14-03-2010, 05:19 AM
...Deci, SoUl EaTeR mi-a dat permisiunea sa continui... sper sa va placa^^
Calatoria cu trenul…
Ceea ce tocmai s-a intamplat era real? Chiar ma sarutasem cu un baiat care il cunosc de 12 ore? Mi-am tras o palma peste fata pentru a ma trezi la realitate, dar ochii au inceput sa ma usture curgandu-mi un lichid incolor din ei… Tot mai multe picaturi cad… numite lacrimi, desi acest cuvant nu este de ajuns pentru a exprima tristetea, fericirea sau puritatea unei lacrimi. Am coborat scarile in graba si din cauza ca nu vedeam pe unde merg am intrat din greseala in Michael, forta impactutlui facandu-ne sa cadem pe jos. Acesta se uita mirat la mine, desi fata mea inconstient mi se ascunsese in pieptul lui cald. Din gura mea au iesit mici suspine si lacrimile au curs tot mai abundant, facandu-l pe roscat ingrijorat. Acesta m-a ajutat sa ma ridic si mi-a dat ghizdanul care aterizase putin mai departe. Mi-a pus o mana pe fata ridicandu-mi-o si fortandu-ma sa ma uit in ochii lui.
-Orice s-ar fi intamplat, acum e timpul sa plecam, asa ca stergeti lacrimile altfel aia de la gara o sa creada ca te-am batut sau cine mai stie. Michael chicoteste, dupa care imi arata un zambet care parea cald intr-un fel pervers.
Am incunviintat din cap si mi-am sters lacrimile cu palmele transpirate. Kai a coborat si el cu un rucsac in spate si s-a uitat in ochii mei, dupa care si-a mutat repede privirea. Schimbarea aceasta brusca de atitudine m-a durut ca o intepatura de ac, desi stiam ca sarutul a fost doar ca sa-si bata joc de mine… desi sentimentele mele nu vor sa accepte asta.
-Se ne grabim, daca vrem sa ajungem la timp.
Satenul trece pe langa mine, fara sa faca vreun contact visual… ca si cum n-as fi acolo si iese din casa. Michael se da la o parte din fata mea facandu-mi semn sa ies inaintea lui. Dupa ce am iesit, ochii mei cautau privirea lui Kai, desi acesta vorbea la telefon cu cineva care parea sa fie unul din parinti… sau cel putin o ruda.
-Da… da ma da o sa fiu atent si nu o sa fac ceva nechibzuit… A zis acesta plictisit.
Vine inspre noi, oprindu-se in fata noastra, dupa care ne face semn sa plecam catre gara printr-o miscare a capului, facand suvitele din bretonul putin prea lung sa-i vina in ochi. Am inceput sa mergem, Kai fiind in fata, iar eu si Michael mergeam in urma lui. Niciunul nu zicea nimic, linistea devenind apasatoare. Presiunea care se simtea in aer incepea sa ma copleseasca, facandu-mi picioarele sa tremure in timp ce mergeam. Mi-am ridicat privirea din pamant si am observant ca roscatul il fixa cu privirea pe Kai intr-un mod foarte ostil. Mi-am intors privirea catrea staten. Acesta avea un mers drept, nu leganat ca al altor personae. Spatele sau drept si impunator imi bloca orice sansa de a vedea ce se afla in fata lui. O dorinti de a-l lua in brate de la spate mi s-a implantat in minte. Am intins putin mana spre el, dar am retras-o repede inapoi. Obrajii au inceput sa-mi arda si m-am ciupit tare de ei sa vad daca visez sau nu, dar din pacate totul era real. Gura mi s-a deschis pentru a spune ceva, dar am inchis-o la loc pentru ca ajunsesem la statie… Desi nu observasem inainte, statia era doar la o strada distanta de casa lui Kai. Ne-am oprit la ghiseu sa luam bilete catre statiune. In fata nostra mai erau doar cateva personae, vreo 2-3. Un cuplu care nu pareau sa fie mai mari ca noi si o doamna batrana care abea se sprijinea in baston. Eram cu Michael in spatele lui Kai, simtind un fior usor pe sira spinarii… vroiam sa-l ating, sa-l strang in brate si… Mi-am pus mana pe gura… sa-l sarut, dar nu se putea. Schimbarea sa brusca de atitudine m-a facut sac red ca doar se juca cu mine ca si roscatul, dar intr-un mod diferit. Satenul s-a intors avand in mana trei hartii mici, biletele de tren…
Ne-a inmanat unul mie si unul lui Michael, apoi ne-am indreptat catre un tren lung de culoare cenusie. Ne-am stracurat printre zecile de oameni din statie in tren. Mergand pe coridor in cautarea unui compartiment gol, am reusit sa gasim unul destul de curat. Baietii s- au asezat unul pe o parte si unul pe cealalta. Am ramas in picioare in jur de cinci minute. Nu vroiam sa ma asez langa niciunul, dar nu aveam nicio sansa sa ma asez pe jos… cei doi nu aveau sa ma lase. M-am asezat pe parte cu Kai, inrosindu-ma putin. Acesta privea pe geam rezemandu-si barbia de palma. L-am privit timp de scurt timp si pleoapele au inceput sa mi se ingreuneze din ce in ce mai mult. Fara nicio avertizare, am alunecat intr-o lume in care limita era doar imaginatia mea, desi in mintea mea nu a aparut nicio imagine ce parea sa fie vis, sau cosmar. Alunecand intr-un intuneric obscur , nu mi-am dat seama ca am alunecat, cazand cu capul pe umarul satenului. Pe un fundal ce parea a se fie aflat la mare departare, usa de la compartiment s-a deschis, lasand zgomotul de afara sa patrunda in compartiment, apoi s-a inchis la loc cufundandu-ma intr-o liniste mortuara, care a facut ca intunericul din interiorul mintii mele sa devina infricosator. Peste o perioada care parea o eternitate pentru mine, desi cred ca a durat mult fiindca eram in intuneric, doua maini calde ma indreapta, dar nu imi dau drumul dupa ce consider ca stateam normal. Fara nicio avertizare simt ceva care imi atinge buzele… ceva cald si placut. Intunericul din mintea mea incepea sa dispara si s-a transformat in Kai, desi nu puteam sa ma asigur decat intr-un singur fel ca el era cel care ma saruta. Pleoapele mi s-au ridicat usor, scotand la iveala niste suvite satene care acopereau o pereche de ochi hipnotizatori de culoare cenusiu-inchis pe jumatate deschisi. Inconstient, mi-am pus mainile dupa gatul lui, iar mainile lui au alunecat usor pe spatele meu, strangandu-ma in brate. Am inchis ochii lasandu-ma purtata de placerea corporala, infranata doar de mintea mea. Acesta si-a deschis gura, strecurandu- si limba printre buzele mele . I-am raspuns sarutului, un fior trecandu-mi pe sina spinarii. Mi-am trecut mana prin parului lui, apucandu-l strans ca si cum n-as fi vrut sa-I mai dau drumul, el facand la fel. Parul meu scurt se afla acum in stransoarea mainii lui si nu parea ca avea sa-mi dea drumul prea curand. Peste 5 minute, am rupt sarutul indepartandu-mi putin fata de a lui. Rasuflam aer cu greu, incercand sa iau cat mai mult oxigen odata. Simteam cum fata imi arde foarte tare.
-Chiar iti place sa te joci cu mintea mea, nu? Am spus imediat ce am inceput sa respir normal.
-Cine a zis ca ma joc? Nu crezi in dragoste la prima vedere? A spus acesta radicand dintr-o spranceana.
Ne-am eliberat reciproc in acelasi timp ca si cum am planificat asta si s-a asezat inapoi la locul lui. Ma uitam la el mirata si nu-mi venea sa cred ce tocmai spusese. Asta insemna ca tinea la mine? Nu se poate… adica… numai intelegeam nimic. M-am lasat pe spate si m-am uitat pe tavanul compartimentului incercand sa- mi golesc mintea. Simt ceva cald ca ma apuca de mana si ma uit la mana mea impletita cu a lui Kai. Am zambit si mi-am pus capul pe umarul lui, adormind la loc.
Calatoria cu trenul…
Ceea ce tocmai s-a intamplat era real? Chiar ma sarutasem cu un baiat care il cunosc de 12 ore? Mi-am tras o palma peste fata pentru a ma trezi la realitate, dar ochii au inceput sa ma usture curgandu-mi un lichid incolor din ei… Tot mai multe picaturi cad… numite lacrimi, desi acest cuvant nu este de ajuns pentru a exprima tristetea, fericirea sau puritatea unei lacrimi. Am coborat scarile in graba si din cauza ca nu vedeam pe unde merg am intrat din greseala in Michael, forta impactutlui facandu-ne sa cadem pe jos. Acesta se uita mirat la mine, desi fata mea inconstient mi se ascunsese in pieptul lui cald. Din gura mea au iesit mici suspine si lacrimile au curs tot mai abundant, facandu-l pe roscat ingrijorat. Acesta m-a ajutat sa ma ridic si mi-a dat ghizdanul care aterizase putin mai departe. Mi-a pus o mana pe fata ridicandu-mi-o si fortandu-ma sa ma uit in ochii lui.
-Orice s-ar fi intamplat, acum e timpul sa plecam, asa ca stergeti lacrimile altfel aia de la gara o sa creada ca te-am batut sau cine mai stie. Michael chicoteste, dupa care imi arata un zambet care parea cald intr-un fel pervers.
Am incunviintat din cap si mi-am sters lacrimile cu palmele transpirate. Kai a coborat si el cu un rucsac in spate si s-a uitat in ochii mei, dupa care si-a mutat repede privirea. Schimbarea aceasta brusca de atitudine m-a durut ca o intepatura de ac, desi stiam ca sarutul a fost doar ca sa-si bata joc de mine… desi sentimentele mele nu vor sa accepte asta.
-Se ne grabim, daca vrem sa ajungem la timp.
Satenul trece pe langa mine, fara sa faca vreun contact visual… ca si cum n-as fi acolo si iese din casa. Michael se da la o parte din fata mea facandu-mi semn sa ies inaintea lui. Dupa ce am iesit, ochii mei cautau privirea lui Kai, desi acesta vorbea la telefon cu cineva care parea sa fie unul din parinti… sau cel putin o ruda.
-Da… da ma da o sa fiu atent si nu o sa fac ceva nechibzuit… A zis acesta plictisit.
Vine inspre noi, oprindu-se in fata noastra, dupa care ne face semn sa plecam catre gara printr-o miscare a capului, facand suvitele din bretonul putin prea lung sa-i vina in ochi. Am inceput sa mergem, Kai fiind in fata, iar eu si Michael mergeam in urma lui. Niciunul nu zicea nimic, linistea devenind apasatoare. Presiunea care se simtea in aer incepea sa ma copleseasca, facandu-mi picioarele sa tremure in timp ce mergeam. Mi-am ridicat privirea din pamant si am observant ca roscatul il fixa cu privirea pe Kai intr-un mod foarte ostil. Mi-am intors privirea catrea staten. Acesta avea un mers drept, nu leganat ca al altor personae. Spatele sau drept si impunator imi bloca orice sansa de a vedea ce se afla in fata lui. O dorinti de a-l lua in brate de la spate mi s-a implantat in minte. Am intins putin mana spre el, dar am retras-o repede inapoi. Obrajii au inceput sa-mi arda si m-am ciupit tare de ei sa vad daca visez sau nu, dar din pacate totul era real. Gura mi s-a deschis pentru a spune ceva, dar am inchis-o la loc pentru ca ajunsesem la statie… Desi nu observasem inainte, statia era doar la o strada distanta de casa lui Kai. Ne-am oprit la ghiseu sa luam bilete catre statiune. In fata nostra mai erau doar cateva personae, vreo 2-3. Un cuplu care nu pareau sa fie mai mari ca noi si o doamna batrana care abea se sprijinea in baston. Eram cu Michael in spatele lui Kai, simtind un fior usor pe sira spinarii… vroiam sa-l ating, sa-l strang in brate si… Mi-am pus mana pe gura… sa-l sarut, dar nu se putea. Schimbarea sa brusca de atitudine m-a facut sac red ca doar se juca cu mine ca si roscatul, dar intr-un mod diferit. Satenul s-a intors avand in mana trei hartii mici, biletele de tren…
Ne-a inmanat unul mie si unul lui Michael, apoi ne-am indreptat catre un tren lung de culoare cenusie. Ne-am stracurat printre zecile de oameni din statie in tren. Mergand pe coridor in cautarea unui compartiment gol, am reusit sa gasim unul destul de curat. Baietii s- au asezat unul pe o parte si unul pe cealalta. Am ramas in picioare in jur de cinci minute. Nu vroiam sa ma asez langa niciunul, dar nu aveam nicio sansa sa ma asez pe jos… cei doi nu aveau sa ma lase. M-am asezat pe parte cu Kai, inrosindu-ma putin. Acesta privea pe geam rezemandu-si barbia de palma. L-am privit timp de scurt timp si pleoapele au inceput sa mi se ingreuneze din ce in ce mai mult. Fara nicio avertizare, am alunecat intr-o lume in care limita era doar imaginatia mea, desi in mintea mea nu a aparut nicio imagine ce parea sa fie vis, sau cosmar. Alunecand intr-un intuneric obscur , nu mi-am dat seama ca am alunecat, cazand cu capul pe umarul satenului. Pe un fundal ce parea a se fie aflat la mare departare, usa de la compartiment s-a deschis, lasand zgomotul de afara sa patrunda in compartiment, apoi s-a inchis la loc cufundandu-ma intr-o liniste mortuara, care a facut ca intunericul din interiorul mintii mele sa devina infricosator. Peste o perioada care parea o eternitate pentru mine, desi cred ca a durat mult fiindca eram in intuneric, doua maini calde ma indreapta, dar nu imi dau drumul dupa ce consider ca stateam normal. Fara nicio avertizare simt ceva care imi atinge buzele… ceva cald si placut. Intunericul din mintea mea incepea sa dispara si s-a transformat in Kai, desi nu puteam sa ma asigur decat intr-un singur fel ca el era cel care ma saruta. Pleoapele mi s-au ridicat usor, scotand la iveala niste suvite satene care acopereau o pereche de ochi hipnotizatori de culoare cenusiu-inchis pe jumatate deschisi. Inconstient, mi-am pus mainile dupa gatul lui, iar mainile lui au alunecat usor pe spatele meu, strangandu-ma in brate. Am inchis ochii lasandu-ma purtata de placerea corporala, infranata doar de mintea mea. Acesta si-a deschis gura, strecurandu- si limba printre buzele mele . I-am raspuns sarutului, un fior trecandu-mi pe sina spinarii. Mi-am trecut mana prin parului lui, apucandu-l strans ca si cum n-as fi vrut sa-I mai dau drumul, el facand la fel. Parul meu scurt se afla acum in stransoarea mainii lui si nu parea ca avea sa-mi dea drumul prea curand. Peste 5 minute, am rupt sarutul indepartandu-mi putin fata de a lui. Rasuflam aer cu greu, incercand sa iau cat mai mult oxigen odata. Simteam cum fata imi arde foarte tare.
-Chiar iti place sa te joci cu mintea mea, nu? Am spus imediat ce am inceput sa respir normal.
-Cine a zis ca ma joc? Nu crezi in dragoste la prima vedere? A spus acesta radicand dintr-o spranceana.
Ne-am eliberat reciproc in acelasi timp ca si cum am planificat asta si s-a asezat inapoi la locul lui. Ma uitam la el mirata si nu-mi venea sa cred ce tocmai spusese. Asta insemna ca tinea la mine? Nu se poate… adica… numai intelegeam nimic. M-am lasat pe spate si m-am uitat pe tavanul compartimentului incercand sa- mi golesc mintea. Simt ceva cald ca ma apuca de mana si ma uit la mana mea impletita cu a lui Kai. Am zambit si mi-am pus capul pe umarul lui, adormind la loc.