca luau masa. Ma ridic si pasesc pe hol, cobor scarile si ma indrept spre bucatarie. Asa cum am prezis, erau la masa.
- Hinata, alatura-te noua! Aseaza-te si mananca, ca doar tu ai gatit!
Naruto, cand a auzit vorbele lui TenTen se ineaca cu mancarea si tuseste. Nu stia ca eu am gatit. L-am surprins.M-am asezat pe singurul loc liber ramas, langa Kiba. Si-a cerut scuze, promitandu-mi ca-mi va fi doar prieten. Naruto era nervos si se juca cu tacamurile. Ma simteam bine stiind ca-l tin ca pe ace si ca-l fac gelos. In sina mea, zambeam.

[crazy little red]

capitolul asta imi face foame :)) (am si eu niste cartofi prajiti pe foc :D)
la Naruto ai repetat intr-un fel actiunea ce ne-ai prezentat-o si in capitolul trecut, dar e ok sa vedem lucrurile si din perspectiva lui, mai ales ca ai facut-o pe scurt :P
la Hinata a inceput poveste cu adevarat, reactia ei a fost puternica, Kiba ii facea doar unn compliment, oricum imi place faptul ca Naruto e putin gelos :D
si surprins ca a gatit Hina, daaaa, sa stie ce pierde daca'i prost (fara suparare, il ador asa cum ii :)))
Reactia lui Kiba ma si amuzat intr-un fel, parca era beat, adica reactia instantanee "raza de soare" :)
imi aminteste de mine cand sunt beata si... nu conteaza :))
cred ca atat e de comentat, cum critica nu :D
ma duc sa-mi vad si de cartofi, sper ca nu-s arsi :| :))

[i Ramenn.]

Bine. Deci, tot ce am de spus e graba, graba.. numai graba. Daca foloseai mai multa descriere a sentimentutselor Hinatei si lui Naruto iesea un giga-capitol^.^ Si graba nu se observa. Eh, lasa ca stii tu la ce ma refer.:x. Deci, ador capitolul! Loll...Deci, cand Naruto s-a innecat cu mancarea, imi venea sa mor. Chiar daca nu ai descris cred ca am simtit momentul. Uh, imaginatia mea a fost full in acel moment. :]] a fost atat de "funnii" :)) . Mi-a placut...Asta a fost faza capitolului din punctul meu de vedere. Deci, nu te mai critic ca ai inteles tu ideea si sper sa obtii ceva bun la urmatorul capitol. Ideea e in continuare buna si tine-o tot asa.. ^.^ Anunta-ma la urmatorul Capitol >:]. :o3.
:bye:

[Saravis]

Mersi tuturor de comentarii. >:D< Am venit cu un nou capitol, chiar repede, dar neh...il aveam deja scris si m-am mai uitat o data peste el si am zis sa-l postez. Hm... nu sunt prea mandra de el, mi se pare ca iar am cam grabit actiunea, dar cred ca nu as fi putut sa-l scriu altfel.

Capitolul V

Hinata P.O.V

Dupa ce am luat micul dejun intr-o liniste jenanta, am pornit mai multi in drum spre casele noastre. Desi nici unul nu zicea nimic, stiu ca se gandeau la mine. Ino m-a condus pana acasa, fiind cea mai ingrijorata pentru mine. Stia deja totul despre mine. Am urcat in camera mea de o culoare portocalie deschis, asteptand ca blondina sa inceapa sa ma interogheze.
- Hinata… De ce il iubesti pe tantalaul ala?
- Ino, nici eu nu stiu. Iubesc felul sau de a fi, parul blond ca spicele de grau care e mereu ciufulit, ochii albastrii ca marea in zilele frumoase si iubesc chiar si faptul ca e un tantalau, i-am raspuns lasandu-ma furata de val.
- Of, se pare ca micuta mea prietena s-a indragostit.
Ino m-a luat in brate, iar eu am inceput sa plang. Imi era frica, ca la cum e Ino, ii va spune varului ei tot despre ceea ce simt. Am eliberat-o pe Ino din imbratisare si mi-am sters lacrimile cu maneca bluzei. I-am aratat un zambet patetic prietenei mele, dupa care ea a plecat, sa se pregateasca de intalnirea cu Sai. Of, fetele astea! Numai la baieti le sta gandul! Soneria de la telefon s-a auzit enervanta si am raspuns repede, fara sa ma uit la cine ma suna.
- Hinata, scumpa mea!
- Tata? am zis eu surprinsa.
- Chiar eu. Vroiam sa vad ce faci, cum te-ai acomodat si daca ai vreo mica dorinta sa te intorci.
- Nu m-as intoarce pentru nimic in lume! am tipat in telefon si i-am inchis nervoasa.
Asta nu eram eu. Eu nu tipam la oameni. Ah, ce face dragostea din om! Dar de fapt, ce simt eu e dragoste? Definitia din dictionar suna prea seaca. Poate ca ar trebui sa ascultam de definitia din inima noastra. Insa daca in inima noastra avem o avalansa de sentimente pentru o singura persoana, ce se intampla? Da, nici un raspuns. Pentru ca acest raspuns mi-l pot da doar singura. Un ciocanit un usa imi intrerupe sirul gandurilor. Neji era la Ten Ten, iar matusa era la munca. Am alergat pe scari sa raspund. Am deschis usa si in fata mea l-am vazut pe Sasuke.

Sasuke P.O.V.

M-am ingrijorat foarte mult pentru Hinata. Imi este o foarte buna prietena si ea nu m-ar lasa daca as fi in locul ei. Dupa ce am lasat-o pe Sakura acasa, am mers spre casa lui Neji. Spre norocul meu mi-a raspuns chiar ea.
- Buna Hinata! am salutat-o eu.
- Hey Sasuke! Ce surpriza! Intra te rog! m-a invitat ea.
- Hinata, cum te simti?
- Oh, in legatura cu lesinul? Nu-ti face griji. Doar ca nu mai mancasem nimic de mult, mi-a raspuns zambind, incercand sa evite subiectul.
- Hinata, eu ma refer la rana din inima.
Hinata a devenit palida si a inceput sa se uite intr-un punct fix, undeva in podea. M-am apropiat de ea si am rugat-o sa-mi spuna ce s-a intamplat la petrecere.
- Naruto mi-a cerut scuze, dar eu am fost proasta si l-am refuzat. Doamne, ce greseala am putut face!
- Hinata, el e cel care a gresit. Daca vrea sa te recastige, trebuie sa se chinuie putin. Nu-ti mai fa atatea griji. Uita-te putin la tine! Ochii tai nu mai au aceeasi sclipire jucausa, parul tau nu mai straluceste in soare, zambetul ti-a disparut… Te-ai schimbat mult prea mult de cand ai plecat.
- E asa de usor de spus, Sasuke. Cum sa nu ma gandesc la el, cand el imi este la fel de indispensabil ca si aerul? Si da, m-am schimbat. Pe vremuri eram fericita, atat de fericita… mi-a spus ea in timp ce s-a uitat in gol.
Deveneam din ce in ce mai ingrijorat pentru Hinata. Nu mai manca, iar starea asta de melancolie o imbolnavea cu totul. Am stat cu ea si am obigat-o sa manance ce i-am pregatit eu. Da, nu ma pricepeam eu prea bine la gatit, insa am stiut sa fac ceva mancabil. Abia la cate douazeci de minute baga si ea ceva in gura. Am incercat sa o inveselesc, fara prea mult succes. Abia cand afara incepuse sa se insereze mi-am luat la revedere de la ea, smulgandu-i promisiunea ca nu se va mai gandi la Naruto, pentru putin.

Hinata P.O.V.

Duminica a trecut ca prin vis, eu stand in pat toata ziua, sub pretextul ca ma simteam rau. Nici luni nu prea aveam chef sa merg la scoala, insa totusi m-am ridicat din pat si m-am pregatit pentru scoala.Drumul spre scoala mi s-a parut interminabil si foarte plictisitor. Cand am ajuns la scoala, deja trecuse prima ora si jumatate din a doua ora. Nu am luat in seama observatia profesorului Iruka si m-am dus spre banca mea. Din nefericire, ne mutase dirigintele si eu stateam cu Kiba. Nu aveam chef deloc de el in ziua aia, insa el tot continua sa-mi trimita biletele. Am acceptat invitatia de a face temele impreuna cu grupul. Insa mintea mea cocea un plan maret. Aveam sa ma schimb, sa fiu o Hinata cu totul diferita. Nu voi mai fi fata draguta, timida cu care toate lumea se joaca. Voi fi o fata independenta, rebela si provocatoare.M-am saturat ca lumea sa faca ce vrea din mine! Voi fi Hinata Hyuga, fata rasfatata si rautacioasa, daca e nevoie! In restul pauzelor am flirtat cu Kiba mai mereu, iar Naruto fierbea de manie. Imi facea placere sa-l vad chinuindu-se. Asa merita! Daca ma vroia, trebuia sa lupte, nu gluma, caci incepeam sa devin tot mai dorita de baietii singuri din scoala.
Dupa ce orele s-au terminat, am pornit cu tot grupul spre biblioteca sa ne facem temele. Stateam intre Kiba si Naruto, acesta fiind un aranjament ales de Ino. Ma punea, indirect, sa aleg intre unul dintre ei, caci la sfarsit voi ajunge sa-i ranesc pe ambii. Nu-mi pasa! Sa fie cum vreau eu de acum! M-am dus dupa o carte, la ultimul raft din biblioteca, stiind ca Kiba este pe urmele mele, ca un catelus bun ce era. Am disparut printre rafturi, tragandu-l de cravata si pe Kiba dupa mine. Inainte ca macar sa zic ceva i-am atins usor buzele cu buzele mele. Am inceput sa-l sarut incet pe gat.Una dintre mainile sale ajunse sub fusta mea, facandu-ma sa tresar. Akamaru, cainele lui Kiba, latra mai rau de parca ar fi vazut o fantoma. Auzind agitatie in jur, m-am oprit, prefacandu-ma ca sunt in cautarea unei carti, iar Kiba langa mine. Insa un mic semn am lasat, pe gulerul camasii lui Kiba. Stiam ca Ino si Naruto vor fi suspiciosi si vor observa. Si exact asa s-a si intamplat. Ino m-a tras de mana intr-alta parte a bibliotecii.
- Ai innebunit? Ce crezi ca faci?
- Nu, sunt perfect normala, multumesc. Si ce ti se pare ca fac? L-am sarutat pe Kiba. E ceva rau in asta?
Ino mi-a tras o palma, pe urma plecand furioasa, spunandu-mi doar: “ Asta nu e Hinata pe care o stiu eu. Hinata nu ar cauta niciodata razbunarea.” Da, Ino mi-a deschis ochii. De ce sa ma razbun pe Naruto? El nu a facut nimic. Insa deja am facut prostia, cum se presupune ca o repar?