Iubirea dintre un Uchiha si un Trandafir stea

[Fifilina]

Pe bune daca nu am crezut la inceput ca va fi ceva siropos..Ceea ce mie nu imi place.Dar mi'am schimbat total parerea.La 360 de grade.
Este atat de frumos, in special ultimul capitol pe care l'ai postat..
Este atat de frumos, incat am si plans.. Ultimele fraze au fost prea bine alese.Pot spune foarte sigur ca acesta este capitolul meu preferat.
In orice caz, sa nu strici ceea ce ai facut pana acum, pacat de munca ta,
Debea asept next-ul.
Descrierile au fost frumoase, dialogul nu este sec, cu estetica si naratiunea stai bine.Bravo. Titlul este interesant, ideea originala, sper sa o modelezi cat mai frumos de acum in colo.
Succes si multa inspiratie in continuare.
Bye:X

[Shadow.]

Dupa o micutza absenta, revin cu continuarea. Din acest capitol povestea ea o intorsatura radicala si sper sa o apreciati ca si mine. Deci, va doresc spor la citit si comentat.

Un simplu vis?
Deschid brusc ochii si ma ridic in capul oaselor priind in jur. Eram in camera mea moderna, aranja dupa ultimul trend. Privesc buimac in jur. Ce? A fost un vis? Un vis amarat? Iar odata cu razele auri ale soarelui care intrau pe geamul inchis se destramase si incredibilul vis. Paru atat de real si totusi fusese doar o iluzie sfarmata de venirea dimineti. Ma frec la ochi si ma duc spre geam deschizandu-l. Un sunet asurzitor, provocat de traficul din New York se izbi cu putere de timpanele mele. Privesc in jos. De la etajul douazeci, masinile semanau cu niste cuti de chibrite care faceau un zgomot incredibil grabintu-se in treaba lor. Pietonii se imbulzeau pe trotoare, intrecand totusi masini care acum ceva vreme fusesera departe si credeau ca asa cum au venit au si plecat insa, de data asta, nu numai zicala "Mersul pe jos face piciorul frumos" ii indemna sa aleaga propriile picioare ca mijloc de transport ci si timpul economisit. Ma retrag si intru in baie. Chipul meu se reflecta in oglinda. Imi trec mana prin par apoi piaptanul si pana la urma il dau cu un strat de gel pentru a-i mentine forma de tepi in spate. Deodata imi aduc aminte... ma uit la ceas. Era ora pranzului. Mai aveam o jumatate de ora pana sa ma duc cu prietenul meu cel mai bun Naruto in oras la muzeu unde se intalnea cu iubita lui Hinata. Trag rapid pe mine o pereche de blugi albastri si o camasa cu maneca scurta, gri, iar in picioare o pereche de adidasi. Invart cheia in broasca si o iau la goana pe scari. Imediat ce ies din bloc il vad pe blond cum batea nervos din picior, cu mainile-n san uitandu-se la ceas.
-Ai intarziat! Mai avem putin si trebuie sa mergem sa ma intalnesc cu Hinata! Ce ai facut pana acum? sari cu gura pe mine.
-Am avut cel mai ciudat vis.
-Bine, romeo, hai sa mergem ca intarziem. imi spune si plecam spre muzeul din partea de N a orasului. Drumul il faceai cam in douazeci si cinci de minute insa noua ne lua ca de obicei mai mult. Afara, deja Hinata astepta sa intre. Pana inauntru am stat cu ei, insa, m-am pierdut imediat de porumbei, admirand tablourile. Insa, de fiecare data cand eram concentrat in minte imi aparea chipul Sakurei. De ce? Ce se intampla cu mine?
In timp ce ma plimbam pe strazile New York-ului de unul singur -Hinata si Naruto au ramas la muzeu- am ajuns intr-un cartier saracacios de la periferie. Se pare ca locuitori stateau in case micutze, maro, cu usi din lemn stil vechi iar unele case stateau sa cada.
Oameni din acest cartier erau imbracati saracacios de altfel ca si cartierul. In partea dreapta se afla o biserica destul de draguta, de altfel singura pe care am vazut-o in oras pana acum. Si atunci am vazut-o pe EA. Purta o rochie maro, pana la genunchi si strangea hainele de pe o sarma prinsa de doua case. Lua lighianul rosu si intra in una din case. Ma indrept spre mica constructie si bat la usa. In prag apare o femeie mai scunda ca si mine, cu parul roz si ochi verzi ca ai rozaliei. Purta o rochie lunga ca a rozaliei si in fata un sort.
-Imi pare rau, domnule. Va-ti ratacit? Va pot ajuta cu ceva? imi spuse umil femeia plecand privirea.
-Scuzati-ma, doamna, pe fica dumneavoastra o cheama cumva Sakura? o intreb asteptand raspunsul.
-Nu trebuie sa imi spune-ti doamna, doar Ewa. Si, da, Sakura. Dar de unde stiti? A facut ceva? Daca v-a deranjat in vreun fel o sa am eu grija de ea.
-As dori sa vorbesc cu ea. Se poate? femeia incuviinta din cap si ma pofti inauntru. In partea dreapta, un aragaz, mic si vechi, alb, pe care se fierbea intr-o oala uzata de trecerea timpului o supa. Erau doua usi, insa in ele erau puse un fel de perdele. Imi indica prima "usa". Ma indrept si trag perdeaua, intrand. Un pat ca la detinuti prins de perete, fara saltea, doar o plasa impletita cum se foloseste la leagane, o masuta din lemn pe care o veioza si un scaun pe care statea rozalia, citind.
-Sakura, domnul ar dori sa vorbeasca cu tine.
Se ridica facandu-mi semn sa ma asez pe scaun si ea se aseza pe patul improvizat.
-Va pot ajuta cu ceva? ma intreba privindu-ma.
-Imi pari cunoscuta. Ne-am mai intalnit undeva? o intreb facand pe prostul.
-Imi pare rau, domnule, insa eu nu prea ies din cartier si sincera sa fiu si cand o fac nu stau de vorba cu oameni ca dumneavoastra.
-O, te rog. Nu ma lua cu domnule, spune-mi Sasuke. Uite, Sakura, eu trebuie sa plec dar o sa ma intorc.
-Nu, va rog, o sa am probleme cu mama. Nu stiu de unde ma cunoasteti insa va rog sa ma lasati in pace. ma roaga dar tot voi veni...
Ies din casa salutand-o respectuos pe mama fetei, nu inainte sa o mai privesc o data pe printesa din visul meu si poate in curand va si si in realitate. Parasesc cartierul si dau, la intrarea in el nas in nas cu Hinata, prietena lui Naruto. Ma uit la ceas si vad ca intalnirea cu el trebuie sa se fi terminat.
-Hinata, ce faci aici?
-Aici locuiesc. De cand eram mica, mama si eu stam aici. Dar tu?
-Am ajuns intamplator. Auzi, tu o sti pe Sakura? incuviinta din cap. Maine, la intalnirea ta cu Naruto adu-o si pe ea, voi veni si eu. Vreau sa ma apropi de ea si sa devenim prieteni. Poti?
-Sakura e verisoara mea. Si sigur matusa o va lasa daca stie ca vine cu mine. S-a facut. Ne vedem maine.
Drumul meu spre casa a fost unul plictisitor. In minte imi venea imaginea locului unde locuia rozalia. Cum putea, cineva asa frumos si pretios ca ea, sa traiasca intr-un asemenea loc? Voi face ceva si o voi scoate de acolo, sau, cel putin, voi incerca sa ii modernizez casa imediat ce ne vom apropia mai mult si vom deveni amici sau chiar mai mult. Iar cu mama ei, nu ar fi o problema, o sa ii intru pe sub piele. Poate, intr-o zi, Sakura se va muta si va locui cu mine, in fond, in vis era sotia mea, nu?

I hope you like it!

[Vir]

Buna, Ancuu! :X Ce rau imi pare ca nu ti-am citit fic-ul mai devreme. Acum l-am terminat de citit si sunt profund impresionata.
Ideea este minunata, magnifica, extraordinara...si originala, chiar nemaintalnita. Daca nu aflam ca e un vis, inca ma mai intrebam cum de cei doi au murdarit cearceaful unui unui pat care nu le apartine, dar am trecut peste asta... =P~
Dialogul este bun, stii sa alegi replicile foarte bine.
Actiunea nu mi se pare grabita, chiar este foarte cuminte.
In rest nu am mai vazut nicio greseala, fie ea de tastare sau exprimare.
Deci eu astept next-ul curioasa din cale afara si nerabdatoare sa vad ce se va intampla. E pacat sa nu continui o idee asa frumoasa. Succes si muulta inspiratie! :X

[Shadow.]

Atentie ! Acest capitol este o idee originala care mi-a venit si sper sa o apreciati. Nu pagiati ca ma enervez :)

Aluzie

Autor:Imi storc creieri pentru a gasi idei noi pentru Iubirea dintre un Uchiha si un Trandafir stea. Pe funal ascult melodia Paparazzi de Lady Gaga. Astept sa se termine pentru a pune My Humps de Black Eyed Peas ft. Fergie. Melodiile astea imi aduc inspiratia insa, de data asta, nimic. Capul meu care altadata era plin de idei de dadeau pe afara acum era gol. Nici o imagine, nici macar un firicel de imaginatie. Intru in Ancuu`s Documents si dau dublu click pe "Love in a vicious circle +18" de sys-u meu Manu. Citesc miile de randuri ce se aliniau in jos pe pagina pana la jumatatea capitolului unsprezece, primit ieri. Imi atintesc privirea spre caiet, cu creionul in mana gata sa scriu insa nimic. Oftez. Primesc un mass de la Ella, sora lui Manu care anunta ca a deschis un nou fic "Vampire Knight- A small intruder+18". Dau click pe link si in fata pe ecranul laptopului apare pagina de Animezup unde este postat. Ochii mei alunecau pe pagina pe care erau imprimate ideile Ellei. Cand insa, vreau sa dau in jos, nimic. Nici un comentariu? Cum? Ficul ei este superb dar se pare ca nimeni nu il comenteaza pentru ca nu e SasuSaku. Ei bine, inchid pagina de internet. O calmez pe Ella care era foarte nervoasa si revoltata asupra acestui fapt.
Imi spune ca a venit Manu si e foarte furioasa si revoltata si ajungem la un acord sa vorbim dupa ce ea pleaca. Astept putin si imi spune ca pus capitolul sase la "Love in a vicious circle" si ma duc sa vad. Inainte de a citi dinou capitolul citesc ce are de transmis autoarea:"ratilor, eu ma supar rau de tot pe voi. De ce? Am 1594 de vizualizari si abia smulg vreun coment sau doua? Deci acum pe bune, ce este cu aceasta lene incat sa lasati vreun coment? In general altcineva s-ar enerva si v-ar ameninta ca se lasa de el si etc, dar eu nu voi face asta. Sper sa primesc macar un coment amarat ca nu va pica degetele sa scrieti trei randuri intregi , minim. Ma rog, nextul..." si totusi are dreptate. Multe vizualizari si totusi putine comentari. De ce? Pentru ca lenea ii impiedica pe uni sa scrie un amarat de comentariu insa, nu putem comenta ca sar moderatori pe noi. Insa, poate e mai bine pentru ca ar aparea certuri si chesti dinastea. Ella imi transmite ca Manu a plecat si putem vorbi dinou asa ca, incepem iar discutiile noastre care unora le-ar parea plictisitoara insa noua ne sunt de folos.
Pun statusul "BRB! Numai sysu" si las mess-u in bara. Iau dinou creionul in mana, incercand sa imi formez o idee care ar fi pe placul cititorilor. Storcandu-mi creieri pentru a gasi o posibila incercare de a ma apuca de scris pentru ca ficul meu sa nu fie inchis. In mintea mea umblau acum mii de imagini gata sa fie relatate pe o foaie de hartie iar apoi, transcrise pe calculator direct in word. Dar, oare pe care sa o aleg? O, nu! Am uitat. Trebuie sa scriu si continuarea la Fast Drive. Alte idei, al timp pierdut pentru a scrie un capitol care apoi sa fie citit si nu comentat. Trantesc caietul pe jos, arunc laptopul undeva pe pat langa mine si ma las pe spate, cu mainile sub cap, lasand lacrimile sa imi cada pe obraji. Este ceva obisnuit pentru mine sa fac asta cand sunt nervoasa. Dar oare, ce rost mai are sa continui cu scrisul avand in vedere ca nimeni nu comenteaza sa imi spuna parerea lui. Daca ii place sau nu. Daca e o idee originala sau nu. Daca ficul meu are ce ii trebuie sau daca am ce imi trebuie pentru a scrie in continuare. Iau caietul de pe jos. Il deschid si incep sa citesc toate ficurile mele de acolo, incepand cu primul pana la acesta. Cand insa, sa intorc foaia gol. Era locul unde trebuia scris capitolul urmator insa ce sa scriu? Ca Sakura nu merge la intalnire si ca Sasuke se enerveaza? Apoi ca el merge la ea acasa si incepe sa urle la ea, fata scotandul afara? Dar, oare, ma intreb merita? Orice as scrie se considera deja folosit. Chiar si lui Manu i s-au facut cateva speculati cu privire la "Yakuza boss in love". Dar, oameni buni, ce ar trebui sa scriem ca sa fie original si ne mai vazut? Ei bine, va spun eu care e problema. Sunt prea multe ficuri Sasusaku pe internet si deja, orice idee ai gasi este deja luata pentru ca ea probabil a fost scrisa de altcineva. Este posibil ca unul dintre comentatori sa fi vazut asta pe un alt site si sa spuna ca este deja folosita dar nu va ganditi ca poate, autorul nu a citito? Si nu are de unde sa stie ca scrie dupa aceeasi idee? Este si asta o greseala, insa, ce am invatat este sa nu judeci un fic dupa titlu sau o carte dupa coperta. Chiar si cele mai neinsemnate pot sa fie interesante. Imi aduc brusc aminte ca, tot ce imi imaginez eu sunt doar niste personaje create de cinera, animate la televizor dar care nu au o vointa proprie, o inima sau nici macar o viata. Tot ce se intampla in universul lor este imaginal de creator, fara a avea posibilitatea de a gandi singure. Ei bine, asta e si la noi toti. Pe masura ce citim ne imaginam ce se intampla dar, nu ne gandim ca, aceste fapte nu vor fi niciodata reale sau intre acele personaje nu se va intampla niciodata asa ceva. De aceea, se numeste Fictiunea Fanilor. Acum, trag o linie lunga pe caietul meu si scriu mare "SFARSIT", azvarlindul in cosul de gunoi plin cu foi mototolite in incercari desarte de a face un desen perfect. Cu caietul acesta, s-a dus toata imaginatia mea, tot ce era scris si tot ce, odata imi imaginam a fi real si unic...

_______________________________________________
~Sfarsit~

P.S. Stiu ca nu are 40 de randuri dar marina mi-a dat acordul de a-l posta.

[Nywa]

Acest coment este din partea mea si a lui Manu. Mai intai vrem sa iti multumim pentru supriza care ne-ai facut-o. Deci jos palaria si ai toata stima. Ficul este bun si imi place, chiar daca mi-a trecut micuta obsesie a mea dupa SasuSaku - mica pe flori de mar si cais(vorba lui Manu:-") ca are un folger cu o gramada de poze cu ei - nu inseamna ca nu citesc sau imi citeste Manu si mie. Lenea asta. Deci ficul tau este frumos si ideea in sine e originala, dar la cat SasuSaku se face, numai stiu ce apartine autorului si ce nu, dar sa nu intelegi din asta ca e plagiat ficul, nu e :| si daca cineva se trezeste sa spuna ca e, eu il fac sacul de box al surori mele - are pumni tare >:) - si vai de capul lui. Ai dreptate ce nu e cu faimosul cuplu SasuSaku, nu-i interesant. Oameni buni nu judecati o carte dupa coperta, fiindca e naspa rau :|. Pe mine ma atrage titlul si il citesc. Manu lasa comenturi, cate o data sunt ironice, dar spre binele vostru. Tot ce am de spus este. Toata stima, respectul si onoarea pentru Ink heart, fiindca le-a spus-o in fata.
Asa fata, esti cea mai tare. Love you sysu >:D< :-bd

[Vir]

Da, asta a spus tot. Lasand la o parte toate lucrurile cu descrierea, naratiunea ...etc., ai spus tot adevarul. Mai ales la partea cu ideile, niciodata un fic sasusaku nu va fi original si poate nici nu a fost vreodata unul. Nu realizez ca capitolul are 40 de randuri sau nu pentru ca el a spus mai multe decat un roman intreg. Si chiar trebuie sa realizam ca un fic sasusaku original ar fi daca personalitatile celor doi ar fi foarte schimbate, poate chiar complet, iar atunci nu ar mai fi Sasuke si Sakura. Din totdeauna orice fic are o parte originala daca nu este plagiat pentru ca nu exista doi oameni care sa gandeasca la fel, in rest este doar adevar. Poate merita sa visam si sa ne imaginam ca pana la urma vor fi impreuna fericiti, dar orice fic are dreptul de a fi citit si COMENTAT, poate il citesti din curiozitate si nu-ti place, spune! Poate scriitorul tine cont, vi din nou si incepe sa-ti placa. In cateva cuvinte ai dreptate si mie cel putin mi-a placut pentru ca ai spus lucrurilor pe nume si ai transmis multe lucruri foarte adevarate.

[chucky]

Sunt noua aici si vreau sa spun ca chiar imi place fanficul tau. Pentru mine nu prea conteaza daca este original sau nu chiar daca mi sa pare ca l-am mai citi(aici nu este vorba de fic tau mi se pare ceva unic) il mai cites pentru ca mi se pare ca fiecare persoana are modul lui de a vedem lucrurile. Povestile sasusaku nu vor fi niciodata originale in totalitate asa ca nu luati in seama pe cei ce spun ca ''plagiati''. Fanficul tau cred ca l-am citit de 10 ori cap coada, imi place foarte mult si ar fi dragut daca ai lua caietul si creionul in mana si ai continua. Stiu ca e greu sa scrii am incercat si eu "Sasusaku-Demonstreaza ca ma iubesti'', a fost un esec total. Am ideile in cap dar nu pot sa le pun pe hartie. Nu oricine are talentul tau si al altor scriitori. Mi-ar placea mult daca ai continua poveste, cred cu tarie ca chiar ai talent. Sper sa iei caietul si sa incerci in continuare sigur iti vor veni ideile. Scuces!!!

[Shadow.]

Bun, ca sa lamurim un lucru caci vad ca nu prea ati inteles. Acesta a fost finalul acestui fic caruia nu ii mai gasesc nici o continuare care sa fie cat de cat originala. Imi pare rau sa va dezamagesc insa, dupa cum vedeti

_______________________________
~Sfarsit~

Este locul unde se incheie ficul. Multumesc cititorilor care au citit ficul si le-a placut. In special celor care au comentat.

[Shadow.]

Pai, Alina, multumesc pentru comentariul dat dar nu cred ca era nevoie sa incepi cu povestea ta melodramatica cu papusari si papusile pe aici pentru ca, din cate am vazut si mi s-a spus, multi dintre cititori au prins mesajul din capitolul scris de mine si le-a placut deci nu trebuia sa aduci explicati in plus cu referire la asta. Ca sa te afli in spectacol presupul:-?

M-am consultat cu Manu si mi-a spus ca ce ai scris tu nu seamana absolut deloc cu ce am scris eu in capitolul asta, dar se pare ca tu crezi ca se aseamana foarte mult.

Tu vrei sa ii lamuresti pe cititori care ce facea in ficu` tau dar la mine este sfarsitul ficului si le explic cititorilor cum s-a sfarsit povestea aceasta si nu apare deloc nici macar putin vreun personaj de al meu cu ce gandea sau unde se uita etc.

Deci, multumesc mult ca mi-ai spus ca se aseamana izbitor pentru ca tin sa te anunt ca nu este nici macar putin adevarat si, in plus, dupa cum ti-am mai spus, nu am nevoie sa copiez ce face un incepator [cred ca sunt cu o scara cel putin mai sus din cate mi-au spus uni] asa ca vezi ce comparati faci.