Lock and Unknown

[Too Many Dreams.]

Buna tuturor, m-am intors cu un nou capitol pentru voi, din partea colegutei mele care a avut o problema si mi-a lasat mie sa postez urmatorul capitol [facut de ea bineinteles]. Amandoua va multumim tuturor foarte mult pentru comentariile in care ne indrumati cum sa facem mai bine ficurile. Eu personal vreau sa va cer scuze de greselile din capitole pentru ca eu cun cea care trebuie sa corecteze capitolele, deci tot e e gresit e vina mea. Increc sa ma corectez pe parcurs! Cred ca nu mai trebuie spus nimic, ci sa va las sa cititi capitolul.

Enjoy!

Cap. 4 – Sentimente regasite…

In sfarsit a venit ziua cea mare. Visul meu se opreste brusc si aud deodata un sunet deranjator. Imi aduc aminte ca am pus ceasul sa sune sa nu cumva sa ma trezesc pe la 13:20 si sa pierd avionul spre “dragul” meu fratior. Ma ridic foarte incet din patul meu moale si calduros si ating cu piciorul covorul moale care putin mai tarziu se schimba intr-o gresie rece de culoare albastra exact ca restul baii. Dau drumul la robinet si din el incepe sa curga o apa rece si cristalina care odata ajunsa in mainile mele imi vad reflexia in aceea apa. Imi duc mainile pline de lichidul incolor si il ating de fata. Dupa ce imi termin siesta normala intru inapoi in camera mea si imi iau hainele propuse cu o seara inainte. Ma imbrac si imi fac parul cu gel si ma dau cu parfumul meu obisnuit. Ma incalt cu o pereche de adidasi negri si ma duc jos in fata portii. Acolo ii astept pe prietenii mei cu care vorbisem la telefon de aseara. Stau pe bancuta din fata portii si admir privelistea ce ma linistea. Vedeam cum petalele din corcodusi se ofilesc asa innsemnand ca este vremea lor. Multe petale albe si roz imi trec prin fata si ma apuca o meloancolie usoara, ma las purtat de ganduri care mai de care mai infioaratoare si rele despre ce ar putea sa imi faca Sakura cand ma va vedea acolo. Las toate gandurile la o parte si aud ca ma striga cineva. Imi intoc instinctive capul inspre directia din care sa auzit sunetul. Ii vad pe prietenii mei ca vin tragand dupa ei fiecare cate un troler mediu si negru.
-Gata? intreb in timp ce ma ridic alene de pe bancuta
-Oricand! a spus Gaara nerabdator
-Atunci sa mergem la aeroport ca poate pierdem avionul! zic si incep sa merg fiind indeaproape urmat de colegi mei.
Pana acum nu am fost prea atent la imbracamintea lor dar dabia acum observ ca Neji purta un trcou erde ce scria pe el “NY” si niste pantaloni negrii cu multe tinte si lanturi. Iar Gaara era imbracat cu niste pantaloni gri inchis si un tricou albastru cu foarte multe desene pe el. Neji avea parul sau lung prins intr-o coada joasa la spate iar Gaara avea la fel ca si mine parul facut tepi dar parfumul era total diferit. Ne urcam intr-un taxi aflat pe langa trotuar gata sa primeasca clienti si ii spunem unde vrem sa ajungem. Masina pleca de pe loc iar baietii discutau ceva foarte neinteresant. Ma uit pe geam si incep sa imi rasune tot felul de intrebari ciudate prin minte: “Ce face Sakura?”, “Oare si-a gasit pe alt cineva?”, “Poate a uitat ca exist!” si toate ma intristau din ce in ce mai mult parca vrand sa ma doboare. Am ajuns in sfarsit la aeroport. Am platit drmul dandu-i banii soferului care era un om mai intre doua varste si cu parul castaniu dar cu o privire foarte blanda. Am intrat in sala aceea mare unde multa lume se imbulzea pentru cate un loc pe banci sau la locurile de asteptare a avionului. Caut cu privirea un loc unde sa putem sta si noi si gasesc unul pe care nimeni nu l-a ocupat pana atunci dar nu-mi pot da seama de ce. Locul nu avea nimic poate din cauza ca era curent caci era mai la usa care se deshidea mereu. In fine, ajungem acolo si se striga in boxe ca avionul “Tokyo 35 va pleca in zece minute” ne grabim sa ajungem la avion. Am ajuns si i-am inmanat bilete pe care le primisem de la fratiorul meu cand a plecat el de la noi. A zis ca nu vor expira niciodata si mi-a dat trei deoarece daca vroiam sa merg cu mama si tata sa nu plteasca dar totusi am plecat doar trei dar parinti ci doar eu cu baietii. Ajuns in avion ma pun pe scun si imi bag castile in urechi si dau drmul la muzica. Colegii de langa mine iar au o discutie care ma lasat masca. Ei comparau cum e un mafiot de un terorist. Ceva fara sens dar ma rog astia imi sunt prietenii si cu astia o sa mor. Ajungem in sfarsit la Tokyo dupa un zbor lung de 5 ore. Cand cobor din avion colgeii a intreaba daca asteptam pe cinva sau mergem direct la care le spun ca trebuie sa il asteptam pe Itachi sa vina.
-Sasuke? aud o voce din spatele meu si imi dau seama cine este dupa glasul sau ragusit
-Nu iti mai recunosti fratiorul tau mai mic? zic pe o voce care nu credeam ca o voi auzi pana acum din gura mea
-Sigur ca imi recunosc fratiorul! zice si imi strange mana prieteneste.
-Voi cred ca sunteti cu Sasuke nu? Sunt Itachi, am 21 de ani.
-Buna eu ma numesc Gaara si am tot 17 ani ca si Sasuke. Imi pare bine de cunostinta!
-Mda, eu sunt Neji si am 18 ani.
-Ok acum ca ne cunoastem urcati in masina mea si sa mergem acasa. Unde veti sta voi cat vreti dori. Si am plecat cu masina dragului meu frate, un Masserati negru si decapotabil. Drumul a fost putin lung dar am ajuns acasa mai repde decat speram. Cand am coborat din masina inaintea mea se afisa o vila mare cu doua etaje cu balcon care avea o minunata priveliste spre curtea aceea mare si plina de flori multicolore si cu ciresii aceia care ma imbatau cu mirosul lor divin. Imi aud numele strigat si ii vad pe prietenii mei cu Itachi care stateau la usa doar eu langa masina. Apuc repede trolerul si urc putinele trepte care erau. Intru in casa si raman uimit. Camera avea scari de marmura care duceau sus, livingul era doar alb si negru, canapeaua era alba masuta era neagra la fel si fotoliile albe cu negru. Buctataria avea gresia de culoarea cerului senin de vara iar faianta de culaorea nisipului marii. Pe jos se afisa un covor alb si albastru foarte pufos care imi place mult. Itachi ne-a spus sa ne ducem sus ca el va trebui sa plece.
-Stai linistati fratioare ca mai poate astepta “porumbita” ta pana imi spui cum se ajunge pe plaja. Zic si fac o figura de baiat rau deoarece asa mi-a zis si el mie acasa.
-Sigur…este la cinci strazi de cum te duci in drapta! zice Itachi razand deoarece am folosit cuvantul “porumbita” asa cum mia zis.
Ma duc sus si ii intreb pe baieti care vrea sa mearga cu mine deoarece nu prea am chef sa stau in casa la televizor.
-Hey vreti sa mergem pe plaja? ÃŽntreb eu inainte sa intru in camera.
-Eu unul vin!
-Hmmm…cred ca vin si eu. Pana la urma ce am de pierdut?
-Bine dar lasati slipurile la somn, nu am chef sa intru in apa.
-Sa traiti domn, domn general. Au spus cei doi la unison.
Intru in camera mea care se afisa spatioasa cu un pat dublu la perete la capatul caruia era un sifonier mare. In dreapta era biroul cu un calculator pe el si dupa birou baia. Pe jos era parchet de lemn de nuc dar langa pat era un covor rotund si destul de mare care imita perfect blana de animal, fiind alba. Imi deschid trolerul si incep sa imi bag in dulap hainele si restul lucrurilor avute in el. Imi aleg un tricou negru cu un dragon rosu pe spate si niste blugi de un albastru foarte inchis. Ma dau din nou cu parfum dar parul nu il mai fac cu gel ci il asa pur si simplu. Imi iau telefonul si ies din camera. Imi vad prietenii care purtau niste pantaloni negri amndoi iar Gaara purta o bluza alba cu un desen ciudat iar Neji unul rosu cu alb. Ne incaltam cu adidasi lasati la intrare si plecam pe plaja. Pe drum m-am gandit ca ar fi fost frumos sa fie si rozalia mea aici dar nu prea erau sansa de reusita.
-Sas’ke? Si daca Sakura este aici? Si fuge de tine sau ceva de genul asta? Ma intreba Gaara ingrijorat.
-Are dreptate! Eu zic mai bine sa iti gasesti pe altcinvea…nu mai are sens sa te zbati pentru cineva care nu merita.
-Sakura mea are tot meritul si admiratia mea! tip la ei cat pot de tare….
Stau putin pe ganduri si realizez ca nu este bine ce tocmai facusem.
-Imi p…imi… imi pare rau…nu am vrut sa tip asa…dar mi-e prea dor de ea! As mai vrea doar sa o vad, sa o strang in brate si dupa aia pot sa mor linsitit.
-Sasuke, nu zice asta! O sa te ajutam cum putem daca tu chiar tii la fata asta…
-Bine. Va multumesc mult baieti.
Mergem pe plaja si vedeam cu soarele se oglindea atat de frumos in aceea apa infinita si albastra. Am ramas miscat de aceea priveliste pana scos cu forta din euforia mea ma simt strans in brate. Cand imi arunc ochii in jos vad un par pufos si moale, roz ca forile unui cires. Nu nu putea fii ea...sau putea? Imi tot repetam in gand pana cand si-a ridicat fata aceea gingasa spre mine. A urcat cu privirea inlacrimata si s-a oprit in zona gatului. Dupa parerea mea cred ca i-a fost frica sa fiu eu sau sa fie altcineva. Acest gand ma amuza foarte putin dar totsui intr-un final s-a uitat la mine. A ramas masca, nu cred ca se astepta sa fiu eu, tocmai eu din Konoha pana in Tokyo.
-Putem vorbi o secunda? O intreb incet si delicat ca nu cuvma sa mai fauga de mine
-Sigur. Tu primul. zice pe un ton cara nu credeam ca il poate avea o florae asa gingasa ca ea.
-Bine. Ce minciuni crezi tu ca ti-am zis? Faptul ca te iubesc este o minciuna?
-Nu mai stiu ce sa cred dar de acum inainte anunta-ma cand te mai saruti in public cu alte fete. Adu-ti aminte...defapt nu ai cum, eu am vazut toata scena aceea cand te-ai sarutat cu fata aceea roscata in ultima zi…dupa care inceput sa planga.
-Sas’ke lasa-ma te rog putin cu Sakura, imi zice Gaara incet la ureche.
Eu plec incet cu Neji iar Gaara a ramas cu rozalia.
-Sakura…tu tii la Sasuke?
-Pai…da foarte mult dar nu mai vreau sa tin la cineva care ma inseala….
-Sakura…Sasuke atunci a fost luat prin surprindere cand ai vazut tu aceea scena de catre fata aceea roscata.
-Bine dar vreau sa vorbesc cu Sasuke nu cu tine pentru ca nu ma cunosti.
-Vreau sa stii ca Sasuke este foarte posomorat din cauza ta si nu vreau sa ii faci mai mult rau…daca vrei sa vorbesti cu el civilizat bine daca nu fa cale intoarsa.
Sakura pleca repde de langa Gaara care se uita sa vada in ce directie va merge.
Ajunsa in fata mea, Sakura nu putea vorbi…ii era frica de ce voi spune…
-Sa…su…ke adevaratul motiv pentru acre am plecat din Konoha nu a fost acela al sarutului ci pentru ca a trebuit sa imi termin studiile aici. Imi era tema ca te vei supara rau daca iti voi spune ca nu mai vreau in Konoha si portita care mi s-a deschis a fost aceea scena pe care am vazut-o.
Am vazut-o cum incepea sa planga. Mi-era tare greu sa support cum plange cea mai frumoasa floare de pe acest pamant. Ma apropii tandru si incet de buzele ei si i le ating cu ale mele formand un sarut plin de tandrete, frica, interes, pareri de rau.
Intrerup incet sarutul iar eu ma uitam in ochii ei atat de minunati iar ea in ai mei…A fost mai ceva ca intr-un basm cu zane si unicorni acel sarut…O strang in brate si aceasta inceteaza din a mai plange dupa parerea mea fara rost…incep sa ii spun cat de mult o ibesc si cat de mult as vrea sa stea cu mine. Parfumul ei ma imbata in timp ce ma jucam incet si lin prin parul ei matasos. Cand am intrebato daca vrea sa stea cu mine in camera m-a strans in brate mai mult decat ma strangea acum. Am auzit un strigat incet si iam scos capul sin pieptul meu in care se vedea ca plansese.
-Te…iubesc Sasuke mult de tot! san u ma parasesti niciodata, te rog.
-Nu te voi parasi niciodata…voi fi mereu aici langa tine…
Aud o voce care o striga pe Sakura era chiar…..
~ Va Urma! ~

Ma scuzati daca mai sunt greseli de exprimare sau de tastare pe care nu le-am sesizat. Speram ca v-a placut!

[Miranda.]

Vin repede cu comentariul, nu de alta dar am treaba.[posturi unite]
"Aud o voce care o striga pe Sakura era chiar….." ? Eu cred ca era Kiba, dar in aceasi masura putea sa fie: Naruto, Hinata ( deoarece nu au aparut de loc), Itachi ( ca sa vb cu tratiorul lui), si tot asa lista creste fara sa se opreasca. Acest capitol este frumos, nu este pe gustul meu acele momente siropoase ("-Imi p…imi… imi pare rau…nu am vrut sa tip asa…dar mi-e prea dor de ea! As mai vrea doar sa o vad, sa o strang in brate si dupa aia pot sa mor linsitit.) , arata inferioritatea lui Sasuke, il face un fraier, dar este alegerea ta. Sper ca va aparea si intriga ca m-am cam saturat de introduceri.
Good bye!

[Laylaa]

Hey hey.Cu mici intarzieri am reajuns pe aici.Pai in acest capitol ai avut destul de multe greseli si din nou semnele de punctuatie lipsesc in unele parti,iar in altele nu isi au rostul.

Si legat de punctele de suspensie.Le-am observat in anumite circumstante,ce nu-si aveau rostul..

Nu imi place exprimarea unor propozitii/fraze(Desi erau mai multe,m-am rezumat la atat.Sper sa nu te superi pe mine.Ma gandeam sa nu postez deloc,insa m-am gandit sa dau un mic exemplu.Nu doream sa te superi postand mai mult)

-Ma ridic foarte incet,din patul meu moale si calduros,atingand cu piciorul covorul moale care putin mai tarziu se schimba intr-o gresie rece de culoare albastra exact ca restul baii- Ma ridic agale din patul moale si calduros,calcand pe covorul pufos,care in contrast cu gresia rece,de culoare albastra precum restul baii,ma face sa tresar.(Ai repetat cuvantul „moale”si nu suna bine)

-Dau drumul la robinet si din el incepe sa curga o apa rece si cristalina care odata ajunsa in mainile mele imi vad reflexia in aceea apa.-Apa rece si cristalina,ce curge din robinetul caruia tocmai i-am dat drumu,se prelinge fin in mainile mele unde cu usurinta imi pot observa reflexia

Au fost mai multe,insa am postat doar cateva.Nu este obligatoriu sa fie cum am scris eu.Aceasta este doar o parere..

Trecand peste aceste lucruri:-Descriere cred ca mai puteai adauga cu usurinta in anumite momente

-Naratiunea este bine insa si aceasta mai putea fi lucrata,fiind inlocuit unele parti din dialog cu aceasta.

-Dialogul este ok,insa in unele parti este cam sec.Cum am spus si anterior il puteai inlocui.

Pai eu cam atat am avut de spus.In rest capitolul mi-a placut si chiar sunt curioasa sa vad ce se va intampla intre cei doi.Multumesc ca m-ai anuntat ca ai postat capitolul.
Spor la scris si sper ca nu te-ai suparat pe mine![/color]

[Too Many Dreams.]

Salut! Am venit si eu cu next-ul pe la voi, imi pare rau ca a durat atat. M-au carat parintii la bunici -.-“ Tin sa va cer sa imi scuzati eventualele greseli de exprimare sau tastare. [am teminat capitolul in seara Invierii si a trebuit sa merg la biserica :D]

Enjoy!

Cap 5 – Momentul adevarului


Sakura:
-Nu te voi parasi niciodata…voi fi mereu aici langa tine, mi-a spus brunetul reusind sa imi faca o lacrima sa curga incet pe obrazul meu fin.
Am sters lacrima repede, sa nu ma vada ca plang. Dar totusi erau lacrimi care imi placeau, pentru ca erau de fericire.
Din spatele meu ma striga cineva, dar acel strigat ma sperie atat de mult incat nici nu vreau sa ma uit la el. Il strang din ce in ce mai tare pe Sasuke in brate de parca nu as fi vrut sa ii mai dau drumul niciodata.
-Sakura! Ce faci aici? Mai ales cu el…
Nu voiam sa raspund. Oricate cuvinte care imi veneau in minte destul de bune ca sa ii inchid gura nu voiam. O mana puternica ma prinde de umar si ma trage din fortareata calda a bratelor lui Sasuke. Imi pierd echilibrul dar reusesc sa raman in picioare. Ma confruntam cu privirea rece si furioasa a satenului. Ma uitam la el si nu il lasam sa inteleaga nimic din privirea mea. Nu ii eram datoare sau recunoscatoare pentru nimic.
-Ce vrei de la mine?
-Vreau sa fii a mea, nu a lui Uchiha. Stii doar cat de mult ii urasc cei din clanul Ynuzuka.
Era adevarat, Sasuke si Kiba se certau inca de la gradinita pana si pe creioanele colorate. Dar acum era cam exagerat, pana si pentru o fata?
-Conteaza totusi cel de la mijloc. Sakura, cine vrei sa iti ramana aproape? s-a auzit vocea calma a lui Gaara.
Pe fata lui Kiba se vedea nemultumirea, dar totusi inghitea pentru ca era vorba de mine. Sasuke era destul de linistit, stia deja pe cine voi alege.
In momente ca acestea mereu am preferat sa fug si sa las totul in urma. Dar de ce sa fiu mereu o lasa? Mi-as fi dorit sa nu fie atatia baieti pe capul meu, sa am si eu loc sa respir.
-Deci? ma intreaba Sasuke cu ochi mari si calzi.
Pe o parte, zambetul din coltul gurii brunetului ma ademenea intr-o posibila capcana. Pe cealalta parte, tandretea cu care Kiba isi misca bratele pe soldurile mele ma ademenea si mai mult. Totusi, simteam cumva ca trebuie sa raman cu Sasuke. O voce din subconstientul meu imi spunea ca ceva nu e in regula cu Kiba. Macar, cu Sasuke stiam ce ii poate pielea si stiam cat de placuta este prezenta sa.
-Imi pare rau, Kiba. Dar Sasuke mi-a fost ma aproape in acesti ani decat mi-ai fost tu, i-am spus calm satenului.
Mi-am lasat fruntea sprijinita de pectoralii brunetului si l-am luat in brate. Acesta ma cuprinde cu bratele sale si imi saruta bland crestetul. Mi-as fi dorit ca timpul sa se opreasca in loc, ca acest moment dragastos sa nu se mai termine niciodata.
Priveam cu coada ochiului valurile marii care incet-incet se risipeau pe tarm. Soarele, mare si auriu, aluneca lin si fara graba pe cerul albastru ca cele mai pretioase safire dupa care isi risipea razele in mare. O adiere calda dar totusi racoroasa imi ravasea parul si mi-l arunca pe spate. Se intampla exact ca la finalul filmelor romantice. Dar al meu, era un film care nu se sfarsea prea curand…
-Sasuke, cred ca ar trebui sa ma intorc in Konoha. Nu mai vreau sa stau in aceiasi locuinta cu rivalul tau, i-am zis brunetului dupa ce m-am trezit din visare.
-Eu ma gandeam sa ramai la mine. Stau la Itachi, frate-miu si ma lasa sa imi aduc prieteni.
-Multumesc foarte mult dar…
-Nu te las sa continui ce urmeaza dupa “dar”, ma intrerupe acesta. Stii doar ca esti o persoana placuta, nu vei deranja pe nimeni, mi-a spus aranjandu-mi o suvita rebela dupa ureche.
-Mersi, si l-am strans foarte tare in brate.
Buzele lui dulci m-au sarutat pe frunte dupa care mana sa calda a prins-o pe a mea. Tresare brusc si violent dupa care cad pe nisipul moale si cald.



~ Va urma! ~


Ei bine sper ca v-a placut, va rog sa ma scuzati ca e extrem de scurt dar…ati citit la inceput :-) Ja ne!

[Valleee]

Am citit toate capitolele, si vreau neaparat next , ce se intampla? Sa ma anunti te roooog mult :D Acum la greselile din taste

"Nu voiam sa raspund."- poate vrei sa zici Nu vroiam sa raspund.
"Oricate cuvinte care imi veneau in minte destul de bune ca sa ii inchid gura nu voiam."- nu are sens ce ai zis , Oricate cuvinte imi veneau in minte erau destul de bune ca sa ii inchid gura dar nu vroiam

Cred ca astea sunt toate, a doua oara mam uitat pe grabite si nu am analizat atent, si sper sa nu te deranjeze comentariul meu :o3
Sa ma anunti cand pune-ti next :D

[Sho-Yo]

HeLLo, deci sunt rea, foarte rea... am citit fic'ul dar nu am dat comm. Am mai citit fic'ul o data dar am uitata sa dau comm. Gomenasai. Nu am ce comenta in privinta fic'ului, deoarece este superb. Actiunea, descrierea, dialogul, curg lin si armonios. Deci o sa va spun ca voi doua sunteti o pereche perfecta. Ideile se imbina armonios si chiar imi plashe ideea fic'ului. Sakura a fost cam rea ca nu i'a spus adevarul dar a avut un motiv intemeiat: nu vroia sa'l raneasca, ii era frica ca el nu o va mai iubi dupa ce ii va spune. Daca totul s'a terminat cu bine, la asta ma refer ca la ales pe
Sasuke si nu pe Kiba, eu ma bucur. Deci te'as ruga sa ma anunti cand pui continuarea caci mor de curiozitate sa aflu ce se mia intampla in contiuare.
Spor la scris si muuulta inspiratie.

[Prevented :D]

Hey am revenit si eu cu nextul..sper ca este bun si ca m-am indreptat "Va multumesc tuturor celor ce m-ati crititcat pe mine si prietena mea si speram sa nu va dezamagim chiar atat de rau!" totusi imi pare rau daca este prea scurt sau pentru eventualele greseli...XD

Enjoy!

cap 6.Iesind din mainile diavolului!

Doamne cat este de bine o sa simt din nou in bratele mele pe floarea mea delicata.As dori ca acest moment sa nu se termine niciodata. Chiar si atunci cand am atins cu buzele crestetul micutei mele petale tot am simtit ca pot zbura si ca o voi duce undeva departe de aceasta lume nedreapta si crunta.Dar sunt smuls cu forta din aceasta lume de basm unde iubirea, frica, intrajutorarea, si mult altele erau contopite intr-o imbratisare calda, faptasul era insusi Kiba care parea ca fierbe de nervi. Nu inteleg bine de ce deoarece Sakura ia zis de atatea ori ca nui genul ei dar poate nu a suportat ideea.
-Tu!....las-o…pe Sakura….in pace!striga Kiba nervos la mine.
-Dar ce am facut?nu mi se pare ca as fi facut ceva din moment ce suntem impreuna?
-Tu…nu o sa fii niciodata cu Sakura..deoarece eu nu voi fi de accord cu asa ceva.
-Ba da! Sakura ma iubeste si eu o iubesc si tu nu ne poti desparti .stig in tip ce o strang pe petala mea de cires la piept in timp ce ea mai avea un pic si incepea sa planga
-Ooooo Sasuke nu cred ca stii in ce te-ai bagat chiar din momentul in care ai zis ca iubita mea Sakura e cu unul ca tine….
-Uite…Kiba…stii ca suntem prieteni nu?...chair daca…eu voi fi cu Sasuke..nu te voi uia niciodata.. ai fost esti si vei cel mai de incredere baiat pe care l-am cunoscut..
-Vorbele ei m-au uimit si vad ca functioneaza la fel si cu Kiba care se camase aproape imediat.
-Macar…lasa-ma sa te mai iau in brate pentru ultima data.In caz de mor sa stiu ca te-am strans o singura data la piept.
O vad pe Sakura cum isi desprinde mainile de pe spatele meu si se duce cu lacrimi cristaline si amare in ochii aceia de cristal spre Kiba…care statea cu mainile larg deschis si cu privirea in pamant.In acel moment am avzut cum bratele lui ii inconjurau talia si strangand-o la piept foarte tare.O aud pe Sakura cum spune ceva si il vad pe Kiba ca cu greu s-a despartit de ea si vine la mine cu mana dreapta in fata iar eu din instinct o intind si dam mana prieteneste apoi imi da drumul din stransoare si imi zice ceva ce Sakura nu a auzit deoarece statea camd departe de noi si plangea de bucurie caci am dat palma.
-Ai grija de ea! Nu stii cand poate acasa nu va mai veni.
Aceste vorbe spuse cu atata raceala ma faceau sa imi pun o mie de intrebari care poate nu avea un raspun chiar in acel moment. Ma departez usor de acesta in timp ce el facuse cale intoars pentru a pleca. Sakura mi-a spus ca va trebui sa se duca la el sa isi ia hainele pe care le lasase acolo. Am uramrit-o cu privirea pana ce nu am mai putut vedea-o pe acel nisip fin si stralucitor ce luacea in lumina palida a marelui soare deoarece era un pic tarziu si bietul astru nu ne mai putea incalzi si bucura inima de caldra lui din plin fiind fortat sa se ascunda dupa cativa nori pufosi ca laptele ce se jucau pe cerul inseninat. Am auzit parka trezit din acel vis cu ochii deschis de vocea lui Neji care striga ca va trebui sa mergem si noi doarece este si asa tarziu. As vrea sa o astept chiar aici pe frumoasa mea petala de Casmir. Insa nu pot dar tot o voi vedea cand va veni la mine. Ii trimit un mesaj unde s avina deoarece nu am mai putut trece de rugamintile lor sa mergem acasa.
-Sasuke…chiar crezi ca Kiba iar face vreun rau lui Sakura acum la respins in favoarea ta?ma intreba Gaara
-Poate, acum doar timpul si soarta vor decide asta!
-Dar mi sa parut ciudat faptul ca Kiba nu a sarit la bataie ci pur si simplu a tipat doar la tine. Ma gandeam ca putea fi mult mai rau decat atat. Zice Neji uitandu-se la mine insistent
-Pai cred ca sa gandit ca daca ma bate de fata cu Sakura, ei ii va fi frica de al mai apoi si a incercat sa se abtina, dar inca o data e doar o teorie nimic concret.
-Si sper sa fie asa…
Intr-un final ajungem acasa si fug imediat strigand din pragul usii mele un “Buna!” lui Itachi care se pupa cu un ape canapea. Intru in camera mea imi aleg din dulap niste blugi negrii largi cu lanturi un tricou al cu multe desene idioate dupa parerea mea si intru in baie. Dau drumul la apa si mi-o potrivesc duap cum imi place. Ma descotorosesc de hainele acelea imbibate de parfumul ei si le arunc la cosul de rufe. Intru in cabina de dus si las apa aceea cristalina sa imi curete tot corpul dadumi o senzatie foarte placuta sibrusc inchiid ochii sip e gura imi iese un oftat zgomotos si scurt. In minte imi venea imaginea in care Kiba se apropie de mine si zice “Sa ai grija de ea caci nu stii cand va pleca si nu se va mai intoarce”acea fraza ma ingrozit si ma facut sa cred ca poate am pe cineva care nu ma va parasi la greu si trebuie intradevar sa am foarte mare grija dar asta nu inseamna sa devin obsedat…imi intrerup firul gandurilor si ma trezesc la realitate iesind din baie si stergandu-ma cu un prosop. Ma inbrac in hainele propuse si intru in camera. Raman socat de panorama ce o vad. Sakura era pe pat acoperta de Itachi iar afta cu care era in hol privea scena foarte amuzata. Tip la ei cat pot de tare iar Itachi se da imediat jos iar Sakura fuge in bratele mele speriaca exact ca o pisicuta din ghiarele unui caine.
-Cum ai putut face asa ceva? Am crezut ca tia ajuns cate fete ai distrus pana acum!Dar vad ca nu!tip iar el lasa capul in pamant fiind luat in brate de aceea fata care era inbracat foarte scurt, avea o fist scurta de blugi, o bluza rosie cu un decolteu generos, parul ei negru si lung pana in urul taliaei ii acopera acum fata care mai devreme radea de aceea imagine groaznica. Ii strange tricul negru al fratelui meu in mainile ei firave cu ditamai unghiile facute cu rosu aprins si plani de nele de aur.
-Sasuke….!aud o voce stinsa care vinde din pieptul meu si o vad pe Sakura cum ridica incet capul privindu-ma cu ochii aceeia mari si verzi care acum innotau in lacrimi amare.
-Nu imi vine sa cred ca tocmai ai facut! Voi pleca inapoi acasa unde stiu ca nu ma pui in situatia de a ma bate cu tine, ceea ce nu vreau. Stii prea bine cat de mult o iubesc pe Sakura si mai ales ca daca o faceai cu ea barem dute frate in alta parte! Dar iti zic mai bine pentru siguranta ta s anu te mai apropii niciodata de ea nici macar sa o mai atingi.
O strang pe Sakura in brate in timp ce strig la fratele meu care nu mai putea zice nimic.
-Iesi afara sis a nut e mai prind ca treci prgul usii mele nicodata!
Duap ce au iesit pe usa am trantit-o si am pus-o pe Sakura pe pt inca tinandu-ma in bratele-I firave.
-Gata….gata totul este bine acum!zic si ii maingai usor parul de la restet in jos pana unde se termina firele
-Imi este frica Sas’ke!tare frica deoarece sunt atatia care vor sa se bage intr noi si imi este ca opate va reusi cinva candva…
-Nu-ti face griji..te voi apara cu pretul vietii
Soarele nu se mai vedea deloc pe cerul care acum este condos de regina luna si cu slujitoarele ei stele cele luminoase, ies cu Sakura pe balconul micut sin e sprijin de balustrada rece de metal.
-Ce frumoasa este luna….zic inacntat caci luna cea plina si alba sa oglindea perfect in apa din piscine curtii aceleia imense.
-Sas’ke..mie tare frig
Am intrat cu Sakura in camera si tocmai cand san e indreptam spre pat aud niste ciocanituri in usa, ma indrept cu mana pe clanta si deschis usa masiva din lemn de brad. In fata se mea se afisa….


~~Va urma!!~~
-

[hiimera]

Cum am promit, am venit sa las com. ;;)
Dar te asigur nu am sa fiu asa de blanda cu acest capitol, postat de tine. [-(
La celelalte scrise de colega ta sunt mai bine organizate si mult mai corectate, mi-au placut.
Dar si al tau imi place, insa mai intai de laude am sa incep sa-ti enumar greselile si sa te ajut sa te corectezi.

In mare parte idea capitolului hmm... nu prea am inteles-o in totalitate, pentru ca actiunea a fost seaca, nu a fost suspans mare, cu toate ca era Kiba sa se incaiere cu Sasuke.
Pe acolo sa spun ca a mai mers si mi-ai captat atentia, dar data viitoare incearca sa combini mai multe idei intr-un singur capitol. :-)
Ca daca folosesti doar o idee minuscula, dupa aceea are sa-ti fie greu sa scrii in continuare.. si cred ca stii la ce ma refer, daca nu iti detaliez:

* Ai o idee, dar nu foarte mare, asa pare la inceput si cand te apuci de scris, constati ca ai mazgalit foaia doar cu sapte sau noua randuri, nu foarte mult. Si cand este sa scrii in continuare te blochezi si iti pierzi toate ideile. Cu greu poti sa scrii in continuare, doar daca ai incredere si incerci sa dezvolti prima idee, prin adaugarea altora. *

Sa continuam, deci ai avut greseli cu caruta, zici ca ai aruncat galazia aici, dar nu cu stele ci cu greseli foarte multe si grave. ._________.""
Ai avut la inceput foarte putine, dar dupa aceea au inceput sa se inmulteasca mai rau ca rozatoarele.. :)) sincer, pana la urma mi-a fost greu sa deslusesc ce ai vrut sa spui, sa vad care este idea capitolului. Si iti spun din cauza lor nu prea am inteles multe, unele litere au zburat laa lte cuvitne, altele au lipsit si tot asa.
Trebuia sa te corectezi, nu te-a amenintat nimeni cu cutitul, deci puteai mai intai sa corectezi capitolul usor, cu grije si cu mare atentie si dupa aceea il postai fara grija.
Dar tu nu prea ai facut asta.. :-w
Incearca pe viitor sa reduci greselile, scrie si tu cu ochii pe ecran ca e mai bine, asta o stiu de la o prietena buna de pe zup si ii dau dreptate cu metoda asta fiindca de rezultate bune. ^^

Lasand la o parte greselile aceaste, asa a fost frumos capitolul.. dar sincer nu prea am inteles multe, ai avut si greseli de exprimare si etc.. incearca sa te corectezi.
Ca sa iasa mai bine capitolul, si iti propun sa revi cu un edit sa arate mai bine,dacat sa fie patat de atatea greseli.

Scuze, am fost dura, dar alta cale nu am avut.. --"
Si oricum tot ce am spus nu este din rautate, ci vreau sa te ajut sa te imbunatatesti.
I-a aminte la ce am spus, dar i-a aminte si la ce au spus restul, indiferent ca erau comurile adresate partenerei tale.
Cam atat, astept urmatorul capitol, fiindca vreau sa vad cum evoluati. >:D<
Nu va lasati indiferent de circumstante.
Ciau ! :3

Si acums a va spun, cu toate ca ti-am criticat in acest fel capitolul, iti spun si eu mai am greseli, nimeni nu-i perfect, dar incearca sa te corectezi, este ceva de baza.. nu te descotorosi de acest lucru.

Hopa am omis o chestie: ai probleme cu virgula, punctl si semnele de intrebare si exclamare stie unde sa le pui, dar virgula e complet disparuta din acest capitol.. O.O
Ai mancat-o de tot tu, nu am vazut-o aproape nicaieri...

[Prevented :D]

Hello tuturor! Ne cerem mii de scuze pentru ca nu am postat mai devreme dar cu scoala noastra si sportul...suntem cam epuizate. Dar in sfarsit mult dorita vacanta a sosit si de acum vom posta mult mai des. Numai ca este o problema mica, colega mea are cateva probleme de rezolvat si in locul ei voi posta tot eu. Deci daca fac ceva gresit. Eu sunt vinovata:)). Am venit cum va spuneam cu un nou capitol, sper eu ceva mai reusit si astept comm-urile voastre.

Cap. 7 – Un ultim “Te iubesc!”

Ma uitam curioasa la brunetul care a pus mana pe lemnul masiv al usii de la intrare si a deschis-o. Se uita curios la persoana din fata sa, imi dau seama din pozitia capului. Chiar daca imi era frica sa intreb cine este reusesc cu greu.
-Sasuke…cine este? intreb cu o voce inceata si fricoasa.
Acesta se dadu din fata usii pentru ca eu sa pot vedea cine este. In fata usii se afisa acea fata cu care Itachi era dar suspect era ca tinea in ambele maini un troler gigant si negru. Fata nu ridica deloc fata ci privea pur si simplu covorasul pufos.
-Ce mai vrei? Intreba Sasuke nervos de aparitia ei neasteptata.
-Pai…Itachi m-a trimis cu aceste haine la voi…deoarece sunt din dulapul de dincolo.
-Sasuke…! dar nu mai apuc sa zic absolut nimica. Simt cum pamantul imi fuge de sub picoare si dau de o suprafata tare dar totusi pufoasa. Aud cum cineva vorbeste….dar nu pot intelege nimic si nici nu pot vedea decat negru, un abis intunecat. Imi este frica de ce voi vedea, cand voi putea sa-mi deschid ochii. Dupa putin timp simt o atingere usoara si delicate pe mana mea…incerc sa imi misc corpul, dar nu vrea. Pur si simplu nu pot, sa fac nimic. Am reusit sa scot un mic sunet pe gura. Acum sper sa fie si auzit.
-Sakura? se aude o voce plina de sperante.
Reusesc sa imi deschid putin de tot ochii, dar tavanul albastru imi incomodeaza privirea. Incep sa imi rotesc ochii pentru a gasi sursa vocii. Si dau de ea. Acela era Sasuke, ce ma tinea de mana in timp ce pe usa, vine aceea fata cu o cana mare de ceai presupun.
-Sa...suke, reusesc sa zic incet iar fata lui se lumina instantaneu.
-Doamne! Sakura…credeam ca voi fi nevoit sa te duc la siptal…e bine ca salvarea chemata ti-a facut o injectie si ti-ai revenit! zice Sasuke si ma strange in brate puternic, iar eu gemand de durerea provocata de cazatura.
-Dar…ce am patit? Zic inca buimaca dupa tot prin ce am trecut.
-Pai…doctorul din ambulanta a zis ca ai lesinat deoarece corpul tau nu a mai suportat atata stres si ore nedormite sau mese pierdute. De aceea ti-a facut o injectie cu vitamine. Nu este nimic grav daca reusesti sa mananci mult si la timp. Zice acea fata de langa scumpul meu Sasuke si imi intinde o cana fierbinte cu ceai.
-Multumesc…ii spun usor dar fara a o intreba ma uit la ea suspicios deoarece nu ii stiam numele pana acum.
-Nu ai pentru ce. Numele meu este Morticia.
-Cat este ceasul?
Dar intrebarea mea a ramas in aer, deoarece telefonul meu incepuse sa sune disperat. Sasuke il ia in mana si da cu el in perete nervos dupa ce se uita la apelant.
-Cine a fost Sas’ke?
-Nu mai conteaza…tu odihnestete si nu iti mai face grijii.
Aud doua ciocanituri in usa, iar el isi indrepta privirea abisala spre acele personae care mi-au tulburat linistea. Ii vad pe Neji si Gaara stand in fata usii.Aproape ca am uitat de ei.
-Sasuke…stii ca Ino era iubita mea nu? Pai a ramas gravida cu mine. Si as vrea daca se poate, sa plec acasa! imi zice Neji fericit si totsui trist ca nu va mai ramane cu noi.
Se ridica de langa mine si duce si ii strange mana prieteneste si il felicita pentru ca a devenit tata.
-Iar eu am venit la tine pentru ca sora mea mai mica Alisya, a avut un accident cu masina. Ea avand 18 ani. Nu prea mai stiu nimic de ea si de aceea nu v-am putut spune despre ea. Acum doua ore ma anunta mama si ma rugat daca se poate sa vin acasa. Zice Gaara cu o urma de tristete.
-Vai de mine! O fericire si un necaz…pai…eu va las sa plecati spre casa, deoarece nici noi nu vom sta mult pe aici. Dar inainte de a pleca, vreau sa va dau la fiecare cate ceva Sasuke se indrepata incet spre dulap si scoate cate un plic alb apoi le inmaneaza la fiecare cate unul.
-Nu va zic ce este in plic.Dar vreau sa nu il deschideti pana pe aeroport.
-Multumesc! Zic ei simultan si isi strang mana prieteneste. Apoi acestia vin in camera si ma pupa usor pe frunte iar eu le zic dragastos:
-La revedere baieti! Un zbor placut, si sper sa nu patiti ceva pe drum.. Zic cu zambetul pe buze, catre cei doi care vor pleca.
Acesti parasesc incaperea iar Sasuke ma intreba daca ma pot ridica din pat. Incerc sa ma misc si pana la urma reusesc, dar tocmai cand eram in picioare, ma ia ameteala si ma prinde Morticia care ma pus din nou pe pat, dar nu intinsa ci in capul oaselor.
-Mersi! Zic si zambesc spre fata. Aproape ca am uitat ca ea radea, cand ma chinuia Itachi. E o fata buna la suflet. Nu stiu cum de s-a imprietenit cu aceea bestie!
Acum mi-am adus aminte, ca eu trebuia sa imi iau niste pastile prescrise de medic de pe reteta din mana mea. Sasuke imi zice ca trebuie sa mergem, acum sa le luam.
-Ma imbrac si vin si vin si eu jos in living. Zic asta pentru a-i da de inteles lui Sasuke sa plece din camera. Aceste intelege aluzia si pleaca inchizand usa dupa el.
Ma ridic cu greu si ma indrept spre sifonier. Imi aleg de acolo niste pantaloni albastri scurti si un tricou alb cu un fluture mare pe el. Ma incalt cu niste sandale albe, foarte frumoase si parul incerc sa mi-l pieptan. Cand vad ca ma doare si nu pot o rog pe Morticia sa ma pieptane ea. Aceasta aproba si incepe sa plimbe peria neagra prin parul meu catifelat.
-Ai un par extraordinar! zice acesta admirandu-mi parul meu...care acum nu mai sta ravasit.
-Multumesc mult de tot pentru ca nu mi-ai facut rau si pentru ceai. Dar imi place cum ma pieptani….o faci usor si delicat…mai ma pieptani? zic usor amuzata
-Sigur! Dar Sasuke te asteapta jos…poate cand vii sa nu il faci sa astepta ce zici?
-Mersi mult! Zic si ma indrept spre iesirea din camera.
Sasuke ma astepta jos imbracat cu o pereche de blugi albastri si un tricou alb cu un dragon negru pe spate iar pantalonii erau cu turul lasat.
-Arati superb! Hai sa mergem cu masina ce zici?
-Bine.
Ne indreptam spre iesire si eu urcam in masnia lui Sasuke, un BMW negru decapotabil.
Famacia era destul de departe, dar pe drum tocmai cand sa trecem de un semafor, un sofer cu un Ferrari gri deschis vine in viteza si ne spulbera de pe sosea.Vad cum masina parca se roteste in aer, iar noi eram plini de sange…incercam sa vorbesc, dar nu puteam.
-Sakura...te….iubesc! imi zice Sasuke incet.
-Si…eu! Reusesc cu greu.
De atunci vad numai negru in fata ochilor, si nu pot sa descifrez vocile din jurul meu.Daca voi muri…macar am auzit de la Sasuke, pentru ultima data “Te iubesc!” .

Ja ne!

[Miranda.]

NU pot sa cred cat timp a trecut, parca ieri am com ultima oara. Am fost cam ocupata zilele astea. Dar si voi puteati sa ma anuntati ca eu lasam un com atunci. NU va mint. Asta este viata. Am uitat.
Dar capitolul mi-a placut, dar ciudata situatie. Aceasta fata, Morticia, este ciudata, mai intai rade si apoi o ajuta. NU cumva s-a simtit prost Itachi si acum o roaga pe ea sa-i ajute. Dar si Itachi, este nebun, cum a faca una ca asta ? Lasa ! Si ce le-a dat Sasuke lui Neji si Garrra ? Ceee ? Iar Sakura a lesinat ? Sa nu fie si asta gravida :)) . Apropo :)) , Neji cu Ino :)) . Nu i-am mai vazut.. ba da... la manu.
:bye: