Lost forever, Love me beat

[Crazy Person]

O sa iti asculr sfatul, multumesc pentru el si pentru comentariu Irukandji. Sper sa va placa :*:*:*

Cap 2…

Cand am aflat unde aveam misiunea picioarele mele au inceput sa tremure, inima sa bata tare, iar ochi sa d-ea drumul lacrimilor. Toti se uitau la mine ciudat, simteam asta. Se intrebau ce am.
-Sakura, ai patit ceva?
-Nu pot sa cred, Lady Tsunade chiar acolo ne trimiti?
-Da, acum iesiti din biroul meu !
Dupa ce am iesit din biroul dansei le-am zis fetelor unde aveam sa mergem!
-Sakura, tu glumesti cu noi, nu?
-Nu as glumi cu asa ceva, Hinata sti asta!
-Chiar in satul Sunetului, dar acolo nu sunt….
-Ba da Hinata, o sai vedem, cred !
Am plecat acasa sa imi pregatesc cate ceva pentru plecare cu lacrimile curgand pe obrajii calzi.
Mi-am strans lucrurile si am plecat cu fetele in Satul Sunetului.. Tot drumul nu am vorbit deloc cu fetele, doar m-am gandit la cum o sa fie cand ne vom revedea ! Ochii lui negri ca intunecimea nopti imi imi veneau in minte. Mergand cu fetele am observat o creanga rupsanduse deasupra capului Hinatei. Am aruncat cu un kunai in asa fel incat sa o prind pe Hinata, iar creanga sa cad ape alta.
-Auu, Sakura m-a durut, fi si tu m-ai atenta !
-Iarta-ma Hin, darn u cred ca ai fi vrut sa lesini, asa-i?
-Poate ca ai dreptate, adica deloc ! Zice Hinata scotandu-mi limba si incepand sa rada…
Noaptea ce neagra si friguroasa venii repede. Frunzele copacilor zburau in aer parca find amintirile mele. Ino si Hinata s-au dus dupa lemne iar eu am ramas la trunchiul copacului unde avea sa inoptam. Privesc atenta luna, a carei lumina strabatea crengile batrane ale copacilor ! Stiu ca suna ciudat, sau infricosator, dar eu mi-l imaginam pe Sasuke luptanduse cu mine, iar eu provocandu-i rani grave ! El a fost singurul baiat, este si va fi singurul baiat de care sunt indragostita. Linistea si frumusetea naturii ma faceau sa visez sis a plang pana cand au sosit fetele.
-Hei, Sakuraa, sunt destule lemne? Pentru ca cineva numit Ino a avut grija sa scape aproape toate lemnele intr-un parau!
-Nu-i adevarat asta, Saku, e vina Hinatei, ea m-a impins!
-Sunt destule lemne, nu va mai certati atata pentru o porcarie! Acum cred ca ar fi mai bines a facem focul si sa ne culcam, ce ziceti?
Fetele se uitau masca la mine, de parca cine stie ce cuvinte am mai spus. Adevarul este ca nici-data nu am vorbit calm cu lacrimile in ochi. S-au m-au uitat putin la mine si s-au pus pe treaba. Dup ace am facut focul am adormit ca niste mici bebelusi. Eu m-am trezit cu o ora inaintea fetelor, am mancat si am avut grija sa arunc betele care ramasesera in apa, ca nu cumva cineva sa afele ca am fost pe-a colo. Dupa trezirea fetelor am plecat spre sat. Am ras asa de mult incat ochi mei erau plansi de fericire iar burta ma durea ingrazitor.
-Cred ca am ajuns! Sau nu?
-Fetelor stiti ca eu sunt foarte desteapta , de aceea am luat 5 la acel test, adica e o nota de trcere. Deci sa stiti ca am ajuns. Zice Ino de parca era Miss Inteligenta!
Pe mine si pe Hin ne-a bufnit rasul ingrozitor de tare,asa de tare incat domnii ce pazeau poarta au aruncat cu shurikenuri (nu stiu daca am scris bine) in noi.
-Cine sunteti si de ce ati venit aici?
Cred ca v-ati dat seama ca nebuna si haioasa de Ino s-a ascuns de un copac iar eu si Hin ne uitam la ei destul de ciudat.

-Buna ziua, ma numesc Sakura Haruno, cele doua sunt cologele mele de echipa, Ino Yamanaka si Hinata Hyuga. Am venit aici pentru a inmana un pergament conducatorului vostru. Suntem trimise de Lady Tsunade!
Cand au auzit cei doi au ramas masca uitandu-se la mine cu cata raceala am zis acele cuvinte. Ne-au lasat sa intram iar fetele au inceput sa rada dar eu am ramas tot serioasa, cu toate ca inima mea batea foarte tare, ochi mei erau asa de aproape sa d-ea drumul lacrimilor cristaline, iar picioarele mele mergeau cu o frica nemaivazuta.
[/font]