Mafia love. Crime love... [18+]

[Too Many Dreams.]

V-am adus next-ul mult dorit. Linistiti-va foamea sau setea dupa el ^_^ ;)) Enjoy!
Apropo, inainte de capitol. @Piersicuţă, te rog nu mai spama, spune totul fara litere in plus :-)

Cap. 12 – Cineva ma iubeste

Incepusem sa tremur usor sub greutatea acelui tip de pe mine. Respiram din ce in ce mai sacadat iar vocea mea luase pauza. Continua cu acele mangaieri apasate, profitand de imobilitatea mea. De pe gat, buzele lui incepura sa ma mangaia pana ce au ajuns sa le preseze pe a le mele. Lima incerca sa o provoace pe a mea la un duel, de care incercam sa fug cat puteam. Am inceput sa ma zbat sub greutatea muschilor sai. Desi stiam ca nu pot vedea nimic cu acea panglica pe ochi, ii strangeam instinctiv din ce in ce mai tare.
-Ce e, iubi, nu iti place cu putina introducere? Atunci trecem direct la actiune, mi-a soptit din nou.
L-am simtit cum pentru o secunda se ridica de pe mine, lasandu-ma sa mai iau o gura de aer. Printr-o miscare smucita, reusi sa imi indeparteze fusta si tricoul, lasandu-ma doar in lenjeria intima, ceea ce ma facu sa blestem ziua in care mi-am cumparat atatia chiloti din dantela neagra, foarte sexy. Am auzit cum arunca hainele ceva mai incolo in acea camera sau ce-o fi fost. Am incercat sa ma ridic si sa fug, dar m-a prins din nou sub acea gramada de muschi.
-Lasa-ma. Te rog…
Dar vocea mi se pierdu in acel uragan de spaima care ma lovi. Am inceput sa ma zbat din ce in ce mai tare, lasand unele gemete de spaima sa imi scape, dar ajungand a fi urmate de tipete. Tipam din ce in ce mai tare, pana cand lacrimile au inceput da curga siroaie, aducand cu ele sughituri de plans. Voiam ca acel cosmar sa se termine, sa ma trezesc in patul moale din vila de la marginea orasului si sa ma bucur de soaptele lui Sasuke care intotdeauna ma linisteau. Cand? Cand se va termina acest cosmar?
-Nici acum nu te-ai schimbat, Sakura.
Mi-a spus-o ca pe un repros, dupa care imi dadu jos panglica de pe ochi. Atunci i-am zarit licarirea perversa din ochi, care o avea de fiecare data cand mergeam impreuna la culcare dar se abtinea. Acea licarire din ochii lui negri, care ascund o inima de gheata, care nu stie ce inseamna adevarata dragoste. Am ramas blocata, in timp ce el incepuse sa imi sarute din nou gatul, in timp ce eu priveam tavanul neputand sa mai spun nimic. Parca timpul se oprise, ramanand doar noi doi in acea ipostaza jegoasa. Cu cat ma zbateam mai tare si incercam sa imi eliberez mainile, cu atat stransoarea era din ce in ce mai taioasa, ma stransa. O lacrima mai fierbinte evada din ochii mei la timp pentru a-mi aduce aminte unde sunt, ce sunt obligata sa fac, cu cine sunt, si ce avea sa se intample peste cateva minute. Inca mai regret momentul in care am crezut ca sunt in siguranta in Konoha si nu mi-am mai pus pe picior jarteaua cu pistolul care il capatasem in vremurile… acelea.
-Itachi, te rog, te implor, lasa-ma in pace!! am inceput sa strig la el printre alte lacrimi dar in zadar.
Nu voia sa se opreasca. Lua o pauza mica in care ma admira suferind.
-Niciodata nu mi-a placut sa te vad plangand, mi-a spus destul de inselator incat nu am mai putut sa spun nimic.
Asteptam sa isi termine treaba, urmand ca mai apoi sa ma lase intr-un loc izolat, de unde sa imi fie greu sa cer ajutor. Apoi voi ajunge sa cersesc cate ceva de mancare, iar mai incolo pentru mine si copilul meu. Nici nu vreau sa continui sa imi mai imaginez astfel de scenarii.
Se auzeau pasi de dupa usa camerei in care ne aflam, iar inaintea lor sunetul unor gheare de caine, cel mai probabil da talie mare. Ghearele au inceput sa zgarie usa, care peste o secunda se tranti violent de perete. Itachi, inca cu mana pe coapsa mea, se uita nervos catre cel ce ii intrerupea clipele pretioase de distractie. Am inceput sa plang si mai tare.
-Ajutati-ma, va rog. Va rog…
Am reusit sa scap printre alte sughituri. Trei barbati intrara in camera. Am reusit sa le vad cat decat chipurile in lumina slaba. Primul era blond cu ochi albastri, parul facut tepi, al doilea era cu siguranta Sasuke, iar celalalt era saten, cu parul lung si prins intr-o coada joasa, cu ochi lila. Baietii de langa Sasuke deja luara pozitia de garda simultan, in timp de Sasuke deja incepu sa fuga nervos catre Itachi, care voia sa ii traga un pumn, dar brunetul meu s-a ferit lasandu-se in jos, dupa care il prinse de ambele picioare, aruncadu-l pe spate. Se auzi o busitura urata urmata de un geamat scurt de durere. Fasia de material care mi-a tinut mainile imobilizate atata timp fusese desfacuta de brunet, dupa care i-am sarit in brate si am izbucnit iarasi in plans. Acesta ma strangea cu putere la pieptul sau, mangaindu-mi parul lung si catifelat.
-Baieti, nu-l omorati! Altcineva vrea sa aiba onoarea asta, le-a strigat celor doi in timp ce ploaia de pumni nu se mai termina.
Imbratisarea lui Sasuke era din ce in ce mai stransa, iar soaptele care am vrut sa le aud atata timp imi mangaiau urechile, chiar daca pe fundal se auzeau atatia pumni. Am indraznit pentru o secunda sa trag cu ochiul la ce se intampla intre cei trei. Itachi il tinea pe blondin de camasa, lipit de perete, imobilizandu-l. Mana de pe gatul sau era gata sa il sugrume, dar interveni satenul cu alte multe lovituri. Ii intoarse mainile la spate, acesta nemaiputand sa faca nici o miscare.
-Sakura, ai onoarea, ma invita satenul dupa care automat Sasuke slabi stransoarea.
M-am indreptat catre brunet si i-am oferit un pumn de cea mai mare frumusete, care ii muta capul in directia opusa. Mi-am dus apoi mainile la gatul lui, gata sa il sugrum, dar Sasuke ma opri. Mi-a pus in mana o chestie ciudata din metal in mana, care dupa cum stralucea era extrem de taioasa. Am luat-o fara sa ezit si i-am plimbat taisul pe maxilarul lui Itachi.
-Pentru tot ce mi-ai facut tu pana acum. Te-am iubit, fraiere!
Dupa care am infipt cutitul direct in inima sa. Nu era chiar aceiasi senzatie pe care am avut-o atunci cand mi-a frant el inima, dar sa zicem ca seamana. Cazu secerat pe podea in fata noastra, siroaie lungi de sange scurgandu-se de pe el pe podea.
-Lasati-ne singuri cateva minute, baieti, va rog. i-a rugat Sasuke pe cei doi si au iesit din camera.
Nici nu mai voiam sa vad cum arata camera in care am fost torturata atat. Mi-am luat fusta pe mine, iar apoi Sasuke imi puse tricoul pe mine, admirandu-mi discret formele. Am terminat de imbracat si i-am sarit inapoi in brate.
-Te iubesc Sasuke.
Acesta ma stranse din nou cu putere la pieptul sau, confirmand si el, ma mangaia usor pe par in timp ce ma saruta pe frunte din cand in cand, linistindu-ma. Chiar nu imi pasa de mirosul sarat al sangelui din jurul meu. Ma bucuram ca in sfarsit, cineva ma iubeste.

~ Va urma! ~


Cam atat pentru azi. La noapte cred ca next e gata. Ja ne! >:D<