05-06-2010, 03:23 PM
Ma plimbam prin parc fara sa imi pese ca incepuse ploaia.Eram asa de confuza,de dezorientata ,de...ohh pe cine pacalesc eram trista si stiam si de ce.Nu puteam sa nu ma gandesc continuu la El,la toate momentele petrecute impreuna la...Gata!Gata Adelin!Inceteaza sa te mai gandesti la El! Nu-ti mai plange atata de mila! Au tecut 2 ani ,pentru numele lui Dumnezeu,2 ani mari si lati.
Asta imi repetam in minte in timp ce ma plimbam prin parc.Al nostru.Da asta era parcul nostru,unde ne-am cunoscut,unde...Oh nu,iar incep.Dar asa e ,in orasul asta erau prea multe amintiri cu el,amintiri dureroase.Ma asez usor pe o banca gandindu-ma,mereu la acelasi lucru.Dar asta trebuie sa inceteze!Nu mai pot sa ma port asa.Trebuie sa il uit! Da! Asta e! Trebuie sa il uit cu orice pret!Un mic zambet imi apare pe chipul meu udat de picaturile marunte de ploaie.Trebuie sa plec din tara.Da! Trebuie sa ma indepartez de locul asta plin de amintiri.Trebuie sa ma desprind de locul asta,sa plec undeva departe,cat mai departe cu putinta.Deodata toate gandurile mele sunt intrerupte de sunetul enervant al telefonului.Ohh Doamne trebuie sa schimb soneria asta cat mai repede.Imi scot telefonul din buzunarul pantalonilor raspunzand pe un ton rece si plictisit
-Alo?
-Adelin?se aude cealalta voce atat de cunoscuta mie
-Tata!?Ce-i si cu minunea asta?
-Care minune?intreba acesta nedumerit
-Oh tata...cand a fost ultima data cand m-ai sunat?Luna trecuta?raspund eu zambind sarcastic incercand sa par totusi serioasa
-Te-am sunat sa iti spun ca in seara asta vin acasa si vreau sa fi prezenta deoarece trebuie sa iti prezint niste persoane foarte importante.Sa ii spui Mikai sa pregateasca o cina festiva pentru ca in seara asta vom sarbatori,spuse acesta fericit.Oo nu! Cand tata e cat de cat fericit inseamna ca se va intampla ce groaznic.
-Foarte frumos tata,dar pot sa stiu si eu ce sarbatorim?Pentru ca din cate stiu eu ziua mea este peste 3 luni ,iar a ta nu cred ca o vei serba vreodata ,cel putin nu cu mine,si nu acasa.
-Ce a fost si asta?intreba acesta reluandu-si tonul sau obisnuit si rece ca un icebearg.
-Adevarul,si daca nu vrei sa il mai auzi nu ma mai suna,spun eu cu ochii in lacrimi incercand sa pastrez aceeasi voce plictisita si calma ,dar nu prea reuseam.Oricum cred ca ai uitat ca mai ai si o fiica care te asteapta ,dar desigur ce te intereseaza atata timp cat toate afecerile iti merg ca unse?
-Adelin Marie Mogami ce dumnezeului inseamna asta?Bineinteles ca stiu ca am o fiica ,si desigur ca ma bucur atunci cand reusesc o afacere benefica pentru noi,dar nu are rost sa te superi doar pentru ca te-am neglijat putin in ultima vreme,raspunse acesta indignat.
-Putin!?Mai neglijat doar putin???incep eu sa tip ca nebuna prin tot parcul atragand privirile nedumerite ale oamenilor.Tata ma tot neglijezi de cand mama a murit ,si nu prea pare sa iti pese de ce simt eu.
-Cum adica nu imi pasa?Dar tu pentru cine crezi ca muncesc,pentru cine ma tot zbat sa ii indeplinesc toate mofturile si capriciile?Sa sti ca nu pentru mine,spuse acesta domolindu-si glasul ragusit.
-Hai tata sa fim seriosi! Avem bani cat sa ne ajunga 3 vieti,poate si mai mult si tu ma iei cu chesti dastea demult fumate, cum ca pentru mine faci toate astea, pentru viitorul meu ,bla bla bla.Te rog nu mai juca teatu,nu in fata mea!Amandoi stim ca o faci pentru ca iti place ,pentru ca este singura ta distractie.Si oricat ma straduiesc sa inteleg,de fiecare data ajung la aceeasi concluzie .Ca iti iubesti firma si afacerile mai mult decat propia fiica,ii raspund tipand,dand drumul lacrimilor ca imi invadasera ochii.
-Gata! Ajunge!Acesta discutie se incheie acum,nu mai putem discuta.Te rog doar sa fi prezenta in seara asta la cina,atat iti cer !spuse acesta cu vocea stinsa.
-Normal ,noi niciodata nu putem discuta.Nu iti face griji ,m-am obisnuit cu ideea,spun inchizandu-i telefonul in nas,lasandu-l cu vorba in gura.Imi pare rau tata dar m-am saturat sa ma tot abtin.Trebuia sa fac asta ,trebuia sa iti spun ce simt.Poate dupa toata acesta discutie te vei schimba ,vei redeveni cel de dinainte,desi ma indoiesc de asta.Totusi fie ca vreau ,fie ca nu trebuie sa ma prezint la cina aceea idioata.Precis vrea sa imi prezinte niste oamenii de afaceri "importanti" pentru a-si creea imaginea aia de familist convins.Oh! Cat de ipcrit poti fi tata .
Oftez usor si ma ridic de pe banca uda si doadata simt un fior prin tot corpul.Grozav, a inceput sa bata si vantul.Sigur o sa ma aleg cu cea mai nenorocita raceala.Oh,la naiba!O sa am o seara oribila si o dimineata si mai oribila.O sa fiu nevoita sa suport niste babalaci scarbosi,cu niste fete de bidoane turtite.Va trebui sa fac pe fata cuminte si timida care nu e in stare sa vorbesca fara sa o ajute cineva,iar apoi dimineata o sa ma trezesc cu o durere de cap imensa si o raceala nemaipomenita. Hmm da, ce isi mai poate dori o fata de la viata?
.Imi scutur capul in semn de regret dupa care ii trimit un mesaj lui Mark pentru a veni sa ma ia.Doamne sunt asa de indignata,de suparata,de frrustrata,sa vad ca totul in jurul meu se duce de rapa.E clar !Am nevoie de o vacanta urgent !O da ! Trebuie sa uit de tot de scoala,de tata ,de ...Karina.Da ,mai ales de ea.Doamne nu o mai suport !Mi-a trebuit o forta incredibila de a ma abtine sa nu vomit in timp ce ii ascultam «indoiosatoarea poveste »pe care mi-o povestea cu lacrimi in ochi.Vai !Ce induiosator !Dar nu am timp de asta acum.Eu o sa te fac sa suferi fato,nu sa te consolez.In timp ce ma gandeam la 1000 ba nu 10000 de metode prin care sa o fac sa sufere pe scumpa si deloc tarfa mea prietena aud vocea soferului meu ce ma stiga de cateva minute.Imi inlatur acele ganduri din minte si ma urc in luxoasa limuzina a familiei Mogami.Privesc pe geam si vad cum miile de picaturi de ploaie se prelingeau pe geamul masinii,gandindu-ma la cat de plictisitoare va fi seara asta.
Odata ajunsa acasa ma duc in bucatarie si o anunt pe Mika sa pregatesca o cina festiva ,dupa care urc in camera mea pentru a ma pregati pentru ceea ce ar trebui sa insemne « o seara de vis ».In timp ce urcam scarile ma tot gandeam ce o sa port.Avand in vedere ca o sa vina numai bosorogi trebuia sa port ceva cat mai decent.Ajunsa in camera ma indrept direct catre dressing de unde aleg o rochita neagra nu foarte scurta ,simpla ,fara bretele.Ma privesc in oginda si vad ca imi vine perfect.Imi prind parul intr-un coc elegant,lasand doar o suvita si bretonul libere.Imi pun la gat colierul mameivsi pe mana cateva bratari argintii,ma machiez discret si gata ! Ma mai privesc inca odata in oglinda dupa care cobor.Tata deja ma astept cu cei doi invitati.Spre surprinderea mea nu aratau deloc asa cum imi imaginasem,defap doar unul dintre ei pentru ca cealalta era o femeie,insa baiatul mi-a atras cel mai mult atentia.Era un tip inalt ,bine facut ,brunet .Insa ochii mi-au atras cel mai mult atentia.Avea niste ochii de un verde crud,inexpresibili la prima vedere ,dar care imi dadeau un sentiment de incredere,de siguranta.In cele din urma am coborat scarile evitand pe cat posibil sa nu ii intalnesc privirea,uitandu-ma la tatal meu.Era vizibil incordat si tensionat.In cele din urma ii salut pe cei doi oaspeti cu un respectuos Buna seara !Tata ma piveste zambind dupa care imi spune :
-Adelin vreau sa ti-l prezint pe Ryouzaki Tadashi,fiul uni cunoscut afacerist ,cu care, sa speram ca vom avea multe colaborari.
-Incantada de cunostiinta domnule Tadashi,eu sunt Adelin Mogami,spun eu pe un ton plin de respect.
-Placerea e de partea mea,raspunse acesta sarutandu-mi mana .Doamne,baiatul asta chiar avea maniere,si nu numai asta ,zambetul lui era cu adevarat fermecator.
Dupa ce fac cunostiinta cu el,imi indrept privirea catre cealalta invitata.Acesta parea sa aiba in jur de 36 de anii,parul castaniu lund pana in jurul omoplatilor.Era destul de inalta ,avand un corp de invidiat.Purta un costum de un rosu aprins ce ii scotea in evidenta formele bine conturate.
-Adelin, acesta este Charlotte Goudo,.....logatnica mea,spuse tata cat se poate de calm.
-Poftim!!?Ce ai spus?Mai repeta odata !spun eu cu ochii cat cepele si guradeschisa pana in pamant.
-Ea este logotnica mea,spuse tata zambind usor,si vreau sa... rapeta tata insa nu l-am lasat sa continue.
-Vrei sa spui ca e o gluma proasta,o farsa,spun eu cu vocea sacadata
-Ba nu ,chiar deloc ,este cat se poate de adevarat.Chatlotte este logotnica mea,si incepand de azi ea va locui in acesta casa,spuse tata ferm.
-Poftim !!?In nici un caz,tip eu cat ma tine gura de tare.Daca vrei sa iti petreci timpul cu tarfele tale decat cu propia ta fiica foarte bine,dar nu aici ,nu in casa asta !M-ai auzit ?Insa nu am primit nici un raspuns ,defapt plama pe care tata mi-a dat-o cred ca a fost cel mai graitor raspuns .Imi intorc privirea pentru o secunda la acea femeie ,dupa care imi acopar obrazul rosu cu podul palmei.Ochii mei rosii si inlacrimatii il fulgereau cu privirea pe acel om care din nefericire e tatal meu.Trag aer in piept dupa care incep sa strig :
-Daca crezi ca acesta palma va rezolva ceva te inseli amarnic.Nu am sa permit nimanui sa ii ia locul mamei !Ai inteles !Nimeni nu va ocupa locul pe care odata mama l-a avut !Ma intoc cu spatele la ei alergand spre scarile ce duceau la camera mea.In timp ce urcam scarile grabita,siroaie de lacrimi imi invadau orajii rosii
-Acum mai mult ca oricand trebuie sa plec de aici,soptesc eu printre lacrimi si suspine in timp ca ma asezam pe patul moale din camera mea.Acum mai mult ca niciodata !
Asta imi repetam in minte in timp ce ma plimbam prin parc.Al nostru.Da asta era parcul nostru,unde ne-am cunoscut,unde...Oh nu,iar incep.Dar asa e ,in orasul asta erau prea multe amintiri cu el,amintiri dureroase.Ma asez usor pe o banca gandindu-ma,mereu la acelasi lucru.Dar asta trebuie sa inceteze!Nu mai pot sa ma port asa.Trebuie sa il uit! Da! Asta e! Trebuie sa il uit cu orice pret!Un mic zambet imi apare pe chipul meu udat de picaturile marunte de ploaie.Trebuie sa plec din tara.Da! Trebuie sa ma indepartez de locul asta plin de amintiri.Trebuie sa ma desprind de locul asta,sa plec undeva departe,cat mai departe cu putinta.Deodata toate gandurile mele sunt intrerupte de sunetul enervant al telefonului.Ohh Doamne trebuie sa schimb soneria asta cat mai repede.Imi scot telefonul din buzunarul pantalonilor raspunzand pe un ton rece si plictisit
-Alo?
-Adelin?se aude cealalta voce atat de cunoscuta mie
-Tata!?Ce-i si cu minunea asta?
-Care minune?intreba acesta nedumerit
-Oh tata...cand a fost ultima data cand m-ai sunat?Luna trecuta?raspund eu zambind sarcastic incercand sa par totusi serioasa
-Te-am sunat sa iti spun ca in seara asta vin acasa si vreau sa fi prezenta deoarece trebuie sa iti prezint niste persoane foarte importante.Sa ii spui Mikai sa pregateasca o cina festiva pentru ca in seara asta vom sarbatori,spuse acesta fericit.Oo nu! Cand tata e cat de cat fericit inseamna ca se va intampla ce groaznic.
-Foarte frumos tata,dar pot sa stiu si eu ce sarbatorim?Pentru ca din cate stiu eu ziua mea este peste 3 luni ,iar a ta nu cred ca o vei serba vreodata ,cel putin nu cu mine,si nu acasa.
-Ce a fost si asta?intreba acesta reluandu-si tonul sau obisnuit si rece ca un icebearg.
-Adevarul,si daca nu vrei sa il mai auzi nu ma mai suna,spun eu cu ochii in lacrimi incercand sa pastrez aceeasi voce plictisita si calma ,dar nu prea reuseam.Oricum cred ca ai uitat ca mai ai si o fiica care te asteapta ,dar desigur ce te intereseaza atata timp cat toate afecerile iti merg ca unse?
-Adelin Marie Mogami ce dumnezeului inseamna asta?Bineinteles ca stiu ca am o fiica ,si desigur ca ma bucur atunci cand reusesc o afacere benefica pentru noi,dar nu are rost sa te superi doar pentru ca te-am neglijat putin in ultima vreme,raspunse acesta indignat.
-Putin!?Mai neglijat doar putin???incep eu sa tip ca nebuna prin tot parcul atragand privirile nedumerite ale oamenilor.Tata ma tot neglijezi de cand mama a murit ,si nu prea pare sa iti pese de ce simt eu.
-Cum adica nu imi pasa?Dar tu pentru cine crezi ca muncesc,pentru cine ma tot zbat sa ii indeplinesc toate mofturile si capriciile?Sa sti ca nu pentru mine,spuse acesta domolindu-si glasul ragusit.
-Hai tata sa fim seriosi! Avem bani cat sa ne ajunga 3 vieti,poate si mai mult si tu ma iei cu chesti dastea demult fumate, cum ca pentru mine faci toate astea, pentru viitorul meu ,bla bla bla.Te rog nu mai juca teatu,nu in fata mea!Amandoi stim ca o faci pentru ca iti place ,pentru ca este singura ta distractie.Si oricat ma straduiesc sa inteleg,de fiecare data ajung la aceeasi concluzie .Ca iti iubesti firma si afacerile mai mult decat propia fiica,ii raspund tipand,dand drumul lacrimilor ca imi invadasera ochii.
-Gata! Ajunge!Acesta discutie se incheie acum,nu mai putem discuta.Te rog doar sa fi prezenta in seara asta la cina,atat iti cer !spuse acesta cu vocea stinsa.
-Normal ,noi niciodata nu putem discuta.Nu iti face griji ,m-am obisnuit cu ideea,spun inchizandu-i telefonul in nas,lasandu-l cu vorba in gura.Imi pare rau tata dar m-am saturat sa ma tot abtin.Trebuia sa fac asta ,trebuia sa iti spun ce simt.Poate dupa toata acesta discutie te vei schimba ,vei redeveni cel de dinainte,desi ma indoiesc de asta.Totusi fie ca vreau ,fie ca nu trebuie sa ma prezint la cina aceea idioata.Precis vrea sa imi prezinte niste oamenii de afaceri "importanti" pentru a-si creea imaginea aia de familist convins.Oh! Cat de ipcrit poti fi tata .
Oftez usor si ma ridic de pe banca uda si doadata simt un fior prin tot corpul.Grozav, a inceput sa bata si vantul.Sigur o sa ma aleg cu cea mai nenorocita raceala.Oh,la naiba!O sa am o seara oribila si o dimineata si mai oribila.O sa fiu nevoita sa suport niste babalaci scarbosi,cu niste fete de bidoane turtite.Va trebui sa fac pe fata cuminte si timida care nu e in stare sa vorbesca fara sa o ajute cineva,iar apoi dimineata o sa ma trezesc cu o durere de cap imensa si o raceala nemaipomenita. Hmm da, ce isi mai poate dori o fata de la viata?
.Imi scutur capul in semn de regret dupa care ii trimit un mesaj lui Mark pentru a veni sa ma ia.Doamne sunt asa de indignata,de suparata,de frrustrata,sa vad ca totul in jurul meu se duce de rapa.E clar !Am nevoie de o vacanta urgent !O da ! Trebuie sa uit de tot de scoala,de tata ,de ...Karina.Da ,mai ales de ea.Doamne nu o mai suport !Mi-a trebuit o forta incredibila de a ma abtine sa nu vomit in timp ce ii ascultam «indoiosatoarea poveste »pe care mi-o povestea cu lacrimi in ochi.Vai !Ce induiosator !Dar nu am timp de asta acum.Eu o sa te fac sa suferi fato,nu sa te consolez.In timp ce ma gandeam la 1000 ba nu 10000 de metode prin care sa o fac sa sufere pe scumpa si deloc tarfa mea prietena aud vocea soferului meu ce ma stiga de cateva minute.Imi inlatur acele ganduri din minte si ma urc in luxoasa limuzina a familiei Mogami.Privesc pe geam si vad cum miile de picaturi de ploaie se prelingeau pe geamul masinii,gandindu-ma la cat de plictisitoare va fi seara asta.
Odata ajunsa acasa ma duc in bucatarie si o anunt pe Mika sa pregatesca o cina festiva ,dupa care urc in camera mea pentru a ma pregati pentru ceea ce ar trebui sa insemne « o seara de vis ».In timp ce urcam scarile ma tot gandeam ce o sa port.Avand in vedere ca o sa vina numai bosorogi trebuia sa port ceva cat mai decent.Ajunsa in camera ma indrept direct catre dressing de unde aleg o rochita neagra nu foarte scurta ,simpla ,fara bretele.Ma privesc in oginda si vad ca imi vine perfect.Imi prind parul intr-un coc elegant,lasand doar o suvita si bretonul libere.Imi pun la gat colierul mameivsi pe mana cateva bratari argintii,ma machiez discret si gata ! Ma mai privesc inca odata in oglinda dupa care cobor.Tata deja ma astept cu cei doi invitati.Spre surprinderea mea nu aratau deloc asa cum imi imaginasem,defap doar unul dintre ei pentru ca cealalta era o femeie,insa baiatul mi-a atras cel mai mult atentia.Era un tip inalt ,bine facut ,brunet .Insa ochii mi-au atras cel mai mult atentia.Avea niste ochii de un verde crud,inexpresibili la prima vedere ,dar care imi dadeau un sentiment de incredere,de siguranta.In cele din urma am coborat scarile evitand pe cat posibil sa nu ii intalnesc privirea,uitandu-ma la tatal meu.Era vizibil incordat si tensionat.In cele din urma ii salut pe cei doi oaspeti cu un respectuos Buna seara !Tata ma piveste zambind dupa care imi spune :
-Adelin vreau sa ti-l prezint pe Ryouzaki Tadashi,fiul uni cunoscut afacerist ,cu care, sa speram ca vom avea multe colaborari.
-Incantada de cunostiinta domnule Tadashi,eu sunt Adelin Mogami,spun eu pe un ton plin de respect.
-Placerea e de partea mea,raspunse acesta sarutandu-mi mana .Doamne,baiatul asta chiar avea maniere,si nu numai asta ,zambetul lui era cu adevarat fermecator.
Dupa ce fac cunostiinta cu el,imi indrept privirea catre cealalta invitata.Acesta parea sa aiba in jur de 36 de anii,parul castaniu lund pana in jurul omoplatilor.Era destul de inalta ,avand un corp de invidiat.Purta un costum de un rosu aprins ce ii scotea in evidenta formele bine conturate.
-Adelin, acesta este Charlotte Goudo,.....logatnica mea,spuse tata cat se poate de calm.
-Poftim!!?Ce ai spus?Mai repeta odata !spun eu cu ochii cat cepele si guradeschisa pana in pamant.
-Ea este logotnica mea,spuse tata zambind usor,si vreau sa... rapeta tata insa nu l-am lasat sa continue.
-Vrei sa spui ca e o gluma proasta,o farsa,spun eu cu vocea sacadata
-Ba nu ,chiar deloc ,este cat se poate de adevarat.Chatlotte este logotnica mea,si incepand de azi ea va locui in acesta casa,spuse tata ferm.
-Poftim !!?In nici un caz,tip eu cat ma tine gura de tare.Daca vrei sa iti petreci timpul cu tarfele tale decat cu propia ta fiica foarte bine,dar nu aici ,nu in casa asta !M-ai auzit ?Insa nu am primit nici un raspuns ,defapt plama pe care tata mi-a dat-o cred ca a fost cel mai graitor raspuns .Imi intorc privirea pentru o secunda la acea femeie ,dupa care imi acopar obrazul rosu cu podul palmei.Ochii mei rosii si inlacrimatii il fulgereau cu privirea pe acel om care din nefericire e tatal meu.Trag aer in piept dupa care incep sa strig :
-Daca crezi ca acesta palma va rezolva ceva te inseli amarnic.Nu am sa permit nimanui sa ii ia locul mamei !Ai inteles !Nimeni nu va ocupa locul pe care odata mama l-a avut !Ma intoc cu spatele la ei alergand spre scarile ce duceau la camera mea.In timp ce urcam scarile grabita,siroaie de lacrimi imi invadau orajii rosii
-Acum mai mult ca oricand trebuie sa plec de aici,soptesc eu printre lacrimi si suspine in timp ca ma asezam pe patul moale din camera mea.Acum mai mult ca niciodata !