Lovit de ciocan!

[Ops!]

Da, niciodata nu ma descurc la inceputurile textului. O mare greseala a mea este ca cizelez textul pe parcurs, o idee mica o modific pe parcurs, de aceea nu am cele mai bune ficuri. Deoarece primul meu fic a fost un adevarat dezastru, o sa incerc ceva nou. Sper ca titlul nu spune prea multe. [align=center]Prezentarea
[align=left] Poate pentru unii parea o zi obisnuita, poate pentru altii o zi ingrozitoare, dar pentru anumiti oameni acea zi era speciala. La casa de moda Black Sun, tanarul Erick Shezel prezenta ultima sa colectie. Luminile fura indreptate spre scena. In scurt timp, corpuri superbe se perindau pe aceasta. Fotomedele pline de gratie, pe care orice barbat si le-ar fi dorit, purtau hainele creatorului de moda. Costumele erau excentrice, noncomformiste, diferite de hainele cu care erau obisnuiti membrii din juriu si ceilalti spectatori. Tanarul abia isi ascundea emotiile, dorea sa para sobru, calm, ca "veteranii" in domeniu, dar in ochii sai albastri se zareau lacrimi. Abia reusi sa ingaime:
- A... acum o sa o vedeti in premiera pe... E-elin Jordan.
Cum termina de vorbit, aparu o femeie mai frumoasa decat toate celelalte. Parul sau roscat, asemeni soarelui la apus i se revarsa in valuri pe spate, trupul parca i se scalda in lumina, rochia de culoarea caramelului i se potrivea perfect, toti din public ramasera uimiti. Erick rosi, statea sa lesine, inima mai avea putin si ii sarea din piept. E lin il observa si ii zambi scurt, pentru a-l incuraja. Astfel, el vorbi:
- Deci, stimat public, aceasta a fost colectia " Chocolate" care sper sa va fi placut... Iar daca este asa, sper sa urmatoarele mele colectii sa se ridice la inaltimea acesteia, sau sa fie chiar mai bune.
Spectatorii aplaudara, semn ca "Chocolate" a fost un real succes. Toti plecara, inchizand usa fara zgomot. Probabil pentru a nu-i deranja frumusetea Elinei.
" Stiam ca ii va impresiona pe toti, stiam eu!", isi zise creatorul de moda, uitand ca numai cu putin timp inainte indoiala parea sa nu mai plece din sufletul sau.
Dupa ce le incuraja pe tinere, acestea parasira casa de moda. Numai roscata ramasese. Aceasta facu un semn, pe care numai tanarul si ea il stiau. El nu zise nimic. O lua incet si pornira spre un restaurant. Se asezara la o masa, si purtara o conversatie.
- Elin, ce ai astazi in program?
- Nu o sa-ti vina sa crezi! Am o intalnire!
- Ba imi vine sa cred, deoarece mi-ai mai spus asta de o mie patru sute cincizeci si noua de ori.
- Esti prea calculat... Este un eveniment important in viata fiecarei femei, nu-i asa?
- Imi pare rau, sunt barbat, deci habar n-am. In schimb, este a o mie patru suta cincizeci si noua oara cand imi spui ca nu este bine sa fiu calculat.
- Acum o sa spui ca este al o mie patru sute cincizeci si noualea barbat caruia ii frang inima.
- Draga mea, nu esti calculata. Dar ai un simt fantastic al intuitiei.
- Ma cunosti destul de bine. Trebuie sa plec. Pa, succes draga!
Aceasta disparu, lasand in urma numai parfumul sau specific.
" Trandafiri... atat de puri, de frumosi ... Ea nu este pura", se gandi Erick cu mahnire la prietena lui.
Aceasta fugise intr-un suflet la restaurantul " Nice babe" unde il intalni pe cel cu care urma sa isi piarda din timpul sau pretios. Se aseza la masa cu un zambet de felina. Barbatul din fata ei o intreba:
- Elin Jordan?
- As putea sa fiu altcineva?
- Iarta-ma, papusa, am foarte multe intalniri incat si uit cu cine trebuie sa vorbesc. Ben Hotkins ma numesc, femei frumoase cuceresc.
" Ce face pe Don Juan? Bine, nu este singurul. Vorba lui Erick, inca o mie patru sute cincizeci si noua de barbati au fost asemeni lui."
- Ben, cu ce te ocupi? Sa stii ca este important, mai important decat ai putea crede.
- Sunt cuceritor si nimic mai mult, papusa.
" Aoleu! Sper sa vina niste hoti si sa-l impuste!" isi zise fotomodelul.
Dar i se paru mai intelept sa astepte cateva minute. Iar asteptarea sa a fost rasplatita. Chelnerul a sosit cu paharele de lichior, pentru ca cei doi sa se bucure de o bautura dulce. Din pacate, Ben n-a fost prea bucuros. Paharul sau i-a sfarsit in par. Desigur, din vina femeii oripilate din fata lui.
- Imi pare rau, Don Juan, dar nu sucesti mintile nimanui. Poate ar trebui sa te faci actor de comedie, zise fata ironic, lasandu-l practic pe cuceritor cu ochii-n soare.
Pe strada, in drum spre casa ei, incerca sa isi aminteasca de cate ori a spus unui barbat ce i-a zis lui Ben. Fu uimita: nu-si mai amintea.
" Pana la urma, sunt fara pereche", se gandi si continua sa mearga pe strada...
Sper ca a iesit mai bine decat celalt fic al meu. Iar daca nu, sunteti liberi sa criticati.

[Ops!]

Am revenit la acest fic, deoarece mi-au venit noi idei (sper ca mai bune decat ultima data).



[align=center]O garda pentru suflet


Zapada scartaia sub picioarele ei. Privea spre ceilalti oameni grabiti, pe care seara i-a prins cu treburile neterminate si cu atatea regrete, zambea cand zarea copiii cu fetele lor naive. Stia ca este urmarita, dar nu l-ar fi lasat si pe urmaritor sa stie.
Elin era sigura ca Ben era pe urmele ei.
" Un barbat copilaros, care atunci cand nu primeste ceea ce isi doreste, este in stare de orice," isi zise ea.
El astepta ca tanara sa ajunga pe un drum pustiu, unde ar fi putut sa se razbune pe ea si pe faptul ca l-a umilit intr-un loc public.
Pentru a ajunge la ea acasa, fata trebuia sa o ia pe un asemenea drum. Din aceasta cauza, ea s-a gandit sa apeleze la bunul ei prieten, Erick, ducandu-se spre apartamentul sau. Trebuia sa ia autobuzul "101" pentru a ajunge la el. Fu nevoita sa alerge pentru a-l prinde, iar in cele din urma reusi sa intre in el.
Ce ii atrase atentia fu un tanar cu imbracat intr-un costum alb, cu ochi albastri asemeni unor safire, cu un zambet ironic pe chip. Parul sau blond si ciufulit, geanta sa neagra,toate ii aminteau fetei de cineva anume. Elinei nu ii venea sa creada. Acel barbat era chiar Erick! Se apropie de el incet, ajunse in spatele lui, il apuca de umeri si il intoarse cu fata la ea.
- Cam scurta intalnire, draga! ii spuse designerul amicei sale.
- Nu e de gluma. Sunt 'rmarita... ii sopti Elin.
- Nu inteleg ce spui.
Tanara nu mai avu timp sa ii explice. Un pumn venit ca de nicaieri o puse la pamant. Ben intrase si el in mijlocul de transport, iar razbunarea lui avea loc de fata cu zeci de oameni!
- Catea ce esti! Nimeni nu il lasa cu ochii in soare pe Ben Hotkins! zise uriasul.
Prietenul tinerei sari sa o apere, dar fu luat de guler, apoi aruncat... din nefericire, nu pe podea, ci pe Elin. Era prea inalt si prea greu pentru tanara.
- Esti greu...
El rosi, desi nu stia de ce. Simtea ca pluteste, ca toata lumea este a lui, desi cu cateva clipe in urma se simtea penibil si nefolositor. Nu avu timp sa se bucure de acel sentiment placut, Ben dandu-i un picior in stomac, azvarlindu-l de pe fata. Aceasta fu apoi ridicata, asemeni amicului sau, de gulerul hainei. Fu palmuita de catre barbatul maniat, iar nimeni din autobuz nu ii sarea in ajutor. In ochii unora se vedea compasiunea, dar acei oameni erau prea slabi si prea fricosi pentru a se pune cu o asemenea bruta.
Palmele se transformara in pumni. Durerea ce o simtea tanara era imensa, mai ales cand stia ca si altcineva era ranit din cauza ei.
Erick isi reveni, ridicandu-se de pe podeaua slinoasa.Cauta ceva in geanta lui neagra, ceva care ar fi putut sa o salveze pe Elin. Chipul baiatului se lumina. Isi gasi pistolul si trase. Nimeri fiara ce ii lovea prietena in picior. Ben vedea sangele care ii curgea din coapsa. O scapa pe fata din stransoare si se prabusi. Incerca isi opreasca hemoragia, dar nu izbuti. Isi pierduse cunostinta. Cea pe care o lovise fara mila statea in genunchi, nemaiputand sa ingaime ceva.
Tanarul creator de moda se aseza in spatele ei si o imbratisa. In acel moment se simti ceva mai curajoasa. Zeci de perechi de ochi erau atintite asupra ei, asupra omului inconstient din fata ei si asupra tanarului din spatele ei. Cineva isi facu curaj si suna la amublanta. Alta persoana ii zise soferului sa opreasca autobuzul si sa astepte autoritatile.
In scurt timp, medici si oameni ai legii invadasera mijlocul de transport.
Ben fu dus la spital in stare grava, iar Erick si Elin fura nevoiti wsa povesteasca cu lux de amanunte ce s-a intamplat. Desigur, au trebuit sa mearga la sectia de politie. Acolo, un politist gras si batran avea sa ii interogheze.
- Domnisoara, stiti de ce v-a atacat cetateanul Ben Hotkins?
- Domnule, la ora optsprezece am avut o intalnire in interes personal cu domnul care a fost ranit. Acesta a avut un comportament nedemn de o persoana de varsta lui, fiind un adevarat misogin. Cum eu nu accept acest tip de comportament, i-am turnat un pahar cu lichior in cap, pentru a-l invata minte sa fie respectuos. Din pacate, pentru el n-a fost o lectie, urmarindu-ma si agresandu-ma fizic, dupa cum bine vedeti.
- Domnisorica, pari cam nerespectuoasa.
- Raspund doar la intrebari, nu va intereseaza cat de respectuoasa sunt.
Interogatoriul a tinut destul de putin, desi tinerilor li s-a parut ca a durat o vesnicie. Cand au fost lasati sa plece, asigurati ca dupa ce va fi externat, Ben va primi pedeapsa ce i se cuvine, lucrurile pareau ca reintra in normal.
Cei doi s-au dus in apartamentul Elinei. Chiar daca fusese lovita cu bestialitate, nu parea prea schimbata la chip. Acest lucru l-a remarcat si bunul sau prieten, dar a preferat sa nu spuna nimic.
Tanara si-a dat jos haina si cizmele, apoi s-a intins pe pat. Salvatorul ei s-a asezat si el pe patul moale. Atunci, au devenit sfiosi, desi nu stiau de ce. Pur si simplu se priveau, in camera era o tacere mormantala. Creatorul de moda dori sa sparga gheata:
- Doream sa iti spun ceva. Dupa ce ne-am intalnit la restaurant, mi-am dat seama ca o sa fi in mare pericol. Sa frangi inima a o mie patru sute saizeci de barbati poate fi riscant. Atunci mi-am amintit de Jack, un bun prieten de-al meu...
- Nu numai ca esti "calculat", dar si foarte secretos! rase fata, care pana atunci nu auzise de niciun Jack.
-... si a spus ca este de acord sa iti fie garda de corp. O sa il intalnesti maine.
- Mai buna ar fi o garda pentru suflet. Mai greu se vindeca ranile de aici, zise Elin si arata spre inima ei.
- Cine stie, poate o sa fie si o garda pentru suflet, draga mea...

Nu stiu daca e bine sa dezgrop un fic mai vechi. Sper ca a fost mai reusit acest capitol si ca o sa va postati parerile.Ja!