03-08-2009, 04:01 PM
Multumesc mult pentru coment si critica sensei . Well , chiar daca esti singura care imi mai citeste fic-ul , eu o sa pun urmatorul capitol . Astept critica dura cum numai tu stii :
Capitolul VIII – Pregătirea primei misiuni
Clepsidra timpului îşi răsturna nisipul fin mai repede ca de obicei . După toate cele întâmplate , vieţile noastre intraseră pe făgaşul lor normal . Nimic nu mai tulbura liniştea sufletelor noastre pure . Vremea începea să se încălzească , iar fulgii imaculaţi de zăpadă îşi găseau sfârşitul , din nefericire , la lumina înşelătoare a soarelui ce apărea din ce în ce mai des pe bolta cerească . Copacii pustiiţi îşi îmbrăcau din nou mantia de flori parfumate şi aparent firave . Ghioceii , vestitorii neînfricaţi ai primăverii , îşi scoteau curajoşi capul de sub plapuma moale a omătului . Lucrurile mergeau destul de bine între mine şi noul meu prieten , Yusuke . Micile certuri tot îşi făceau simţită prezenţa , dar se încheiau de fiecare dată cu o îmbrăţişare caldă . Cât despre Ayra şi Daisuke … hmmm … ei erau mai îndrăgostiţi ca niciodată , erau făcuţi unul pentru celălalt , se completau reciproc . Era cu adevărat o plăcere să îi priveşti .
Fără să ne dăm seama , aventura pe care o aşteptam de atâta timp nu întârzie să apară . Totul se întâmplă în timp ce noi patru ne plimbam pe aleea pietruită a grădinii castelului şi discutam despre cât de mult ne încânta venirea primăverii . Brusc , un elev înalt ce purta ochelari , a venit alergând până unde ne oprisem , întrerupându-ne :
- Sunteţi chemaţi la doamna Riku ! Rapid , este urgent !
- Dar … ia stai puţin ! De ce ? am întrebat nedumerită şi încruntându-mă . Nu-mi plăcea graba cu care ne trata .
- Nu este treaba mea şi nici nu trebuie să vă spun ! Acum duceţi-vă , nu vă lăsaţi aşteptaţi ! răspunse băiatul , dispărând din vizorul nostru şi lăsându-ne în ceaţă .
- Sinceră să fiu , sunt curioasă . Tare aş vrea să aflu ce se petrece de fapt ! Mergem deci ? am adăugat , luând-o înainte ca de obicei .
Ceilalţi mă urmară, neavând alternativă . Deşi probabil că şi ei îşi doreau să afle ce e cu atâta mister , se descurcau mult mai bine decât mine cu mascatul acestui sentiment . Însă răbdarea nu fusese absolut niciodată o calitate de-a mea şi în mod categoric nu avea să fie nici acum .
Am ajuns în doar câteva clipe în faţa camerei doamnei Takashi . Aceasta ne aştepta la intrare cu mâinile încrucişate . Se părea că nu eram singura agitată de prin preajmă . De cum ne zări , ne invită politicoasă înăuntru şi închise uşa în urma noastră .
- Luaţi loc ! Am multe să vă spun , începu ea , arătându-ne o canapea maronie de patru locuri .
Ne-am aşezat încetişor şi am ciulit urechile pentru a auzi ce era atât de important . Ochii noştri erau aţintiţi asupra ei , pregătiţi să-i soarbă cuvintele .
- Te urmăresc de câteva zile şi se pare că eşti vindecată complet , Keyko . Asta înseamnă că eşti pregătită pentru următorul nivel . Am dreptate ?
- Mai pregătită ca niciodată ! am zis , zâmbind .
- Foarte bine , atunci vă pot trimite în prima voastră misiune .
- A venit timpul ? întrebă prietenul meu , schimbându-se brusc la faţă şi devenind serios .
- Da , a venit timpul , repetă doamna directoare , însă nu pentru aceea misiune , Yusuke !
Acesta răsuflă uşurat şi se ridică în picioare , venind lângă mine . M-am uitat nedumerită când la unul , când la altul , neînţelegând ce-i cu atâta mister .
- Acea misiune ? Despre ce e vorba ? am întrebat şoptit , privind rugător la cel de lângă mine .
- Nu contează asta acum ! îmi tăie replica aproape imediat doamna directoare . Să revenim deci . Pentru a vă testa capacităţile , vă voi da o serie de sarcini ce vor fi uşoare la început . Ele se vor complica pe parcurs ce veţi înainta în cunoaşterea tainelor magiei . Sunt încă multe lucruri pe care nu le cunoaşteţi , mai ales voi două .
- Dar … am încercat eu să obiectez , însă Yusuke puse mâna pe umărul meu , şoptindu-mi să ascult cu atenţie şi cu răbdare ceea ce doamna Riku avea de spus .
- Instruirea voastră la Yamada nu ia sfârşit aici . Abia a început ! După îndeplinirea fiecărui obiectiv pe care l-aţi primit , veţi continua antrenamentul pe o anumită perioadă . După aceea , veţi pune în aplicare pe teren ceea ce aţi învăţat . Cam aşa vor merge lucrurile pentru voi . Sper că am fost destul de explicită !
- Da … am înţeles tot ! o ironizai eu , nervoasă că ne ascunde ceva ce presimţeam că este esenţial sau cel puţin nu de ignorat .
- Keyko … încercă Yusuke să mă liniştească .
După ce am renunţat la izbucnirile mele nejustificate după părerea lor , aceasta continuă :
- Cum vă spuneam , consider că sunteţi mai mult decât gata pentru însărcinările ce vă sunt menite . Aşa că nu am altă solutie decât să vă informez cu privire la prima voastră misiune . Pentru început , veţi ajuta la capturarea unui vrăjitor ce este căutat de ceva timp . Este bănuit că venerează cele mai întunecate arte ale magiei negre , arte interzise de secole . Acestea presupun sacrificii dintre cele mai odioase . Nu are rost să vă spun ce înseamnă acest lucru , dar cert este că artele în sine reprezintă cel mai oribil lucru din istoria noastră , a vrăjitorilor . Tocmai de aceea a fost interzisă această ramură a magiei .
- Deci … noi trebuie să-l localizăm şi să-l capturăm ? am întrebat , neputându-mă abţine .
- Da , Keyko , exact asta trebuie să faceţi . Ştiu că vă va creea probleme , dar veţi putea trece peste ele , sunt convinsă . Nu cred că vă va fi greu să o îndepliniţi . Acum vă las să vă pregătiţi . Mâine veţi începe cercetarea ultimului loc unde a fost văzut acesta , adică în Durastor . După ce faceţi acest lucru , puteţi începe să scotociţi toate colţurile lumii în căutarea lui . Avem nevoie de el cât mai repede posibil .
Privirile noastre încă o aţinteau , aşteptând şi continuarea , dar aceasta nu mai veni .
- Atât am avut de spus ! Puteţi pleca !
- Atunci la revedere ! am bolborosit , ridicându-mă enervată şi părăsind încăperea mai ameţită decât atunci când intrasem . Tovarăşii mei mă urmară , după ce salutară politicos , nu ca mine . Începeam să regret faptul că nu reuşeam niciodata să-mi stăpânesc curiozitatea .
- Keyko , ce te-a apucat ? mă repezi Ayra care devenise mai autoritară în ultima vreme . De ce te porţi aşa ?
- Las-o in pace ! îmi lua Yusuke apărarea . Nu e cazul să ne pripim . Hai să tratăm lucrurile cu calm . Cu toţi suntem derutaţi !
,, Cu toţii mai puţin tu ! †am adăugat în sinea mea , ştiind că dacă aş fi spus-o cu voce tare , asta ar fi stârnit probabil o ceartă .
- Ayra are dreptate , am şoptit . Nu ştiu ce mi-a venit . Îmi pare rău !
Era prima oara în viaţa mea când îmi ceream scuze . Ceilalţi mă priviră ca şi cum ar fi văzut vreo ciudăţenie a naturii sau mai ştiu eu ce . Am ridicat o sprânceană , uitându-mă sceptic la ei .
- Arătaţi de parcă tocmai aţi întâlnit o stafie . Ce-i cu voi ?
- Nimic ! Nu e nevoie să ne batem capul cu prostia asta ! Ar trebui să ne gândim la cum ne vom descurca noi cu sarcina ce ne-a fost încredinţată . Nu e atât de dificilă , dar nici simplă nu e , schimbă prietenul Ayrei subiectul fără a se strădui să fie subtil .
- Ai dreptate ! îl aprobă tovarăşa mea .
- Haideţi să mergem de data asta în camera mea şi a lui Daisuke ! ne invită Yusuke .
L-am privit interesată . Până acum , nu mai fusesem acolo , dar muream de nerăbdare să văd cum arăta odaia lor , aşa că i-am acceptat propunerea imediat . Aceştia ne conduseră in Aripa de Nord a castelului , oprindu-se în dreptul unei uşi de lemn de stejar pe care era sculptată emblema şcolii . Cei doi au apăsat clanţa aurie şi ne-au poftit înăuntru .
- Wow ! exclamă Ayra încântată .
Încăperea era aproximativ de aceleaşi dimensiuni ca şi a noastră , dar destul de diferită . Avea alt decor , dar bunul gust se păstrase . Culoarea predominantă era arămiul ca frunzele copacilor toamna . Mobila era din lemn de fag , fiind prelucrată cu multă măiestrie . Draperiile lor erau maronii şi lipsite de model . Ferestrele larg deschise lăsau aerul să pătrundă nestingherit în cameră .
- Vă rugăm să vă aşezaţi ! spuse Daisuke galant .
Am luat loc pe unul dintre paturile lor şi am aşteptat ca tăcerea să fie spartă . Nu putusem să nu observ cât de formal se purtaseră cei doi . Oare de ce ? De parcă odată cu intrarea noastră aici ceva se schimbase ...
- Bun , eu cred că cel mai bine ar fi să o luăm cu începutul . Bănuiesc că nu ne va lua prea mult timp să cercetăm acel oraş . Apoi , putem începe să-l căutam pe răufăcător prin toate locurile posibile ! În fond , unde s-ar putea ascunde ? ne împărtăşi Yusuke părerea lui .
Nu era logic ? Se spusesera aceste mici detalii de vreo cinci ori până acum .
- Dar dacă … am început eu , dar am renunţat imediat la idee . Poate că era mai bine să rămânem la planul iniţial .
Tovarăşii mei mă priviră cu interes .
- Ai o idee ? întrebară ei în cor .
- De fapt … Mă gândeam la altceva . De ce să ne irosim timpul şi să cercetăm ultimul loc unde a fost el văzut ? E logic că nu mai este acolo , nu ?
- Continuă , şopti prietenul meu , uitându-se la mine cu mai multă curiozitate .
- Ce-aţi zice dacă am începe direct localizarea lui în apropierea oraşului Durastor ? Sunt convinsă că vom găsi ceva !
- Eşti extraordinară ! exclamă Ayra . Eu propun să urmăm teoria lui Keyko !
- Suntem de aceeaşi părere ! spuseră băieţii imediat .
- Bine că am lămurit asta . Acum ,Yusuke , poate vrei să ne povesteşti ce e cu misiunea aceea ciudată despre care vorbeaţi tu şi doamna Riku . De ce atâtea taine ?
- Nu e nimic important , încercă acesta să mă îndepărteze de subiect .
- Ba eu cred că te înşeli ! Ce nu vrei să ne spui ?
- Nimic , numai că …
- Ce ne ascunzi ?
- Keyko , nu e nimic ! strigă el încruntat , adus la exasperare .
L-am privit şi , fără să vreau , am tresărit . Dar reacţionase aşa din cauza mea , eram sigură de asta .
- Îmi cer scuze , nu trebuia să-mi ies din fire aşa … spuse el repede , uitându-se în ochii mei .
- E vina mea , eu te-am provocat !
- Nu …
- Mai bine renunţăm la astea pentru restul zilei . O să avem timp mâine pentru toate ! spuse Daisuke , încercând să pună capăt discuţiei şi astfel unui eventual scandal .
Am încetat cu toţi a ne mai gândi la ceea ce urma să se întâmple . Ne-am petrecut timpul care ne mai rămăsese jucându-ne în puţina zăpadă care nu se topise încă . Mintea mea însă călătorea pe alte meleaguri . Mă măcina faptul că nu ştiam care este secretul de fapt . Ce nu trebuia să aflăm ? Care era taina pe care nu vroiau să ne-o destăinuie ? Nu aveam să renunţ aşa de uşor la asta şi bănuiam că Yusuke ştia deja asta .
Capitolul VIII – Pregătirea primei misiuni
Clepsidra timpului îşi răsturna nisipul fin mai repede ca de obicei . După toate cele întâmplate , vieţile noastre intraseră pe făgaşul lor normal . Nimic nu mai tulbura liniştea sufletelor noastre pure . Vremea începea să se încălzească , iar fulgii imaculaţi de zăpadă îşi găseau sfârşitul , din nefericire , la lumina înşelătoare a soarelui ce apărea din ce în ce mai des pe bolta cerească . Copacii pustiiţi îşi îmbrăcau din nou mantia de flori parfumate şi aparent firave . Ghioceii , vestitorii neînfricaţi ai primăverii , îşi scoteau curajoşi capul de sub plapuma moale a omătului . Lucrurile mergeau destul de bine între mine şi noul meu prieten , Yusuke . Micile certuri tot îşi făceau simţită prezenţa , dar se încheiau de fiecare dată cu o îmbrăţişare caldă . Cât despre Ayra şi Daisuke … hmmm … ei erau mai îndrăgostiţi ca niciodată , erau făcuţi unul pentru celălalt , se completau reciproc . Era cu adevărat o plăcere să îi priveşti .
Fără să ne dăm seama , aventura pe care o aşteptam de atâta timp nu întârzie să apară . Totul se întâmplă în timp ce noi patru ne plimbam pe aleea pietruită a grădinii castelului şi discutam despre cât de mult ne încânta venirea primăverii . Brusc , un elev înalt ce purta ochelari , a venit alergând până unde ne oprisem , întrerupându-ne :
- Sunteţi chemaţi la doamna Riku ! Rapid , este urgent !
- Dar … ia stai puţin ! De ce ? am întrebat nedumerită şi încruntându-mă . Nu-mi plăcea graba cu care ne trata .
- Nu este treaba mea şi nici nu trebuie să vă spun ! Acum duceţi-vă , nu vă lăsaţi aşteptaţi ! răspunse băiatul , dispărând din vizorul nostru şi lăsându-ne în ceaţă .
- Sinceră să fiu , sunt curioasă . Tare aş vrea să aflu ce se petrece de fapt ! Mergem deci ? am adăugat , luând-o înainte ca de obicei .
Ceilalţi mă urmară, neavând alternativă . Deşi probabil că şi ei îşi doreau să afle ce e cu atâta mister , se descurcau mult mai bine decât mine cu mascatul acestui sentiment . Însă răbdarea nu fusese absolut niciodată o calitate de-a mea şi în mod categoric nu avea să fie nici acum .
Am ajuns în doar câteva clipe în faţa camerei doamnei Takashi . Aceasta ne aştepta la intrare cu mâinile încrucişate . Se părea că nu eram singura agitată de prin preajmă . De cum ne zări , ne invită politicoasă înăuntru şi închise uşa în urma noastră .
- Luaţi loc ! Am multe să vă spun , începu ea , arătându-ne o canapea maronie de patru locuri .
Ne-am aşezat încetişor şi am ciulit urechile pentru a auzi ce era atât de important . Ochii noştri erau aţintiţi asupra ei , pregătiţi să-i soarbă cuvintele .
- Te urmăresc de câteva zile şi se pare că eşti vindecată complet , Keyko . Asta înseamnă că eşti pregătită pentru următorul nivel . Am dreptate ?
- Mai pregătită ca niciodată ! am zis , zâmbind .
- Foarte bine , atunci vă pot trimite în prima voastră misiune .
- A venit timpul ? întrebă prietenul meu , schimbându-se brusc la faţă şi devenind serios .
- Da , a venit timpul , repetă doamna directoare , însă nu pentru aceea misiune , Yusuke !
Acesta răsuflă uşurat şi se ridică în picioare , venind lângă mine . M-am uitat nedumerită când la unul , când la altul , neînţelegând ce-i cu atâta mister .
- Acea misiune ? Despre ce e vorba ? am întrebat şoptit , privind rugător la cel de lângă mine .
- Nu contează asta acum ! îmi tăie replica aproape imediat doamna directoare . Să revenim deci . Pentru a vă testa capacităţile , vă voi da o serie de sarcini ce vor fi uşoare la început . Ele se vor complica pe parcurs ce veţi înainta în cunoaşterea tainelor magiei . Sunt încă multe lucruri pe care nu le cunoaşteţi , mai ales voi două .
- Dar … am încercat eu să obiectez , însă Yusuke puse mâna pe umărul meu , şoptindu-mi să ascult cu atenţie şi cu răbdare ceea ce doamna Riku avea de spus .
- Instruirea voastră la Yamada nu ia sfârşit aici . Abia a început ! După îndeplinirea fiecărui obiectiv pe care l-aţi primit , veţi continua antrenamentul pe o anumită perioadă . După aceea , veţi pune în aplicare pe teren ceea ce aţi învăţat . Cam aşa vor merge lucrurile pentru voi . Sper că am fost destul de explicită !
- Da … am înţeles tot ! o ironizai eu , nervoasă că ne ascunde ceva ce presimţeam că este esenţial sau cel puţin nu de ignorat .
- Keyko … încercă Yusuke să mă liniştească .
După ce am renunţat la izbucnirile mele nejustificate după părerea lor , aceasta continuă :
- Cum vă spuneam , consider că sunteţi mai mult decât gata pentru însărcinările ce vă sunt menite . Aşa că nu am altă solutie decât să vă informez cu privire la prima voastră misiune . Pentru început , veţi ajuta la capturarea unui vrăjitor ce este căutat de ceva timp . Este bănuit că venerează cele mai întunecate arte ale magiei negre , arte interzise de secole . Acestea presupun sacrificii dintre cele mai odioase . Nu are rost să vă spun ce înseamnă acest lucru , dar cert este că artele în sine reprezintă cel mai oribil lucru din istoria noastră , a vrăjitorilor . Tocmai de aceea a fost interzisă această ramură a magiei .
- Deci … noi trebuie să-l localizăm şi să-l capturăm ? am întrebat , neputându-mă abţine .
- Da , Keyko , exact asta trebuie să faceţi . Ştiu că vă va creea probleme , dar veţi putea trece peste ele , sunt convinsă . Nu cred că vă va fi greu să o îndepliniţi . Acum vă las să vă pregătiţi . Mâine veţi începe cercetarea ultimului loc unde a fost văzut acesta , adică în Durastor . După ce faceţi acest lucru , puteţi începe să scotociţi toate colţurile lumii în căutarea lui . Avem nevoie de el cât mai repede posibil .
Privirile noastre încă o aţinteau , aşteptând şi continuarea , dar aceasta nu mai veni .
- Atât am avut de spus ! Puteţi pleca !
- Atunci la revedere ! am bolborosit , ridicându-mă enervată şi părăsind încăperea mai ameţită decât atunci când intrasem . Tovarăşii mei mă urmară , după ce salutară politicos , nu ca mine . Începeam să regret faptul că nu reuşeam niciodata să-mi stăpânesc curiozitatea .
- Keyko , ce te-a apucat ? mă repezi Ayra care devenise mai autoritară în ultima vreme . De ce te porţi aşa ?
- Las-o in pace ! îmi lua Yusuke apărarea . Nu e cazul să ne pripim . Hai să tratăm lucrurile cu calm . Cu toţi suntem derutaţi !
,, Cu toţii mai puţin tu ! †am adăugat în sinea mea , ştiind că dacă aş fi spus-o cu voce tare , asta ar fi stârnit probabil o ceartă .
- Ayra are dreptate , am şoptit . Nu ştiu ce mi-a venit . Îmi pare rău !
Era prima oara în viaţa mea când îmi ceream scuze . Ceilalţi mă priviră ca şi cum ar fi văzut vreo ciudăţenie a naturii sau mai ştiu eu ce . Am ridicat o sprânceană , uitându-mă sceptic la ei .
- Arătaţi de parcă tocmai aţi întâlnit o stafie . Ce-i cu voi ?
- Nimic ! Nu e nevoie să ne batem capul cu prostia asta ! Ar trebui să ne gândim la cum ne vom descurca noi cu sarcina ce ne-a fost încredinţată . Nu e atât de dificilă , dar nici simplă nu e , schimbă prietenul Ayrei subiectul fără a se strădui să fie subtil .
- Ai dreptate ! îl aprobă tovarăşa mea .
- Haideţi să mergem de data asta în camera mea şi a lui Daisuke ! ne invită Yusuke .
L-am privit interesată . Până acum , nu mai fusesem acolo , dar muream de nerăbdare să văd cum arăta odaia lor , aşa că i-am acceptat propunerea imediat . Aceştia ne conduseră in Aripa de Nord a castelului , oprindu-se în dreptul unei uşi de lemn de stejar pe care era sculptată emblema şcolii . Cei doi au apăsat clanţa aurie şi ne-au poftit înăuntru .
- Wow ! exclamă Ayra încântată .
Încăperea era aproximativ de aceleaşi dimensiuni ca şi a noastră , dar destul de diferită . Avea alt decor , dar bunul gust se păstrase . Culoarea predominantă era arămiul ca frunzele copacilor toamna . Mobila era din lemn de fag , fiind prelucrată cu multă măiestrie . Draperiile lor erau maronii şi lipsite de model . Ferestrele larg deschise lăsau aerul să pătrundă nestingherit în cameră .
- Vă rugăm să vă aşezaţi ! spuse Daisuke galant .
Am luat loc pe unul dintre paturile lor şi am aşteptat ca tăcerea să fie spartă . Nu putusem să nu observ cât de formal se purtaseră cei doi . Oare de ce ? De parcă odată cu intrarea noastră aici ceva se schimbase ...
- Bun , eu cred că cel mai bine ar fi să o luăm cu începutul . Bănuiesc că nu ne va lua prea mult timp să cercetăm acel oraş . Apoi , putem începe să-l căutam pe răufăcător prin toate locurile posibile ! În fond , unde s-ar putea ascunde ? ne împărtăşi Yusuke părerea lui .
Nu era logic ? Se spusesera aceste mici detalii de vreo cinci ori până acum .
- Dar dacă … am început eu , dar am renunţat imediat la idee . Poate că era mai bine să rămânem la planul iniţial .
Tovarăşii mei mă priviră cu interes .
- Ai o idee ? întrebară ei în cor .
- De fapt … Mă gândeam la altceva . De ce să ne irosim timpul şi să cercetăm ultimul loc unde a fost el văzut ? E logic că nu mai este acolo , nu ?
- Continuă , şopti prietenul meu , uitându-se la mine cu mai multă curiozitate .
- Ce-aţi zice dacă am începe direct localizarea lui în apropierea oraşului Durastor ? Sunt convinsă că vom găsi ceva !
- Eşti extraordinară ! exclamă Ayra . Eu propun să urmăm teoria lui Keyko !
- Suntem de aceeaşi părere ! spuseră băieţii imediat .
- Bine că am lămurit asta . Acum ,Yusuke , poate vrei să ne povesteşti ce e cu misiunea aceea ciudată despre care vorbeaţi tu şi doamna Riku . De ce atâtea taine ?
- Nu e nimic important , încercă acesta să mă îndepărteze de subiect .
- Ba eu cred că te înşeli ! Ce nu vrei să ne spui ?
- Nimic , numai că …
- Ce ne ascunzi ?
- Keyko , nu e nimic ! strigă el încruntat , adus la exasperare .
L-am privit şi , fără să vreau , am tresărit . Dar reacţionase aşa din cauza mea , eram sigură de asta .
- Îmi cer scuze , nu trebuia să-mi ies din fire aşa … spuse el repede , uitându-se în ochii mei .
- E vina mea , eu te-am provocat !
- Nu …
- Mai bine renunţăm la astea pentru restul zilei . O să avem timp mâine pentru toate ! spuse Daisuke , încercând să pună capăt discuţiei şi astfel unui eventual scandal .
Am încetat cu toţi a ne mai gândi la ceea ce urma să se întâmple . Ne-am petrecut timpul care ne mai rămăsese jucându-ne în puţina zăpadă care nu se topise încă . Mintea mea însă călătorea pe alte meleaguri . Mă măcina faptul că nu ştiam care este secretul de fapt . Ce nu trebuia să aflăm ? Care era taina pe care nu vroiau să ne-o destăinuie ? Nu aveam să renunţ aşa de uşor la asta şi bănuiam că Yusuke ştia deja asta .
![[Imagine: sunsetsig.png]](http://img6.imageshack.us/img6/7780/sunsetsig.png)
[/center]