Love At The Circus

[abbeyslullaby]

In urmatoarea dimineata,eram atat de nerabdatoare sa ajung la scoala.Vroiam sa o vad pe Sayuri,si pe blondinul ala atat de dragut.
Curtea liceului era putin mai goala fata de ziua precedenta.Robert veni repede sa ma intampine:
-Hei,frumoaso.Ce mai faci?
-Bine..
-Ma intrebam,nu vrei sa vii pe la mine dupa ore?ma intreba el.Sunt exercitiile astea la geometrie..
-Sunt varza la mate,Rob!ii raspunsem eu,grabita.
-Oh..atunci poate,romana?
-Nu,merci de invitatie oricum.
Si pornisem catre clasa.
El ramase in urma mea,parca uimit.Am salutat-o pe bruneta si ne-am asezat amandoua in banca de ieri.
-Maya,ce mai faci?Cum a fost ieri?
-Hei..nimic deosebit.
-Ce parere ai de Robert?V-am vazut ieri dupa ore vorbind.
-Robert de la 12D?Stai putin,stai putin..ii spun eu nedumerita.M-ai spionat!?
-Haha..calma,Maya! Eram doar curioasa.
-Nu imi place de Robert.Adica..este foarte dragut,dar..
-Dar?ma intrerupse Sayuri.
-Dar am impresia ca imi face..stii tu..avansuri,ii zic eu,timida.
-Inteleg..stii cum e..el este deja a 12-a..la varsta asta..toti baietii se gandesc la un singur lucru,spuse ea,usor dezamagita.
-Da,asa e.Dar eu vreau sa am un prieten serios,care sa ma repsecte si sa nu ma preseze catre pasul cel mare.
Dupa propozitia aceasta,profesoara de franceza intra in clasa si incepu sa spuna chestii ciudate,pentru mine cel putin..total straine.
-Robert!
-Hei!Alexander!
-Ai vazut-o pe tipa cea noua?
-Pe Maya?O doamne..este o bucatica..
-Stiu.Si..te-ai culcat cu ea?
-Nu inca.
-Poftim?Nu inca?Dar ce naiba ai asteptat pana acum?
-E aici de doua zile abia.
-Asa,si?Ce vrei sa spui?De fiecare data cand erau nou-venite,le faceai din prima seara.Unde e Robert pe care il stim noi?
-Nu stiu,frate..Cu ea..parca e mai greu.Nu prea se baga in seama,pare mai timida.Nu inteleg.Ieri nu a vrut sa o conduc acasa,azi i-am propus sa vina la mine dupa ore si m-a refuzat din prima.
-Robert..hotaraste-te.Daca nu iei tu,sa stii,ca eu n-am chef sa astept.
-Asculta..vad eu ce fac in seara asta..defapt,stii ce?Sigur o termin in seara asta.Iti povestesc maine ce ai ratat.
-Asa te vreau!Eventual fa-i niste poze,ha!

[abbeyslullaby]

In afara de primul paragraf de la inceputul ficului,tin sa mentionez ca gandurile Mayei sunt scrise inclinat,pe cand ale lui Octavian sunt scrise inclinat si ingrosat.

Un coment,va rog?:hot::hot:



Orele trecura,extrem de greu,ca si ieri,eu vrand sa ajung cat mai repede acasa.
"Oh..mama munceste pana dimineata..Sper ca idiotul ala nu o sa mai faca vizite la domiciliu."
Mi-am luat ramas bun de la Sayuri si m-am indreptat catre apartamentul "minunat".
Era atat de frig afara,copacii se inclinau,frunzele fosneau,era mult zgomot si latrat de caini.Aproape infricosator.Poate ca Moscova nu e atat de frumoasa pana la urma..Aveam senzatia ca aud pasi in urma mea,dar oridecate ori ma uitam in spate,nu zaream nimic.Aveam din nou aceeasi senzatie ciudata.Imi era frica..Am inceput sa maresc pasul,zarindu-mi scara blocului.Am intrat cu o viteza uriasa,urcand pana la etajul 1.Pasii se tot auzeau.Inima imi pulsa atat de tare.In final,am reusit,cu multa neindemanare sa bag cheile in yala..Dar cand am apasat clanta usii,am simtit cum cineva ma impinge inauntru,reusind sa cad pe gresie.
-Buna,Maya.Sau ar trebui sa iti spun "frumoaso" ?
-Rob..ert..ce cauti aici?ce faci?
-Humm..imi era un pic foame..si m-am gandit ca poate ai vrea sa ma ajuti in aceasta privinta,imi zice el,asezandu-se deasupra mea
-E un fastfood la coltul strazii.Da-te de pe mine!am tipat eu,extrem de speriata.
"Nu din nou..nu acum..nu imi face ceea ce cred eu ca vrei..nu.."
-Mama trebuie sa soseasca imediat!Ai face bine sa te dai,am strigat eu,incepand sa plang.
-Cum sa nu,zise el.Am auzit mica ta discutie cu Sayuri.Stiu ca esti singurica in noaptea asta.Mmm..stii ce inseamna asta?intreba el pervers,muscandu-si buza inferioara,in timp ce ma privea.
-Te rog..fac orice..doar nu imi face asta...i-am zis eu,cumplit de speriata,cu lacrimi mari in ochi.
-Dar,scumpo,eu vreau doar un singur lucru de la tine..rosti el,in timp ce isi dadea picioarele de o parte si de alta a taliei mele.Incepu sa ma miroasa,precum un caine,dupa care isi lipi buzele de barbie,coborand pe gat.
Continuam sa ma zbat si sa tip,speriata cum nu mai fusesem pana atunci.Pe mine ma afectau mult lucrurile de genul asta,neavand pana in acel moment un iubit care sa ma atinga atat de..flamand.
Tipam si mai tare,cu mult mai multa frica deoarece stiam ca e din ce in ce mai aproape de ceea ce isi propuse.Atingerile acestuia ma dezgustau,am inceput sa tremur de frica,de spaima,in timp ce el imi linse usor gatul.
-Ar trebui sa te bucuri ca te fac a mea,imi zise el.
-Lasa-ma in pace!Lasa-ma dracului in pace!Iti dau bani,orice vrei,dar opreste-te!
Nu apucasem sa imi termin cuvintele,caci am simtit o cumplita durere pe gat.Ma muscase.Era..atat de violent.Incepu sa suga sangele din locul in care isi baga dintii..precum un vampir.Am simtit cum mainile lui imi desfaceau nasturii de la camasa,inca imobilizandu-ma cu picioarele.Tremuram atat de tare.Imi doream sa nu ii fi povestit lui Sayuri despre mama.Incercam sa dau din maini,sa il lovesc,dar blondul era mult mai puternic ca mine.Imi inlatura brutal camasa dupa care isi lipise buzele de pieptul meu,coborand castre sani.Imi era atat de sila de ceea ce facea,de faptul ca ma atingea in acele locuri.
Continuam sa plang,din ce in ce mai tare,de atata spaima.
-Cineva sa ma ajute!Va rog,oricine!Ajutor!Aaa!Da-mi drumul,nemernicule.
Stand cu fata spre usa de la intrare,am observat cum cineva apasa clanta.
"Octavian..el trebuie sa fie.."
-Octav!!Octav!
Barbatul intra pe usa,cu o forta si o furie ingrozitoare.
-Da-i drumul,jegosule!
Incepu sa ii traga pumni in fata,dandu-l de perete,lovindu-l cu picioarele,blondul incepand a sangera.
-Asa iti trebuie!
-Nuu nuuu!strigam eu infricosata,acoperindu-mi ochii.
-Ai fi preferat sa fii violata?! striga el,mai nervos ca niciodata.
Imi cautam camasa pentru a ma acoperi,nereusind sa o gasesc nicaieri.
-Asculta-ma baiete!ii zise cu autoritate lui Robert,in timp ce acesta continua sa scuipe sange.O singura data,fi atent!O singura data sa te prind la mai putin de 50 de metri de Maya,si crede-ma,ce ti-am facut in seara asta e o nimica toata.Ia spune-mi,vrei sa iti smulg bilutele alea mici si sa fac jonglerii cu ele?Crede-ma, imi e foarte usor.
-Nu,domnule echilibrist,rosti blondul speriat,tremurand.
-Misca-te!si il tari pana in scara blocului,unde il arunca indiferent.
Se intoarse repede catre mine.Imi era atat de jena..Aveam doar un sutien pe mine..
-Poftim!imi zise el,dandu-mi camasa sifonata.
Din pricina durerii puternice care mi-o provocase cazutul pe gresie,muscatura lui Robert si faptul ca statuse atat de mult peste mine,nu reuseam nici sa ma ridic,daramite sa ma imbrac.
Octav observa acest lucru si ma imbraca atat de lent si de gingas cu acea camasa,la final incheindu-mi nasturii.
"O Doamne..de ce i-ai facut una ca asta?De ce nemernicul ala?De ce tocmai ei?Nu trebuia sa i se intample asta",gandi satenul,schitand o mare tristete.
Simteam in el o oarecare..pasiune.Priveam modul in care imi incheia fiecare nasture,atat de prudent.La ultimul,ramase pe ganduri,cu fata indreptata in jos,catre abdomenul meu:
-Iarta-ma..imi spuse el,atat de trist si de dezamagit.
-Sa te iert,Octavian?Sa te iert?Pentru ce?Pentru ca m-ai salvat inainte ca acesta sa imi..
-Nu spune!Taci,te rog.Daca eram aici dinainte,daca veneam,nimic din toate astea nu ti s-ar fi..
-Shh.Eu trebuie sa imi cer iertare pentru ce ti-am facut ieri.Adica,tu ma aperi iar eu te-am lovit atat de tare..Chiar daca o meritai putin,i-am zis eu,dupa care am realizat ca mai bine taceam.
El ridica privirea si se uita in ochii mei.Eu am gemut incet de durere,avand inca lacrimi in ochi.
"Suspinul ei.."
-Multumesc.Pentru tot,i-am zis eu,inca scanciind de durere.
El imi sterse lacrimile cu podul palmei,inima parca rupandui-se din cauza durerii cumplite pe care inca o simteam.M-a dus pe canapeaua din living,mangaindu-mi spatele cu mana.Pe cealalta si-o plimba gingas prin parul meu ud de la atatea lacrimi,dupa care mi-o asezase pe obraz.Ma privea atat de indurerat,iar mie mi se rupea sufletul din cauza lui.M-a strans la pieptul lui,iar eu ma simteam ma in siguranta ca niciodata.

[abbeyslullaby]

Multumesc mult pt sfat!Nuuu nu ma supar deloc o//oo//o astept critici:D>:D<



Nici nu vroiam sa ma gandesc la faptul ca va trebui sa merg la scoala in ziua urmatoare.Dar nu doream nici ca mama sa afle ceea ce patisem si sa isi faca griji,eventual sa imi faca rost si de o garda de corp.
-Daca spui ca te simti atat de rau,Maya,cred ca te pot invoi,imi zise ea.
-Merci,mam’.Nu iti fa griji,o sa ma simt mai bine dupa vreo doua-trei zile,am asigurat-o,cu o voce subtire.
-A fost atat de dragut din partea lui Octavian sa te pazeasca aseara.Mi-a spus ca ai avut febra si ca insistat sa iti faca un ceai.
-Nu zau?am intrebat-o,nepasatoare.
-Cand am venit dimineata,am vazut ca era langa tine.Totusi ceva a fost tare ciudat.Statea pe ganduri,era pierdut in ele,parca indurerat.In plus,ii era extrem de somn.Cred ca a fost destul de greu pentru el sa te pazeasca o noapte intreaga..
-A stat pana dimineata?
-Da,mi-a spus ca aveai temperatura si daca ar fi plecat s-ar fi simtit foarte vinovat.
Nu mai intelegeam nimic.Parea ca incepe sa ii pese de mine.La urma urmei,el chiar mi-a salvat viata.Dar asta nu insemna ca suntem prieteni buni sau altceva.La varsta lui sunt sigura ca are o iubita..sau mai multe.Dar trebuia sa recunosc,ma simteam al naibii de bine stiind ca sunt protejata si alaturi de el nu mi se poate intampla nimic.
-Ne vedem diseara,imi zise mama.Daca ai nevoie de ceva,suna-ma!
Am rostit un “pa” amarat,dupa care am luat-o pe June in brate.Brusc,mi-am amintit de minunatii ei pureci si luand niste bani de pe frigider,am plecat catre petshop.
Afara era atat de frig,dar,dupa cele intamplate cu o seara in urma,aveam nevoie de putin aer curat.Ajungand aproape de coltul strazii,multe amintiri s-au trezit in mintea mea,vazand o tanara femeie cu parul rosu,precum focul.Eram sigura ca o cunoasteam,cel putin ca o mai intalnisem undeva.Ingandurata,mi-am continuat mersul observand ca se saruta pasional cu cineva.
“Si astia..sa-si ia o camera,ce,se saruta in mijlocul strazii sa-i admire lumea..” gandeam eu.
Apropiindu-ma de standul cu flori mi-am dat seama ca “norocosul” era chiar barbatul care m-a salvat cu o noapte in urma.
“Trebuie sa fii nespus de fericit ca faceti un asemenea schimb de saliva.”
Acesta s-a oprit,privindu-ma pentru cateva clipe.Tanara femeie mi-a aruncat o privire gretoasa dupa care a inceput sa ii mangaie gentil pieptul cu cateva degete.Ce-i drept arata bine..era destul de inalta,slaba,cu forme frumoase.Dar si eu eram slaba,nu foarte inalta ce-i drept,insa destul de dezvoltata.Si in plus parul meu negru arata de o mie de ori mai bine.
Insa nu imi venea sa cred.Avea,deci,o iubita.In ziua aceea ma mintise in legatura cu slujba lui si acele “fane” care il urmareau peste tot.Erau mai mult decat fane.
Ceea ce ma ingretosa nespus.In fiecare seara,Octavian,cu o alta.Era atat de..scarbos,imi imaginam eu.
Ma durea.Ma durea destul de mult.Felul in care se comportase aseara..parea ca ii pasa..ca ii pasa de mine,insa de dimineata sa te trezesti si sa-ti dai limbi cu o asemenea..
El continua sa se uite la mine,parca dorind sa incepea a-mi zice ceva.Insa eu l-am intrerupt:
-Te-am rugat sa ma lasi in pace.Ai uitat?Nu imi mai vorbi,i-am zis eu,cu o lacrima in coltul ochiului.
-Amanda,ma poti astepta in masina?o ruga el discret pe tipa roscata.
-Da-te din calea mea,Octavian!
-Stiu ce gandesti.
-Nu zau,mai nou imi poti citi si gandurile?
-Asculta..Faptul ca am facut ce am facut aseara,nu inseamna ca..simt ceva pentru tine,sa fie clar.Ai doar 16 ani,mie nu imi plac minorele,bine?zise el,mai serios ca niciodata.Am facut,continua acesta,orice ar fi facut un om normal care ar fi vazut ca o fata e pe cale sa pateasca acel lucru.A fost din instinct..nu stiu..matern,rosti Octav.Fara resentimente,bine?
-Te urasc.
Eram mai indurerata ca nicicand.Imi vorbise de parca..de parca a uitat cum se comportase aseara,ca ma luase in brate,imi inchisese bluza..
El schita un zambet,dupa care dadu indiferent din cap.Si se aseza in masina,alaturi de tanara roscata,pornind motorul.
“Nu am urat niciun baiat asa cum te urasc pe tine,Octav.”

“Stiu ca m-am purtat dur cu ea.Cu toate acestea nu mi-as fi iertat-o niciodata daca ar fi patit ceva.Insa…acum trebuie sa imi vad de viata mea,si,cine stie..poate ca Amanda ma va face fericit.”
Se tot gandea la aceste lucruri in timp ce conducea masina spatioasa.Iubita lui ii punea constant intrebari,dar el nici nu le putea auzi.

[abbeyslullaby]

Aceasta era ultima mea zi acasa.Era chiar amuzant,din moment ce nu reusisem sa trec pe la scoala decat doua zile.Nu ma gandeam de cat cum va reactiona Robert cand ma va vedea,daca echilibristul reusise sa il sperie,sau nu.Daca mai aflase vreo persoana,caci era de ajuns ca un singur elev sa stie minunata poveste si as fi ajuns subiectul de barfa al intregii scoli.
Indepartandu-ma de aceste ganduri,am zarit-o pe Sayuri,venind spre mine,alaturi de o fata cu parul blond si extrem de lung,parand,amandoua destul de entuziasmate.
-Neata! ma saluta bruneta
-Hei,ce mai faci?
-Incantator de bine.Ti-o prezint pe Natalia,are o veste splendinda,de abia astept sa o auzi.
Am facut cunostiinta,curioasa sa aflu ce mai punea buna mea amica la cale,facandu-i semn ca o ascult.
-Ei bine Maya,rosti blonda,Sayuri mi-a spus ca iti place foarte mult sa mergi la circ.Asa-i?
“Sayuri,ce gura sparta mai esti si tu”
-in orice caz,continua ea,la noi la liceu se organizeaza in fiecare an o activitate educativa..
-Asa..
-Fiecare grup va avea un mentor.Anul trecut s-a ales arta makeup-ului.Anul acesta,domnul director Patrick a avut de ales intre o slujba plicticoasa de genul bio chimie,disecari de broaste,stii tu..si circ.
-Circ? O intreb eu nedumerita.
-Circ.Ai auzit bine.
-In plus de asta,zise Sayuri,vom avea ocazia de a fi instruite de Octavian Paun.
Si daca nu particip la aceasta “activitate educativa..”,imi zisesem in gand.
-Vom avea ocazia?am intrebat din nou,cu un accent nostim.
-Grupul nostru.De obicei,mentorii isi aleg elevii pe care vor sa ii indrume,imi explica blonda,care deja imi devenise antipatica.
-Fetelor,le zic eu,la cati oameni lucreaza la Trix,sunt slabe sanse sa cadeti tocmai cu Octavian.
-Ce putem face decat sa..ne rugam?Nu-i asa,Natalia?
Tanara blonda aproba din cap,dupa care ne spuse:
-Trebuie sa fii nebuna,dusa cu capul,tacanita,dereglata la cerebel ca sa nu vrei sa stai cu el.Este atat de frumos..de atragator.Si e si cel mai tanar dintre acrobati.Pur si simplu m-a fermecat acum doua saptamani cand l-am vazut la TV.
-Este atat de..o intrerupse Sayuri.
-Misterios!
-Ok,oricat de mult mi-ar placea sa asist la aceasta discutie picanta,ma duc sa-mi scot cartile.Ne mai vedem! Le-am zis eu.
-Ce-i in neregula cu ea?
Sayuri dadu din umeri,ramanand cu o fata dreapta.

[aly_lady_kiss]

Pot sa spun ca ma scoti din minti :((
ce se va intampla cu Maya va fi cu fraierul de Octavian (auzi la el sa unble cu o tarfulita)
Iti marturisesc ca am cutat cu lupa greseli si nu am vazut .
Actiunea e ok.
Descrierea am vazut ca ai :)
Ce imi place ca pui repede continuarile .
Ce nu imi place e ca sunt umpic cam scurtulite si te opresti cu povestitu chiar in mijlocu actiuni:)
Astept continuarea:)

[Lena]

Sorry ca nu am mai trecut -_-
Ce ma bucur ca pui continuarile asa de repede :X deci octavian e un mare nesimtit, oficial. Ce sa faca cu micuta aia pricajita, mai buna e Maya ( scuze prostiile pe care le debitez)
Tipul ala Robert, mare nesimtit, bine ca a intervenit Octav, mare pacat ca si el e nesimtit :|
Totusi poate isi va schimba comportamentul, ar fi frumos.
Greslei u prea am vazut, nimic in neregula, poate doar actiunea. Mi se pare cam grabita, iar capitolele sunt cam scurte si ma lasi in suspnas cu toate.
Astept next! Spor la scris! :*

[abbeyslullaby]

Azi era ziua.Ziua in care trebuia sa fac fata acestei “provocari”.Nu il mai vazusem pe omul care m-a distrus de aproape doua saptamani si nu voiam sa imi stric inca buna dispozitie.Ma intrebam doar cum puteau Sayuri si Natalia sa il admire atat de mult si sa se “indragosteasca” doar de imaginea unei persoane?Poate ca daca l-ar fi cunoscut cu adevarat,si-ar fi schimbat rapid parerea.In fond,cine il putea suporta?Cine putea sta un minut cu el fara sa inceapa sa se certe?Excluzand-o pe mama mea si faptura cu capul rosu.
Ajunsa in fata cortului inalt,i-am putut zari pe colegii mei,impreuna cu directorul si vreo doua profesoare.
“Prefacutele,scuza lor sunt activitatile educationale cu scopul de a ne largi orizontul si de a avea hobby-uri in plus,dar defapt au venit si ele aici deoarece au o viata sexuala prost organizata,sotii lor consuma dimineata viagra pe paine,nu vor sa le satisfaca si se destind prin a-l vedea pe prostul de Octavian la bustul gol.Halal lume..” gandeam eu,in timp ce inaintam catre arena.
-Acum,incepu sa strige autoritar profesoara de istorie,vom face echipele!
Prima femeie,care facea cateva trucuri cu baloane gigantice de sapun,isi alese un baiat din clasa mea.Clovnul Ronald arata cu degetul spre o fata de clasa a 11-a si toti angajatii circului incepura sa-si aleaga elevii.Octavian,fiind de asteptat,opta pentru o tipa roscata,tunsa pana la umar,iar Sayuri si Natalia fusera “repartizate” catre un om ciudat cu picioroange.
“Si eu?De ce am ramas ultima nealeasa?Sa fim seriosi,aratat chiar atat de hidos azi?” imi zisesem in gand,rugandu-ma ca nu cumva sa pic cu acrobatul nesuferit dar nici cu blonda aceea pe care incepusem sa o detest din prima zi.
-Octavian! striga directoarea,facandu-i un semn discret cu mana.
-Da,doamna.
Parea schimbat.Nu radical,dar totusi,parea mult mai matur decat..acum doua saptamani.Mi-a aruncat o privire indiferenta,dupa care si-a mutat-o rapid in directia femeii.
-Se pare ca te-ai ales cu cea mai noua eleva venita la liceul nostru.
-Sunt mai mult decat incantat,rosti printre dinti,atat de ironic acrobatul.
-Maya!incepu sa strige catre mine.Esti in echipa lui Octavian,alaturi de Abigail,Lorenne si Julia.
“Nu..Nenorocita sa fii tu,soarta bagacioasa!”
In timp ce simteam ca trupul si sufletul meu se separa unul de celalalt,ma indreptam catre el.
-Te rog,nu fa situatia si mai penala decat este,imi zise el pe un ton rugator.
-Crezi ca mie imi face placere sa fiu aici? l-am intrebat eu,incordata.
-Mai putina vorba si mai multa munca.
Le luase la rand pe cele trei fete,aratandu-le diverse miscari pe care cu greu le puteau ele efectua.Mi se parea normal,sincer.Erau lucruri extrem de complicate pentru niste simpli oameni.
“Asta deja se da mare?Nu au trecut nici 10 minute si ne ia din prima cu periculoasele lui cascadorii?Omule,incepe de la ceva simplu sa inteleaga tot prostu’ “.
Pe Abigail o apuca incet de maini,inclinandu-se ciudat intr-o parte.Din cate puteam sa-mi dau seama,roscatei chiar ii placea postura in care se afla.
“Tipic voua..”, ma gandeam
Pe Lorenne o trimise la niste aparate ciudate,in timp ce Juliei i-a zis sa inceapa cu cateva jonglerii.
-Hai,repede,sa scapam si de asta,imi zise el,chemandu-ma cu privirea.
Am inghitit in sec dupa care m-am indreptat spre el.
“Da,Doamne sa fie ceva simplu..” ma rugam eu in gand.
A inceput prin a imi da zeci de instructiuni,gesticuland si explicand.
-Nu am inteles nimic.Scuze.
Se intoarse brusc cu fata la mine,calm.
-Uite care-i treaba,te pui pe chestia aia,colegul meu Bob va sari in partea cealalta a ei si eu te prind.Mai vrei alte detalii?
-Eu nu fac asa ceva,i-am zis eu,oarecum socata.
-Iti multumesc mult pentru ca mi-ai usurat situatia.Fetelor,ati terminat acolo?intreba el,intorcandu-se repede.
Oricat de frumoase si de misterioase erau lucrurile legate de aceasta slujba,nu erau pentru mine.Eu nici capra nu reusisem sa o sar pana atunci,de acrobatii si cascadorii,nici nu se punea problema.
Imediat ce m-am indepartat de catre mijlocul arenei,am observat-o pe directoare indreptandu-se catre mine:
-Draga Maya,aceasta parte este necesara,imi zise ea.
-Si ma va ajuta in…
-In dezvoltarea creativitatii.Arta miscarii.Generatia voastra este cea care sta toata ziua trantita in pat,ori in fata calculatorului,spuse dansa,atat de hotarata,parca facandu-ma a nu-mi crede urechilor.
“Daca balciul asta de ajuta atat de mult,ma dau batuta.Asta chiar nu aude ce zice?”
-In orice caz,nu te pot obliga sa o faci.Dar Maya,eu intotdeauna am acordat cateva puncte in plus si chiar note celor care peste an participa,si prezinta interes fata de aceste tipuri de activitati.Iar media voastra conteaza.
Mi-as fi dorit atat de mult sa pot face si eu acele lucruri complicate..Obisnuiam sa le port pica persoanelor care puteau face lucruri extraordinare,iar eu nu.Ma faceau sa ma simt..fara valoare,ca si cum nu as fi avut niciun talent.
Am refuzat propunerea directoarei,regretand pe alocuri.Dar nu ii puteam da lui sansa de a-si satisface placerea,razand de mine,ori facandu-ma sa ma simt inferioara prin rezultatele mele dezastruoase.

[Lena]

Yuhu!Next chapter.. L-am asteptat :) Deci, Octavian a ramas la fel de ingamfat. desi au trecut, doua saptamani ( sa fim seriosi ca e o perioada lunga de timp) el nu s-a schimbat de loc. Dar ce asteptari sa ai? Biata Maya...Cred ca e foarte enervata de comportamentu lui Octav si nici n-o condamn. Mai bine accepta sa sara, avea si ea medie mai mare :))
Profelele alea au mers si ele doar sa se holbeze la minunatu' Octavian?? =)) Asta a fost partea mea preferata:
“Prefacutele,scuza lor sunt activitatile educationale cu scopul de a ne largi orizontul si de a avea hobby-uri in plus,dar defapt au venit si ele aici deoarece au o viata sexuala prost organizata,sotii lor consuma dimineata viagra pe paine,nu vor sa le satisfaca si se destind prin a-l vedea pe prostul de Octavian la bustul gol.Halal lume..”
Nu numai ca m-a facut sa zambesc, da ma facut si sa rad :))
Greseli n-am vazut, ca deobicei nici nu m-am uitat dupa ele, iar textul e foarte ok. As vrea sa descrii mai mult, da nimeni nu-i perfect.
Spor la scris si sa ai idei cat mai minunate! :*
Astept cu foarte mare nerabdare next!

[abbeyslullaby]

Dupa ce activitatea “educationala” luase sfarsit,am hotarat sa merg,pentru a treia oara,in drum spre petshop.
“Nimic nu ma mai poate de data asta.”
Vreau sa zic,era imposibil.Ori de cate ori am incercat sa iau zgarda aia nenorocita,s-a intamplat ceva si am fost intoarsa din drum.Sayuri hotari sa ma insoteasca,alaturi de minunata blonda.Ii puteam observa privirea atintita destul de insistent asupra mea.
-S-a intamplat ceva?am intrebat eu intr-un mod oarecum inocent.
-Nu meritai sa fii in echipa cu el,imi zise nervoasa.
-Poftim?
-Nu numai ca te-a ales pe tine din cate fete erau,dar ai si refuzat sa participi.
Am constatat ca bruneta avea o privire asemanatoare cu cea a Nataliei.Dar nu imi pasa.Intr-un fel,imi parea atat de bine ca reusisem sa o fac geloasa pe ingamfata.


La capatul celalalt al orasului,o femeie frumos dezvoltata,cu un par de culoarea focului,statea lipita de iubitul sau,saten,cu ochi albastri,imbatandu-se cu dragoste.Barbatul incepu a-i inlatura cu pofta lenjeria intima de culoarea abanosului,iar ea,printre gemete rosti:
-Te iubesc,Octavian!
Barbatul nu schita niciun gest,nu ii raspunse prin nicio vorba,doar continua a-si satisface dorintele.Femeia i se supuse,vrand sa ii ofere tot ceea ce isi dorea inima acestuia.
-Sa plecam in lume! Continua a rosti cu multa indemnare roscata.
-Sa stii ca..nu e o idee rea.
Voia sa scape de toate gandurile ce ii invadasera mintea in ultima perioada,de tot stresul si lucrurile ce il impovarau.Chiar avea nevoie de o vacanta..poate chiar mai mult de atat..undeva departe..cu altcineva.
-Amanda,fi atenta.
Femeia ridica dintr-o spranceana,devenind usor emotionata.
-Plecam saptamana viitoare.Ma duc marti la agentie si voi cauta biletele celui mai bun si mai sigur avion.USA.
-Plecam in America?chiar peste ocean?
-Da,continua el.Cat mai departe de tara asta infecta.



Maya simtea cum are nevoie de el.Mai mult ca niciodata.Voia sa il priveasca in ochi,sa ii admire privirea sagetatoare,buzele pline.
Sa ii atinga incet obrajii,sa ii dea o imbratisare.Era speriata.Speriata ca se indragostise si nu se mai putea opri din a se gandi la el.Parca devenise dependenta de Octavian.
Pana acum nu inceta sa se ascunda in spatele indiferentei sau chiar urei fata de barbat,dar realiza ca,de fapt,simpla lui prezenta o face sa se simta in siguranta si mai fericita ca deobicei.
Statea ghemuita intr-un colt al patului,ducandu-si genunchii la piept,parca pastrandu-si caldura corpului,desi in casa erau vreo douazeci de grade.
-Draga mea,iti e rau?
-Nu..Nu imi e rau,mama.Pur si simplu sunt obosita,rosti tanara fata.
-Pari foarte abatuta de cateva zile.De ce nu vrei sa vorbesti cu mine?
-Lasa-ma..te rog..
Si continua sa stea in acea pozitie,inchizandu-si ochii,permitandu-le gandurilor sa navaleasca in mintea sa.


-Ce e,iubitule?Ce ai?Nu te simti bine?
-Amanda,eu..
-Chiar nu te inteleg! De ceva vreme te comporti ciudat,parca sunt invizibila,nici in pat nu esti altfel!Inainte de bucurai si iti simteam energia cum imi intampina trupul.Acum parca..parca o faci cu sila,zise femeia,suspinand.
-Nu!Nu mai spune prostii..Stii bine ca am niste probleme..Si faptul ca vom pleca in state,indepartandu-ma de slujba pe care o iubesc cel mai mult..nu prea ma duce in culmile extazului.
-De ce e atat de important pentru tine circul asta?Niciodata nu vorbesti despre el.Tii totul secret..
-Da,si asa va ramane!Nu am dezvaluit nimanui lucrurile astea si nu sunt pregatit sa o fac.
-Te-a afectat..Ai patit ceva cand erai mai tanar,sau?
-Am spus sa taci!La naiba,nu mai fi asa insistenta!

Nu mai mancasem de trei zile.Mama se hotari sa ma invoiasca la scoala,din nou,pana aveam de gand sa imi revin.Dar cum era posibil?Imi simteam trupul greu,ochii invadati de lacrimi,sufletul uscat.Nu credeam ca cineva te poate uita atat de repede..Ca te poate face sa te simti atat de rau..de parasit.Mai puteam avea incredere in cineva?
Si mai ales,de ce nu mai trecuse de atata timp pe la apartament,era responsabilitatea lui.
-Maya,scumpo,vezi cine e la usa.
-Mama..nu sunt in dispozitia necesara.
-Poate ar trebui sa incetezi a te mai alinta atat..imi spuse manioasa.
Se ridica de pe canapeaua racoroasa si mergea cu pasi repezi catre usa de la intrare.
-Buna ziua,va pot ajuta cu ceva?
-Buna ziua..ma numesc Eduard Paun.
La auzul numelui,mintea mea parca mi-a strapuns tot corpul,inima tinea din adins sa-mi sara din piept,dar am intrecut-o eu de data aceasta,sarind grabita din pat.
-Sunt tatal lui Octavian.Voiam sa va anunt ca..acesta a hotarat sa plece la pranz din tara.Mi-a lasat mie responsabilitatea de a verifica acest apartament de azi inainte.Sper ca nu e nicio problema.

[abbeyslullaby]

Ochii mei erau invadati de lacrimi.Nu mai puteam gandi.Era deja prea mult,totul parca era impotriva mea.Mi-am dus din instinct o palma catre buze,incepand sa tremur.
Nu…
-Oh,domnule Paun..Inteleg.Nu este absolut nicio problema.Sper ca fiul dumneavoastra sa aiba parte de o calatorie placuta!
-Si nu este doar o calatorie..pleca definitiv.Ei bine,va mai veni in vacante sa ne vedem.
-Definitiv?Incepe o nouta viata,deci.
-Exact.Iubita lui,pe care sincer,nu o prea simpatizez i-a bagat ideea asta in cap.L-a convins sa renunte pana si la circ,dragostea lui cea mai mare.Adica,niciodata nu a stat departe de el..Dar eu ii respect decizia,chiar daca imi e foarte greu.In orice caz,aeroportul Reberry este cel mai bun din tara,cu cele mai sigure avioane.
Cuvintele pe care le rostise deveneau din ce in ce mai apasatoare,nereusind sa inteleg ceva decat in legatura cu aeroportul Reberry.
-Maya! Striga mama,parca mai tare decat..vreodata.
Nu reusisem sa apuc sa ii intampin privirea.Barbatul ce purta un zambet trist,s-a ferit din calea mea,reusind sa trec ca un fulger si sa lovesc usa.
-Maya!Intoarce-te!Unde te duci? Continua sa tipe mama,alergand pe holul blocului in incercarea de a ma aduce inapoi,insa constientizand faptul ca eram mult mai rapida.
-Doamna..intoarceti-va.Adolescentele din ziua de azi…daca isi pun ceva in minte..nu le mai poti opri!
-Dar..
-Se va intoarce!o intrerupse pe un ton extrem de sigur.

Cred ca schimbasem vreo trei sau patru autobuze,fiind noua in oras si nestiind unde ma aflu.Eram doar intr-o roche de casa scurta,alba,usor patata de ceaiul de dimineata.Nu aratam tocmai bine,dar eram imbujorata si mai hotara ca niciodata.Lumea se uita ciudat la mine…ceea ce era si normal avand in vedere faptul ca un luna martie,vedeau o fata umbland intr-o rochie si niste papuci amarati.In final am ajuns…
“Reberry!” mi-ai zis in gand,usor entuziasmata.Am intrat,simtind cum obrajii mi se inroseau si mai tare,in cauza sutelor de priviri atintite catre mine.
Ma uitam in jur,peste tot,in stanga,in dreapta,in fata,in spate..Nu era nici urma de Octavian.
“Te rog..te rog,nu pleca..”
Il zarisem.Purta un tricou negru ce I se mula perfect pe corp si o pereche de jeansi largi.Pe deasupra..o purta pe ea alaturi.Un moment scurt in care el si-a intors privirea,a fost in de ajuns in cat sa ma vada.Tarandu-si trollerul de o culoarea intunecata,se indrepta spre mine,lasand-o pe tanara femeie in urma.
-Ce mama dracului cauti aici?
-Nu..nu imi vorbi asa..te rog..
-Asculta,fetita,nu am chef de scene acum.Trebuie sa plec,imi zise el pe un ton atat de rece.
-Dar..nu stii ce faci,rosteam eu,cu greu.
-Oh,crede-ma,in viata mea n-am luat o decizie mai buna!
Am simtit cum intru in pamant.As fi vrut pur si simplu sa dispar,sau macar..sa nu mai simt toata durerea aceea.Am inceput sa il implor ca o sclava sa nu plece,nu in acel moment,sa se mai gandeasca,dar el continua sa ma respinga,adresandu-mi priviri inghetate.Roscata se indrepta catre Octav,cu o expresie de usoara ingrijorare.Il atinse pe umar,iar acesta trase din nou troller-ul.Mergeau amandoi catre avion,evitandu-ma.Nu am putut sa nu ii urmaresc.Trebuia sa fac tot ceea ce imi statea in putiinta pentru a-l convinge sa ramana.Inca nu imi venea sa cred ca am alergat de controlori.Probabil ca acum erau undeva in spate,eventual cu vreo zece politisti.Amanda urca treptele,fiind intampinata de o stewardesa.Acrobatul ramase in urma ei.
In acel moment m-am pus in genunchi,plangand,punandu-mi cu disperare capul intre maini.
-Te iubesc..te iubesc mai mult decat am iubit pe cineva vreodata..
Tanarul barbat se opri,ramanand pentru o clipa pe ganduri.
-Nu,Maya.Nu stii ce inseamna sa iubesti cu adevarat.La revedere.
Inca tipam,rostindu-i indurerata numele,fiind atat de acaparata de lacrimi.
-Ba stiu!Am stiut ca te iubesc inca din prima clipa,la circ!La naiba,te iubesc mai mult decat tin la viata mea!
Insa el intra,fara sa tina cont de vorbele mele.Doi barbati inalti,ce iti cam dadeau fior,m-au tras puternic de brate,spunand:
-Domnisoara,nu aveti voie aici fara bilet si…imbracata astfel.
-Lasa-ma si tu in pace! Zbieram eu,dand puternic din maini.
-Va vom duce la sectie pana luam legatura cu unul dintre parinti,imi zise,arogant,celalalt.
-Dar..nu intelegeti!
In zadar.Acum eram intr-o masina,speriata,tremurand de frig,de nervi,nevrand sa dau ochii cu mama.