04-12-2011, 07:20 PM
Capitolul V
Doar drumuri diferite
Rika's P.O.V
Autor:
"Doua prietene, un singur destin, un singur drum pana acum...."
Parchetul maroniu cu cioburi de sticla presarate si picaturi uscate de sange, draperii, asternuturi rupte, fulgii de la perna pe jos, imbibati in sangele rosiatec, tablouri zgariate, rupte, masuta din sticla rasturnata si scaunele aruncate prin camera. Acesta ar putea fi un tablou al unei camere dintr-un film horror dar este camera mea "nou decorata". Simt o durere sfasietoare care ma face a simt ca inspir otrava si ca viata ma tine inca treaza doar ca sa-si bata joc de mine si sa ma faca sa sufar cu fiecare minut care trece. Indiferenta doare...doare. Insa indiferenta naste ura...ura caer incepe sa creasca in interiorul meu cu fiecare secunda in care ma gandesc la...ea! Incep sa blestem ziua cand a intrat in viata mea si m-a facut-treptat-sa o indragesc si sa o consider cea mai buna si de incredere prietena pe care o aveam pana acum dar vad ca fiinta omeneasca nu este decat o fiinta care are grija doar de profitul ei si care incearca sa-si faca viata cat mai buna pe spatele altuia. Deja ma dezgusta aceasta fiinta dar ea nu e o fiinta omeneasca! E mult mai rea si mai perfida decat orice om. M-a jucat pe degete si cand s-a plictisit de mine si a dat peste o noua sansa a plecat fara ca macar sa-si i-a ramas-bun de la mine si sa-mi spuna ca ii va fi dor de mine si ca ne vom vedea cat de des putem-chiar daca erau doar vorbe in vant, mi-ar fi alinat sufletu-dar a plecat pe nesimtite lasandu-ma singura in voia sortii.
M-a lasat fara ca macar o lacrima sa-i curga-poate doar de fatada dar nici nu s-a obosit macar atata-m-a lasat singura.
End Part 1/1
America de nord
23:45
Statea la fereastra. Chipul palid, lacrimi uscate fiind singura podoaba, privirea stearsa parca fara viata....liniste. Doar ecoul picaturilor ce faceau contact cu parchetul lasand in urma un sunet surd si infundat.
Thailanda
03:05
La fereastra statea o silueta in intuneric privind cerul instelat si inspirand aerul noptii. Statea linistita, ganditoare, uneori scapand cate un oftat prelung care mai distrugea linistea mortuara.
Autor:
"...Acum doar drumuri diferite dar oare....pentru totdeauna?"
Sper ca acest capitol sa fie cat de cat bun....am lucrat la el dar nu stiu cat de bun este. Astept comuri si sper ca si voi avea.
Doar drumuri diferite
Rika's P.O.V
Autor:
"Doua prietene, un singur destin, un singur drum pana acum...."
Parchetul maroniu cu cioburi de sticla presarate si picaturi uscate de sange, draperii, asternuturi rupte, fulgii de la perna pe jos, imbibati in sangele rosiatec, tablouri zgariate, rupte, masuta din sticla rasturnata si scaunele aruncate prin camera. Acesta ar putea fi un tablou al unei camere dintr-un film horror dar este camera mea "nou decorata". Simt o durere sfasietoare care ma face a simt ca inspir otrava si ca viata ma tine inca treaza doar ca sa-si bata joc de mine si sa ma faca sa sufar cu fiecare minut care trece. Indiferenta doare...doare. Insa indiferenta naste ura...ura caer incepe sa creasca in interiorul meu cu fiecare secunda in care ma gandesc la...ea! Incep sa blestem ziua cand a intrat in viata mea si m-a facut-treptat-sa o indragesc si sa o consider cea mai buna si de incredere prietena pe care o aveam pana acum dar vad ca fiinta omeneasca nu este decat o fiinta care are grija doar de profitul ei si care incearca sa-si faca viata cat mai buna pe spatele altuia. Deja ma dezgusta aceasta fiinta dar ea nu e o fiinta omeneasca! E mult mai rea si mai perfida decat orice om. M-a jucat pe degete si cand s-a plictisit de mine si a dat peste o noua sansa a plecat fara ca macar sa-si i-a ramas-bun de la mine si sa-mi spuna ca ii va fi dor de mine si ca ne vom vedea cat de des putem-chiar daca erau doar vorbe in vant, mi-ar fi alinat sufletu-dar a plecat pe nesimtite lasandu-ma singura in voia sortii.
M-a lasat fara ca macar o lacrima sa-i curga-poate doar de fatada dar nici nu s-a obosit macar atata-m-a lasat singura.
End Part 1/1
America de nord
23:45
Statea la fereastra. Chipul palid, lacrimi uscate fiind singura podoaba, privirea stearsa parca fara viata....liniste. Doar ecoul picaturilor ce faceau contact cu parchetul lasand in urma un sunet surd si infundat.
Thailanda
03:05
La fereastra statea o silueta in intuneric privind cerul instelat si inspirand aerul noptii. Statea linistita, ganditoare, uneori scapand cate un oftat prelung care mai distrugea linistea mortuara.
Autor:
"...Acum doar drumuri diferite dar oare....pentru totdeauna?"
Sper ca acest capitol sa fie cat de cat bun....am lucrat la el dar nu stiu cat de bun este. Astept comuri si sper ca si voi avea.
E trist cand stii ca tot ce`a fost s`a terminat.....E trist cand stii ca tot ce`aveai..s`a spublerat! E trist cand stii ca tot ce`a fost...a devenit...O simpla AMiNtiRe, o pata de iubire...Si inca`ncerci s`o iei de`la`nceput.. dar in zadar! incerci tu iara....Negrii, ochi, abis, inchis fara de scapare! Nu incerca tu iara sa te`mpaci! cu gandul ca o sa mai fii~atat! Impaca`te cu`a tau gand si restu il omoara