1. Liceu
Toata vara a trecut ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat, nimic nou, nimic neobisnuit, toate vechi si la fel. Vara se ingana cu toamna, iar asta insemna ca in curand ea va fi o liceeana, boboaca. Stia cate si mai cate se spun despre liceu si despre cei patru ani pe care si-i petrec adolescentii in aceasta institutie. Stia ca daca vrei sa chiulesti, aici e cazul sa o faci, daca vrei sa faci un prof sa isi dea demisia tot aici ai ocazia sa-i pui bete in roate, parietenii pe care ti-i vei face se pot dovedi ca fiind prieteni adevarati, iar in gasca se respecta proverbul ,, toti pentru unul si unul pentru toti ''. Dar ea mai stia si ca de multe ori pe bancile liceului iau nastere cele mai frumoase povesti de dragoste dintre adolescenti. Pe ea, doar gandul aceste o facea sa viseze cu ochii deschisi la cum ar putea fi prima ei experienta de acest gen.
Intr-un final sosi si prima zi de liceu. desi nu era ea foarte indrazneata, sau cea care sa se bage printre lume, neavand ce face de una singura in curtea liceului, s-a dus spre u grup de fete ce erau tot a 9-a.
Fetele se dovedira a fi de gasca, iar ea se integra numaidecat:
-Buna, eu sunt Ema. Voi?
-Hi, eu sunt Alice iar ea e sora mea, Patricia.
-Hello! Ema, eu sunt Sonia. Cateodata sunt cam sonata, cel putin asa imi spuneau prietenii, dar sper ca ne vom intelege bine si ca vom face o echipa buna.
-Fetelor ma bucur sa va cunosc si cred ca ne vom intelege bine.
Deja se vede ca intre cele patru fete se va instala o prietenie, si inca una puternica. Acum nu ramane decat sa isi castige increderea una in cealalta...
***
Se aude soneria si fiecare clasa se srtange in fata liceului pentru a asculta discursul rostit in fata elevilor de catre director. Ema pierde contactul cu grupul, dar intr-un tarziu le vede si porneste spre ele. Distanta nu e tocmai mare, dar cu toate astea intamplarea face ca un baiat, ceva mai mare si mai inalt, sa o loveasca la umar. Ea se uita la el, macar sa vada cine a lovit-o, dar dupa cum se astepta, tipul si-a vazut in continuare de drum fara sa isi ceara scuze. De fapt, ea nici nu se astepta la vreo scuza din partea lui deoarece stia foarte bine acel gen de persoane, cu fite, aere si tot tacamul. In plus, cand s-a uitat ea la el, a facut si el acelasi lucru, doar ca din privirea lui se citea malitiozitatea si reprosul, era o privire dura de parca ea ar fi fost de vina din cauza impactului.
In fine... pana la urma ajunge in grupul ei, iar Sonia ii face cu ochiul. Nu stie de ce. Intra toti in sala de clasa, iar ea si Sonia isi aleg ultima banca de la fereastra iar Alice si Patrice in fata lor.
Nu stie ce sa-si scoata pe banca, asa ca o lasa goala si isi arunca ochii pe pereti. Sonia nu rezista mult sa taca si izbucni:
-Hey, dar tu faci victime din prima... din cate vad eu...
-Despre ce vorbesti??
-Hai, nu te face ca nu stii. Sa nu-mi spui ca nu l-ai vazut pe Dan in curte cum se uita la tine. Si el si prietenii lui. Pun pariu ca despre tine vorbeau.
-Care Dan? Ce tot vorbesti? Ai uitat ca nu cunosc pe nimeni pe aici?
-Ah, pai Dan e tipul ala inalt si misto din a 11-a. E prieten bun cu Victor, fratele meu.
-Aaa... Vorbesti de fitosul ala care m-a lovit in curtea liceului? Ce aere are pe el........
-Da mai... Hai, nu-mi spune ca nu iti place!!
-Ce? Mie sa imi place de ala? Nici macar nu si-a cerut scuze cand m-a lovit la umar in curte!
-Ema... Hehehe... Vezi ca cine se apara se acuza...
Ea nu mai avu timp sa contraargumenteze deoarece in sala isi facu aparitia dirigintele, un profesor inalt, atletic si simpatic, cu parul negru si o mica urma de mustata. S-a prezentat, a facut cunostinta cu toti elevii lui, le-a povestit pe scutr cam ce se petrece in liceu, le-a dat orarul si cam asa s-a dus ora...
Imediat ce s-a sunat, fetele au reinceput conversatia:
-Hai afara si o sa vezi ca o sa te urmareasca toata pauza cu privirea. Vii?
-Mai scuteste-ma de Dan asta al tau! Nu-mi place si punct. Si nici nu o sa imi placa vreodata de el. Ori... Ia stai un pic! Mi se pare mie sau TIE iti place de el si vrei sa vezi daca nu cumva ai o posibila rivala?!?
-Nu Ema, nu. Eu am prieten si nu l-as parasi. Chiar pot spune ca... Ei bine... tin la el! Chiar daca sunt ei zvapaiata, nu-mi sta in fire sa insel. Pe Dan il cunosc de ani de zile deoarece e cel mai bun prieten al lui Victor, dar nu m-a atras niciodata. intelegi?
-Ah, scuza-ma... Nu am vrut sa...
-Stai linistita, nu e nici o problema ca ai intrebat.
Ca sa schimbe tema discutiei, Ema lansa o alta intrebare:
-Tu ce zodie esti? Eu sunt Sagetator.
-Misto, Dan e Leu! Merge combinatia... Ah, bine termin. eu sint Gemeni.
-Pai cam asa ma gandeam si eu... Ti se potriveste de minune caracteristiac Gemenilor de a vorbi mult. Ma bucur ca si tu stii cate ceva despre zodii... mie imi plac la nebunie, as putea spune.
-Tare! Imi pare bine ca le avem cu zodiile.
-Hey, despre ce vorbiti? Despre zodii?
-Da Patrice. Tu ce esti?
-Pai in zodiacul european sunt Scorpion. Voi?
-Eu Gemeni si Ema Sagetator. Tu Alice?
-Eu Capricorn... Voi sunteti de aer si de foc, eu de pamant...
-Uite ca avem si ordinea sociala printre noi... Capricornii astia...
-Si un spirit liber... Precum Sagetatorii...
-Ce tare!! Toate patru avem un punct comun: astrologia. O sa avem multe dezbateri pe tema asta, dar acum ma tem ca s-a cam dus pauza. Uite ca a venit si proful...
-Da Ema, el e proful de chimie, dirigul lui Dan.
- Mai termina!
2. Idila
Cam asa s-au dus orele din prima zi de liceu... Inceputul vietii de licean se arata promitator, iar fetele pe langa faptul ca stateau tot timpul impreuna la liceu, mai discutau si ore in sir pe messenger, in conferinte sau nu. In cateva cuvinte, fetele au devenit prietene de nedespartit.
La balul bobocilor, au partici pat si cele patru, stilista lider fiind chiar Sonia. se pricepea de minune la astfel de lucruri. A aranjat-o super misto pe Ema si normal ca la un asa look nu a rezistat nimanui. A fost aleasa Miss Boboc.
Dupa cum era de asteptat, la acest bal era prezent si dan cu gasca lui. Pana sa se umple ringul de dans, au stat cu totii deoparte, de parca si-ar fi facut planul care si pe cine sa invite la dans, ca doar nu vor sta toata noaptea ca niste simpli spectatori...!
-Ema, uite baietii de acolo se pregatesc sa invite fetele la dans. Vad ca Victor s-a dus deja sa vorbeasca cu cineva.
-Sonia, vreau sa ma distrez in seara asta, nu sa fiu atenta la ce face Dan si gasca lui. Bine? Uite ca vine Mihai, Mister Boboc. Trebuie sa deschid seara dansand cu el. Daca Dan are tupeu sa vina la mine in timp ce eu dansez cu Mihai, n-are decat. Oricum, eu nu o sa il bag in seama.
Deodata, o parte dintre lumini se stinsera, iar in mijlocul ringului de dans se facu loc. Acesta era destinat bineinteles castigatorilor.
Tocmai cand Ema si Mihai isi cereau scuze ca nu se pricep prea bine la dans, iar ea prevedea ca o sa il calce pe picioare, ei bine, chiar atunci aparu Vlad, cel mai bun prieten al lui Mihai. Aceste avea o fata speriata si ii spuse in fuga ceva prietenului sau, ceea ce se dovedi ce fiind forte important, deoarece au plecat amandoi precipitati, fara ca Ema sa primeasca vreo explicatie.
Ea s-a uitat mirata la Sonia, dar aceasta dadu din umeri in semn ca nici ea nu avea idee despre ce se intamplase.
Deejay-ul luase deja cuvantul. Facea prezentarile, instala atmosfera de distractie. Ema si-ar fi dorit ca aceste prezentari sa dureze mai mult, doar-doar o rasari si Mihai de pe undeva. Stia ca in curand ei vor fi invitati pe scena, dar el nu aparea de nicaeri de parca l-ar fi inghitit pamantul.
-Domnisoarelor, doamnelor si domnilor a venit si mult asteptetul moment din aceasta seara, care va da startul la distractie si la nebunie. Asadar, am deosebita onoare de a chema pe scena perechea castigatoarede Miss si Mister Boboc din acest an.
Ema nu stia ce sa mai faca. In curand deejay-ul le va rosti numele, dar daca Mihai nu era acolo ce o sa faca ea de una singura? Ca doar nu se va duce de una singura pe scena!
Deodata simti o usoara atingere pe bretul drept si, desi ea stia cine este in spatele acelei atingeri o cuprinse un fior usor. Se intoarse. In fata ei se afla Dan, imbracat la patru ace, cu un suras fin in coltul gurii care ar fi impresionat orice fata. Iar ca tacamul sa fie perfect, in mana tinea un trendafir rosu, cu picaturi de roua pe petale.
Trezita din visare, Ema il intreaba pe un ton surprins, de parca nu s-ar fi asteptat sa dea cu ochii de el la acel bal:
-Ce faci aici?
-Buna printeso! Ce eleganta esti in seara asta... Felifcitari pentru titlul de Miss Boboc. Uite, trandafirul asta e pentru tine. Semanati.
Avea pe vino-ncoace tipul, iar aceste cateva vorbe reusira sa o lase pe Ema aproape fara grai. Ba se si inrosi un pic, dar datorita iluminozitatii scazute acest lucru nu a fost foarte vizibil. Ce era sa faca? Desi inca il dispretuia, nu ar fi dat bine ca ea sa ii refuze trandafirul, mai ales ca era privita de cativa colegi.
-Multumesc.
Lua floarea cu un gest elegant si ii savura parfumul imbietor, dar in acelasi timp isi aminti ca deejay-ul era pe cale de a o chema pe ea si pe Mihai pw scena:
-Perechea de castigatori a Balului Bobocilor din acest an este formata din Ema, o frumusete de fata si partenerul acesteia, Mihai, un baiat stilat si elegant.
Precum un beculet care se aprinde instantaneu, Ema isi dadu seama ce vroia Dan de fapt si de ce s-a evaporat Mihai. Iar cand el deschise gura sa zica ceva, ea stia ce va auzi:
-Ema, imi dai voie sa te insotesc pe ringul de dans in lipsa lui Mihai?
Deejay-ul anunta pentru a dou-a oara numele castigatorilor, iar ea era presata de timp.
-Bine, dar sa stii ca nu meriti.
-De ce nu? Nu sunt mai putin prezentabil decat el, dar daca spui asta poate imi vei oferi alta data ocazia sa iti demonstrez ca mi se potriveste foarte bine titlul de Mister Boboc.
-Nu la asta ma refeream. In fine, hai sa nu ma mai strige si a treia oara!
Brat la brat, ca o pereche de dansatori, intrara pe scena.
Publicul murmura sensibil, iar deejay-ul se simti dator sa dea explicatii:
-Ahm, se pare ca a avut loc o mica schimbare... Lipseste cineva, dar nu mai conteaza asta. Ia priviti ce bine ii sta Emei in compania lui Dan!
Alte explicatii nu le-au mai fost oferite celorlalti, dar numanui nu i-a pasat prea mult de soarta castigatorului de drept, deoarece privirile le fura captivate de cei doi, care dupa cum era obiceiul trebuiau sa deschida seara cu un dans in doi, de preferat un vals.
La inceput, desi Ema se pricepea destul de bine la dans, a fost un pic retinuta in miscari, cu toate ca acest tip de dans implica multa agilitate, gratie si destindere. Dan simti asta si se gandi ca ar fi bine sa initieze o conversatie.
-Esti foarte eleganta in seara asta si imi place foarte mult look-ul tau. Pacat ca nu se organizeaza prea des petreceri de genul asta.
-Eh, pentru look-ul meu ar trebui sa isi primeasca laude Sonia, nu eu. Pentru ca ea e stilista...
Miscarile dansului devenira mai destinse, dar intre ei se lasa tacerea pentru cateva momente.
-Dan, pot sa te intreb ceva?
-Sigur.
-Care este adevarata ta identitate? Cea pe care o arati la scoala si cand esti tu cu gasca ta, ma refer la personalitatea aia cu multe fite si aere, sau asta pe care mi-o expui mie acum, ca fiind un tip simpatic, elegant, stilat si asa mai departe? Mi se pare ca acum desi nu suntem la un bal mascat, tu porti o masca.
Dan nu se astepta la intrebarea asta. Probabil se gandea ca va fi intrebat de ce a ales-o pe ea la dans, de ce a disperut Myhai sau de ce a lovit-o la inceput in curtea liceului. Dar nu la asta. Isi dadu seama ca trebuia sa fie sincer...
-Nu Ema. Nu am nici o masca. Probabil ca daca ai fi fost baiat, ai fi inteles. Stii, intre baieti este ideea aia cum ca tu trebuie sa fii cel mai tare, cel mai misto si asa mai departe. Iar eu avand statutul social pe care il am, nu stiu daca stii despre asta, ei bine, lucrul acesta ii face pe ceilalti sa se dea pe langa mine. Si aici e problema, ca daca eu ma las dus cu zaharelul de ei, ecestia pot deveni ca niste lipitori pentru mine . Asa ca de-aia poate par fitos dau dur, dar asta cred despre mine doar cei care nu ma cunosc si cred ca de-aia ti-ai facut tu o ideea de genul asta despre mine. Intelegi?
-Vrei sa zici ca tu ai doua personalitati si ca apelezi la cea cu fite de nevoie iar cea de acum e originala... Crede-ma, pare foarte greu de crezut.
-Da, stiu ca din perspectiva unei fete lucrurile sunt privite altfel, dar sper ca intelegi ce iti explic si ca intr-un final o sa ma crezi.
-Greu de zis asta. Dar nu cred ca ar trebui sa te imtereseze prea tare ce anume cred eu despre tine.
-Ba da, ma intereseaza. Si chiar vreau sa ma crezi. Sunt dispus sa iti demonstrez ca imaginea pe care ti-ai facut-0 tu despre mine nu e tocmai corecta.
-De ce? Nu inteleg de ce tii atat de mult ca eu sa imi schimb parerea despre tine!
-Mai intai, cred ca ai obosit dansand atat de mult. Desi stii sa ai autocontrol, eu simt ca ai cam obosit. Vrei sa mergem intr-un separeu si sa vorbim acolo, intr-un ambient mai placut?
-Bine, cred ca e o idee buna.
Fiecare avea emotii. Isi alesera o masa undeva mai departe, unde muzica se auzea doar un pic, in surdina, iar lumina crea o dispozitie placuta. Au comandat un suc si si-au petrecut o vreme vorbind, razand, povestind, simtindu-se bine.
printre altele, el i-a spus si ca ii place de ea, dar Ema nu a vru t impinga lucrurile mai departe deoarece nu ii placea sa cedeze prea repede asa ca nu i-a dat nici un raspuns.
Dupa un timp, asaltara iar ringul de dans si dansara impreuna toata noaptea. Au fost sufletul petrecerii.
In dimineata el se oferi sa o duca acasa cu masina, deoarece isi sunase soferul, dar ea a refuzat diplomatic preferand sa mearga cu Sonia. Alice si Patrice locuiau in alta patre a orasului.
Sonia se abtinu sa faca vreun comenteriula cele intamplate, dar Ema stia ca urmatoarea data cand se vor intalni o sa vorbeasca non-stop despre seara asta, despicand fiecare fir in patru.
3. Intre fete
Ajunsa acasa se dezbraca si se demache in graba, apoi se baga imediat in pat, dorind sa adoarma cat mai curand posibil, deoarece era franta de oboseala. Dar cu toate acestea, odata ce se relaxa in pat, tinand ochii undeva aiureape tavan, in minte i se derulara toate momentelefrumoase de care a avut parte in acea seara, iar mai ales ii aparea im minte imaginea lui Dan. Cu toate ca era obosita si ca vroia sa doarma, nu se putea abtine sa nu se gandeasca la el. De ce? Nu stia. Chiar i se parea ciudat sa se gandeasca la el, cel care prima data i-a lasat o impresie numai buna nu, iar acum la bal a pozat in costum de print manierat! Se afla intr-o dilema, deoarece stia ca baietii pot minti foarte usor si isi pot schimba intentiile de la o clipa la alta. Dar... In seara aceea el s-a purtat atat de frumos cu ea... Desi a avut atatea ocazii sa o sarute, sau sa o atinga in vreun fel ori sa ii ceara sa fie prietena lui, el nu a facut nimic. Asta insemna ca era manierat, iar in seara aceea le-a folosit din plin. I-a spus ca ii va demonstra ca el nu este asa cum crede ea, pentru simplul fapt ca o place.
Toate aceste lucruri i se pareau fantastice, deoarece ea nici nu se astepta ca cel mai tare baiat din liceu sa se indragosteasca de ea. Era aproape sigura ca el s-a indragostit de ea. Dar ea? Ei bine, ea cand isi punea intrebarea aceasta, desi ar fi vrut sa poata raspunde "nu", nu putea spune decat "da".
Intr-un final adormi, iar acest somn binecuvantat de dupa o petrecere de o noapte intreaga, nu avu menirea sa dureze prea mult deoarece pe la orele 11 am. incepu sa sune telefonul, iar Ema desi ar fi dat cu placere ccu el de pamant, se abtinu ai raspunse somnoroasa:
-Alo?
-Neataaaaaaaaa!!! Ce faci Ema?
-Ah, neatza Sonia! Ce s-a intamplat cu tine? Nu vezi ca e dimineata? Sunt obosita... Daca vrei sa iesim azi pe undeva... i-ati gandul ca nu plec nicaieri...
-Ah, da... Trebuia sa-mi fi dat seama ca la tine e dimineata si im miezul zilei, daca s-ar putea si pe seara ar fi tot dimineata. Ha-ha-ha! Si azi ce ai de gand sa faci? Ca doar n-ai sa lenevesti toata ziua in pat!?!
-De ce nu? Mi-e somn...
-haide Ema... fii serioasa. Uite, Patrice si Alice sunt deja la mine. Vii si tu de buna voie sau venim noi sa te luam pe sus? Ha-ha-ha!!
-Ce? sa plec azi de acasa?
- Esti culmea! Doar n-ai sa perizi o zi asa de frumoasa de duminica, stand ca nu-stiu-cine in casa!?
-Sa stii ca esti ca o ispita Sonia! Ha-ha-ha! Bine, m-ai convins.
-Yupyy! Asa te vreau! Stiam eu ca o sa te conving. Ah, era sa uit: daca nu esti la mine in 30 de minute o sa pierzi inghetata ta favotita... si nu glumesc.
-Bine-bine. Mai vedem noi cine o pierde. Bye!!
Ii venea greu sa se desparta de patul moale si imbietor si sa infrunte soarele de afara.
Ii luara vreo 20 de minute pana sa se schimbe, sa se spele pe fata si pe dinti si alte 10 pana a se hotara ce sapca sa ia in cap sau cu ce adidasi sa se incalte. Din start va intarzia. Dar prietenele ei o stiau, asa ca va scapa doar cu cateva remarci amuzante.
-Ai ajuns... A dat Domnul!
-Ce sa spuneti si voi... de parca nu sunteti obisnuite cu prezenta mea intarziata! Si in plus, e o realizare ca am reusit ma ma mobilizez intr-un timp atat de scurt aici.
-Tu domnisoara, ar trebui sa primesti o portie injumatatita de inghetata...
-Hai sonia, lasa prostiile si da-o incoace!!
-Bine, ia-o. Doar nu te handeai ca te las fara ea.
-Esti in stare de orice... Asa ca nu m-as fi mirat daca ramaneam fara ingheta.
Si asa s-au pus fetele pe discutii, vorbind despre tot felil de nimicuri, ba mai barfind cate un star ce si-a ratat cariera de curand, ba facandu-si planuri de viitor... si tot asa.
-Fetelor, voi cum v-ati simbit seara trecuta?
-Ah, eu m-am simtit minunat Alice! Am dansat cu Peter!!! Ce tare a fost! Tu Sonia?
-Da fetelor! A fost bestial! Nu-i asa Ema?
-Of, trebuie sa vorbim despre asta acuma??
-Da! De ce nu? Sa stii ca iti statea foarte bine dansand cu Dan...
-Ai vazut ca pana la urma a avut curaj sa vina la tine si sa ti ceara sa dansezi cu el?
-Ia stati putin...! Mie mi se pare cam suspecta brusca a lui Mihai. Stiti cumva ceva?
Atunci toate celelalte fete izbucnira in hohote de ras.
-Ha-ha-ha! Cum? Nu ti-ai dat seama inca?
-Nu! Ce e asa amuzant?
-Pai ne miram ca nu ti-ai dat seama pana acum.
-A fost rapit! Ha-ha-ha!
-Ce? Ha-ha-ha! Nu se poate! Sunteti nebune!! Ha-ha-ha!
-Da Ema...
-Haide mai... Terminati cu prostiile. de ce sa fie rapit Mihai?
-Ei bine, tu, marea logiciana a clasei ar trbui sa stii deja.
-Aaaaaaaaaa! Deci asa stau lucrurile! cred ca m-am prins. Dan a facut asta! Ori ati fost si voi complice?
Fetele isi aruncara ocheade care se vroiau a fi disrete, dar Ema le-a prins. Totusi, fetele dezmintira cum ca ar fi facut si ele parte la complot.
-Asa, deci Dan si-a pus gasca sa il rapeasca pe Mihai de la bal, ca sa danseze EL cu mine. Corect?
-Da.
-Da.
-Si se pare ca i-a reusit... Dar... Aveti idee unde l-a dus pe Mihai? Sunt foarte curioasa.
-Am auzit ca l-au incuiat intr-o masina, pe undeva prin est. Nu stiu unde anume.
Se lasa o clipa tacere, apoi Sonia ataca:
-Ema, mie mi se pare ca esti indragostita... Indragostita de un anume domnisor Daniel, cu care ai avut placerea de a dansa o noapte intreaga... Am dreptate?
-Ia uitati-va la ea ce s-a emotionat! Ema...
-Bine mai, gata! mai faceti multe remarci pe seama mea? Ei bine, da... E dragut tipul... Ce sa spun? Dupa noapte trecuta cred ca mi-am schimbat parerea despre el. Pot afirma ca este... Ei bine... Asa cum mi-am imaginat eu ca trebuie sa fie.
-Ei bine, people, priviti o Ema indragostita! Scuze, continua te rog.
-Pai ce mai e de zis??
-Nu ai zis ca esti indragostita de el, inca.
-Fetelor, nu ma mai tachinati atata! Ha-ha-ha! Nu se vede ca sunt indragostita de el? Asta vroiati sa auzit? DA!!! Sunt indragostita de el!
Sonia, Patrice si Alice au ramas uimite. pana atunci nu o mai auzisera pe Ema marturisindu-si astefel de sentimente cu o asemenea inflacarare.
-Pi Ema draga, sa stii ca si el e indragostit de tine. Iti putem garanta asta toate trei. Altfel nu l-ar mai fi rapit me Mihai aseara. Si sa stii ca logica mea in sentimente nu da gres.
-Asa o fi, Sonia. Dar ce vrei sa fac? Sa ma duc la el, sa il iau de gat si sa ii zic ca il plac???? Niciodata!!
-Eeeeeeee... Nu asa se procedeaza. Fii atenta. Daca o sa te invite vreodata in oras, sa faci bine si sa te duci, da?
De fapt, asta era de la sine inteles ca o sa accepte invitatia. Nici nu se gandea sa refuze o invitatie din partea lui.
-Da... de fapt, daca ma gandesc bine mi-a si spus ca o sa iesim in oras. Adica o sa ma invite.
-Pai vezi? E simplu. El te invita, tu accepti. Lucrurile or sa se mai repete asa de cateva ori, iar la una dintre intalniri o sa te intrebe daca vrei sa fii cu el, la care tu o sa accepti, normal! Floare la ureche!
-Daaaa... spui tu. Mie nu mi se pare.
-Lasa ca o sa vezi ca e simplu.
-Auzi Ema, tu ti-ai facut referatul la chimie? Ala cu bazele... Nu de alta... Dar stii tu...
-Da Patrice, l-am facut. O sa iti fac si tie o copie pentru maine. Presupun ca la asta te refereai, nu?
-He-he-he... Da! La ce altceva?
4. Fluturasi
Era bucuroasa. Si indragostita. Gandul la Dan o facea sa viseze cu ochii deschisi. Citise multe carti si romane de dragoste si toate ii lasasera o impresie placuta, dar acum era pe cale sa-si traiasca prima ei experienta de acest gen. Nu-i placea sa se amageasca degeaba si sa isi spuna ca va avea o relatie cu Dan, sau sa spuna ca acesta va fi singurul baiat din viata ei. De fapt nici nu avea cum sa spuna aceste lucruri, deoarece nu stia ce ii rezervase viitorul si nu-i placea sa-si faca iluzii aiurea. Dar adora sa traiasca fiecare clipa ca pe un unicat, asa ca lua situatia de fata ca pe un vis devenit realiatate.
In saptamanile ce urmara nu se mai intampla nimic neobisnuit, in afara daoar de de cateva schimburi de priviri cu subinteles intrei cei doi. Dar ea a observat o oarecare schimbare in comportamentul lui. Daca nu-i convenea ceva, nu mai tinea mortis ca el are dreapate, ci incerca sa zezolve problema cu argumente si logica.
Intr-un sfarsit de saptanama ploiossi friguros, la sfarsitul orelor de curs, ca de obicei, Ema isi uitase umbrela acasa iar Sonia lipsise de la oore de data aceea. Asa ca Ema era fara acoperire. Mai mult ca sigur va ajunge acasa uda leoarca. Pe cand statea ea asa gandinditoare in pragul usii de la intrarea elevilor in liceu, cugetand daca sa se aventureze prin ploaie sau sa mai astepte vreo minune, apre Dan cu o umbrela mare in mana. Aparuse minunea!
-Buna! Strasnica ploaie!
-Hi!... Da...
-Vad ca nu prea te-ai pregatit pentru ea...
-Nu, din pacate.
-Pai, cat ai de gand sa stai aici? Nu vrei sa te conduc eu? Incapem amandoi sub umbrela mea.
-Ha-ha-ha! Pana la poarta? Tu stai in partea cealalta a orasului.
-Nu, te voi duce pana acasa la tine. As fi chemat soferul cu masina, dar are tata treaba cu el. Noroc cu umbrela asta. Nu stiu cum de am luat-o cu mine.
-Pai... Daca vrei tu...? Bine.
Si pornira amandoi sub umbrela, prin ploaie. Din exterior aratau ca o pereche si aratau foarte bine, doar ca nu erau o pereche. Cel putin, nu inca.
-Prin ce zona stai?
-Pai, cred ca ai auzit de ea. Stau in cartierul Sageti. De obicei fac aproximativ 20 de minute pana acolo, dar acum cred ca o sa facem mai mult. Bate si vantul... Ah! Era sa uit! Multumesc pentru... Pentru ca te-ai oferit sa ma conduci acasa.
-Stai linistita, placerea e de partea mea. Stiu zona ta... E soarte frumoasa. Acolo are tata un clib, cred ca ai auzit de el, "The Pitaes".
-Da, il stiu.
-Da? Ai fost acolo?
-Nu! Cum sa ma duc eu intr-un asemenea club? Vreau sa spun doar ca am trecut de multe oripe langa el. E chiar viz-aviz de blocul Soniei.
-Da, chiar. Nu am mai fost de mult pe la Victor. De fapt, de saptamana trecuta. Ce s-o fi intamplat cu el? Azi nu a fost la scoala...
-Nici Sonia.
-Serios? Ah, da. Altfel ai fi plecat cu ea.
-Da. Imediat ce ajung acasa trebuie sa o sun. Buna idee! Dar stai ca il sun ei pe Victor.
Isi scose telefonul, forma o comanda rapida si il puse la ureche:
-Alo? Ce faci anice? Aha. Eu? Bine. Ah, da? Wow! Distractie placuta!! Te-am sunat pentru ca eu imi faceam griji de tine, iar Ema de Sonia. Ema? Da, e cu mine. Bine, lasa ca mai vorbim noi. Pa si distractie placuta!
-Ah, ce bine... Din cate imi dau eu seama, nu s-a intamplat nimic grav...
-Nu. E chiar totul in regula. Au plecat cu totii la munte. Si nou ne faceam griji pentru ei! ha-ha-ha!
-Da...
-Am ajuns... In cartierul asta imi place foarte mult parcul.
-Parcul? Pai acolo stau eu. Fereastra dormitorului meu are iesire spre parc. Da... E foarte frumos.
Mai tarziu si-a dat seama ca a facut o mica gafa... Nu trebuia sa-i dea lui informatii ci privire la locul exact unde locuia ea...
-Da? Misto! Fereastra dormitorului meu are iesire spre strada. e foarte aiurea dimineata cand vreau sa dorm mai mult. Chiar nu se poate. masinile fac un zgomot infernal!
-Ha-ha-ha! Eu sunt scutita. Ei bine, cred ca am ajunsla destinatie. Iti multumesc inca odata ca m-ai condus. Altfel as fi ajuns acasa uda din cap pana in picioare, cred. Asta imi e invatatura de minte... De acum nu ar mai trebui sa uit umbrela pe o asemenea vreme, sau o sa o rog pe Sonoa sa imi spuna cand are de gand sa lipseasca.
-Ha-ha-ha! Mie chiar mi-a facut placere sa te insotesc. Din partea mea poti sa lasi si intentionat umbrela acasa.
-Nu... Nu o las intentionat. Ok, atunci... Eu urc la mine. Merci inca odata. Pa-pa!
-Cu placere... Ah, era sa uit! Nu imi dai si mie id-ul tau de messenger? Te rog...?
-Aaaaaaaa... Ba da. Ai pe ce sa notezi?
-Il tin minte.
-Nu cred: kairiyuukishiro.
-Ai dreptate. Mai bine notez. Il repeti, te rog?
-Kairiyuukishiro. Cu doi de "u". Al tau care este?
-Ai pe ce sa notezi?
-Ha-ha-ha! Nu si nici nu am nevoie. O sa imi dai tu add. Doar spunemi-l, ca sa stiu cine esti.
-Ok, este eliteyushinsune.
-Wow! Nice! Sunt japoneze amandoua!
-Da... Bine... Ne vedem pe mess!
-Ok, bye!
Nu-i parea rau ca si-a uitat umbrela acasa si cu atat mai putin ca a lipsit Sonia. Chiar a fost o companie placutade la liceu pana acasa. Era foarte euforica. Acasa mama sa si-a dat seama ca fata ei este indragostita, dar nu avrut sa o intrebe despre asta, deoarece nu voia sa ii strice buna dispozitie. Isi aducea aminte si ea, foarte bine din din timpurile trecute, cum e sa te indragostesti pentru prima data, iar cane era intrebata de mama ei despre asta nu-i facea prea mare placere sa dezvaluie detaliile. Considera ca detaliile erau doar pentru ea, asa ca se prefacu ca treca cu vederea starea atat de euforica a Emei.
In seara aceea si in multe altele dupa ea, ei au vorbit pe messenger, in felul acesta afland fiecare o groaza de lucruri despre celalalt. pe parcurs, au descoperit ca au multe puncte in comun, de la petrecerea timpului liber, si hobby-uri la muzica si mancare.
Lucrurile au continuat asa pana la vacanta de Craciun. Era o seara superba. Afara incepuse sa ninga inca de dimineata cu filgi mari si pufosi. Se asternuse deja un strat de zapada destul de consostent, afara. Ema privea pe geam in parc. Era doar la etajul doi, asa ca se vedeau toate detaliile. Neaua era asternuta uniform, pe toate obiectele. Inchise geamul, stinse lumina si aprinse doar veioza de pe noptiera, apoi se apuca sa citeasca primul volum din "Marile sperante", pe care se tot chinuia sa il termine de vreo doua luni si jumatate. I se parea cam plicticoasa.
Dupa cateva minute, se auzi un "PLIC!!!" in fereastra. Tresari. Pe sticla samase urma unui bulgare de zapada. Se gandi ca e vreun pusti care vrea sa se distreze, aruncand cu bulgari in ferestrele vecinilor. Dar totusi, ceva o indemna sa se duca si sa deschida geamul, sa vada despre ce e vorba. Il deschise. Jos era un baiat, inarmat cu un bulgare, aflandu-se in pozitie de atac. Imediat ce o vazu pe Ema, el dadu drumul bulgarelui.
-Dan!?
-Ema!!
-Cr faci aici?
-Ce sa fac...? Bine. Am venit pe la tine. Scuze pentru bulgare, dar altfel nu te-as fi facut sa scoti capul pe fereastra.
-Ei, nu-i nimic.
-Ce faci in seara asta? Nu vrei sa cobori putin?
-Ahm... Bine. Stai sa ma schimb si sa nu ma vada ai mei.
Se imbraca in fuga, cu o pereche de blugi, un hanorac si o geaca si iesi. Se miscase repede si in liniste, asa ca nu a auzit-o nimeni. Pe usa lasa un biletel cu "DND". Parintii ei stiau mesajul, asa ca vor crede ca doarme si nu o vor deranja.
In parc, Dan o astepta cu un buchet mare de trandafiri in mana:
-Acestia sunt pentru tine.
Ea ii lua emotionata.
-Vezi ca acolo e si un biletel. Vrei sa il citesti?
Intr-adevar, legat de unul din trandafiri se afla un biletel, din hartie de papirus. Ildeschise si il siti. Ramase fara cuvinte. Pe el scria: "Vrei sa fii prietena mea?"
O cuprinse un sentiment necunoscut pana atunci si se inrosi. Zambi incurcata si se uita in ochii lui si se emotiona si mai mult. Intr'un final, nu putu sa articuleze decat un "Da", rostit cu o voce tremuranda.
Dan era aproape la fel de emotionat, dar nu intrecea intensitatea emotiilor Emei. O lua in brate si o saruta cu pasiune di dorinta. Isi simteau inimile batand. Dupa cateva clipe, Dan rupse atcerea:
-Ma bucur enorm ca ai acceptat sa fii prietena mea... Poate ca ei par mai putin emotionatdecat tine, dar vreau sa te sigur ca nu e asa.
Ea parca isi pierduse graiul, asa ca nu mai spuse nimic. Se lasa iar tacerea. Se uitau unul in ochii celuilalt. Nu mai era nevoie de cuvinte. Fiecare citea in ochii celuilalt ce ar fi vrut acesta sa spuna.
Dan spuse:
-Vreau sa te sarut din nou.
El asteptase asta din prima zi in care o vazuse. Isi imaginase de multe ori cum buzele lui vor atinge busele ei moi si catifelate.
Cat despre ea, Dan era prima persoana cu care se saruta. Auzise multe persoane spunand ca primul sarut este fantastic, iar acum le dadea dreptate.
Fluturasii erau agitati in ambele tabere. Ea se ridica pe varful picioarelor, iar capetele lor se apropiara. El ii lua capul in maini si ii dadu o suvita de par roscat la o parte. Fluturasii deveneau din ce in ce mai agitati, dar pana la urma se calmara. Capetele lor se apropiara si mai mult si inchisera ochii. Buzele li se intalnira. Erau calde si dornice de un nou sarut.
Statura imbratisati asa cateva minute, iar din cand in cand Dan ii mai scapa cate un "Mmm... ce dulce esti!" La urma, isi pusera capul unul pe umarul celuilalt. Le facea placere sa fie imbratisasti.
Se rezemara de un copac din apropiere si se uitara spre cer, printre crengile acestuia. Ninsoarea incetase si vazduhulera limede. Luna si stelele se vedeau perfect.
-Ema, cred ca acesta este cel mai frumos ajun al Craciunului pe care l-am avut pana acum. Asta datorita tie.
-Ma bucur... Este intr-adevar o seara de vis. Acum sunt mai entuziasmata decat am fost vreodata!
-Eu pot sa spun ca am asteptat momentele astea de cand te-am vazut prima data. Tu cu ochii astia verzi si fermecatori si parul roscat... Nu stiu de ce te-am lovit atunci in curtea liceului. Nu stiam cat de frumos este sa te porti dragut si cu grija cu o fata. Dar acum stiu si imi palce la nebunie! sper ca ti-ai schimbat parerea despre mine...
-Da... Chiar mi-am schimbat-o. Si imi palce personalitatea ta...
Au stat vorbind asa pana tarziu in noapte. Cand a ajuns in camera a pus trandafirii intr-o vaza mare si frumoasa, pe noptiera. Daca va fi intrebata de unde ii are, va gasie ea o motivatie pentru ei. Dar asta maine, Acum avea sa se gandeasca la alte lucruri. A dormit ca un copil toata noaptea, iar spre dimineata a visat ca e cu Dan. Dimineata s-a trezit intr-un extaz total , de parca s-ar fi intamplat cine stie ce...
5. Happy end :)
[/align]
Craciunul acela a fost cela mai reusit de pana atunci, iar odata cu trecerea timpului, sentimentele lor se intensificau. Cand vorbea cu prietenele ei despre el, se inrosea toata. Era un sentiment pe care nu si-l putea explica.
-Ai vazut, Ema, ca am avut dreptate?
-Da... Asa este.
-Nici nu stii ce bine imi pare ca esti cu el! Pe bune, va sta super-bine impreuna!
Totusi, mai erau cateva lui de scolala, asa ca nu trebuia sa-si pioarda capul tocmai acum. Nu era cea mai buna idee.
Intre timp isi facusera si Alice si Patrice prieteni. Ieseau impreuna destul de des, mai ales cand nu aveau teste de dat sau cine stie ce altceva. Aratau bine toti noua, impreuna cu Victor si cu Stefan, prietenul Soniei. Palavrageau cate-n luna si-n stele, ascultau muzica si radeau cu gura pana la urechi de cate o poanta buna.
La banchetul de sfarsit de an, clasele a 9-a si a 11-a si-au organizat o iesire la mare. cand au auzit de aceasta idee, erau cu totii in culmea bucuriei, deoarece nu vor petrece doar o noapte sau doua, ci o saptamana intreaga!
Ema si-a facut ruxacul cu cateva zile bune inainte si era foarte bucuroasa ca va pleca o saptamana la mare cu toata gasca si in special cu Dan.
In autocar au stat pe locuri alaturate si tot timpul si l-au petrecut mai mult impreuna, mai putin noptile, deoarece ea si-a luat o camera ci Sonia, iar dan una cu Victor.
Nebunia din noaptea banchetului a fost bestiala. Localul era situat undeva pe o stanca, deasupra marii, iar de pe terasa li se intindea in fata ochilor marea nesfarsita. In jos se vedeau valurile inspumate lovindu-se de stanci.
La party cei doi au incins ringul de dans, antrenandu-i pe toti la distractie, iar dan a avut ocazia sa-si prezinte talentul de dansator pe ritm de hip-hop si rap, facand niste scheme complicate.
Pe la 1:00 noaptea, Ema si Dan au iesit un pic la aer, pe terasa. Aceasta era goala si luminata de un singur felinar, undeva mai departe de ei. Un timp au pastrat linistea si au privit marea in tacere. Luna se oglindea in ea, realizand o panorama superba.
-Ce frumos este! Ador peisajul asta!
-E fantastic! Iar noi ne potrivim de minune aici...
Acum stateau fata in fata si se priveau unul in ochii celuilalt. Desi pana acum emotiile puteau fi stapanite intr-un fel sau altul, acum Ema simti ca o apuca un usor tremurat, desi afara era cald si adia usor vantul.
un sarut era iminent intr-un loc de vis precum acela. Se sarutara tandru si romantic, iar Ema de ateatea senzatii avea senzatia ca o sa lesine. Nu stiuse nici ea ca poate fi atat de emotiva. De fapt, nici nu incercase de multe oi acest lucru ca sa stie.
Dan se opri. Se indeparta putin si privi in ochii ei, ca apoi sa spuna:
-TE IUBESC!!
Ema nu mai avu timp sa reactioneze, uitara amandoi pe ce lume traiesc si se topira intr-un sarut lung si romantic....
The end[/size][attachment=1096][attachment=1095][posturi unite]
:D hello! asta e propria creatie..... si.... faza e ca nu stiu daca am postat-o unde trebuia :D scuze pentru neindemanare, dar sunt noua pe aici:)
Toata vara a trecut ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat, nimic nou, nimic neobisnuit, toate vechi si la fel. Vara se ingana cu toamna, iar asta insemna ca in curand ea va fi o liceeana, boboaca. Stia cate si mai cate se spun despre liceu si despre cei patru ani pe care si-i petrec adolescentii in aceasta institutie. Stia ca daca vrei sa chiulesti, aici e cazul sa o faci, daca vrei sa faci un prof sa isi dea demisia tot aici ai ocazia sa-i pui bete in roate, parietenii pe care ti-i vei face se pot dovedi ca fiind prieteni adevarati, iar in gasca se respecta proverbul ,, toti pentru unul si unul pentru toti ''. Dar ea mai stia si ca de multe ori pe bancile liceului iau nastere cele mai frumoase povesti de dragoste dintre adolescenti. Pe ea, doar gandul aceste o facea sa viseze cu ochii deschisi la cum ar putea fi prima ei experienta de acest gen.
Intr-un final sosi si prima zi de liceu. desi nu era ea foarte indrazneata, sau cea care sa se bage printre lume, neavand ce face de una singura in curtea liceului, s-a dus spre u grup de fete ce erau tot a 9-a.
Fetele se dovedira a fi de gasca, iar ea se integra numaidecat:
-Buna, eu sunt Ema. Voi?
-Hi, eu sunt Alice iar ea e sora mea, Patricia.
-Hello! Ema, eu sunt Sonia. Cateodata sunt cam sonata, cel putin asa imi spuneau prietenii, dar sper ca ne vom intelege bine si ca vom face o echipa buna.
-Fetelor ma bucur sa va cunosc si cred ca ne vom intelege bine.
Deja se vede ca intre cele patru fete se va instala o prietenie, si inca una puternica. Acum nu ramane decat sa isi castige increderea una in cealalta...
***
Se aude soneria si fiecare clasa se srtange in fata liceului pentru a asculta discursul rostit in fata elevilor de catre director. Ema pierde contactul cu grupul, dar intr-un tarziu le vede si porneste spre ele. Distanta nu e tocmai mare, dar cu toate astea intamplarea face ca un baiat, ceva mai mare si mai inalt, sa o loveasca la umar. Ea se uita la el, macar sa vada cine a lovit-o, dar dupa cum se astepta, tipul si-a vazut in continuare de drum fara sa isi ceara scuze. De fapt, ea nici nu se astepta la vreo scuza din partea lui deoarece stia foarte bine acel gen de persoane, cu fite, aere si tot tacamul. In plus, cand s-a uitat ea la el, a facut si el acelasi lucru, doar ca din privirea lui se citea malitiozitatea si reprosul, era o privire dura de parca ea ar fi fost de vina din cauza impactului.
In fine... pana la urma ajunge in grupul ei, iar Sonia ii face cu ochiul. Nu stie de ce. Intra toti in sala de clasa, iar ea si Sonia isi aleg ultima banca de la fereastra iar Alice si Patrice in fata lor.
Nu stie ce sa-si scoata pe banca, asa ca o lasa goala si isi arunca ochii pe pereti. Sonia nu rezista mult sa taca si izbucni:
-Hey, dar tu faci victime din prima... din cate vad eu...
-Despre ce vorbesti??
-Hai, nu te face ca nu stii. Sa nu-mi spui ca nu l-ai vazut pe Dan in curte cum se uita la tine. Si el si prietenii lui. Pun pariu ca despre tine vorbeau.
-Care Dan? Ce tot vorbesti? Ai uitat ca nu cunosc pe nimeni pe aici?
-Ah, pai Dan e tipul ala inalt si misto din a 11-a. E prieten bun cu Victor, fratele meu.
-Aaa... Vorbesti de fitosul ala care m-a lovit in curtea liceului? Ce aere are pe el........
-Da mai... Hai, nu-mi spune ca nu iti place!!
-Ce? Mie sa imi place de ala? Nici macar nu si-a cerut scuze cand m-a lovit la umar in curte!
-Ema... Hehehe... Vezi ca cine se apara se acuza...
Ea nu mai avu timp sa contraargumenteze deoarece in sala isi facu aparitia dirigintele, un profesor inalt, atletic si simpatic, cu parul negru si o mica urma de mustata. S-a prezentat, a facut cunostinta cu toti elevii lui, le-a povestit pe scutr cam ce se petrece in liceu, le-a dat orarul si cam asa s-a dus ora...
Imediat ce s-a sunat, fetele au reinceput conversatia:
-Hai afara si o sa vezi ca o sa te urmareasca toata pauza cu privirea. Vii?
-Mai scuteste-ma de Dan asta al tau! Nu-mi place si punct. Si nici nu o sa imi placa vreodata de el. Ori... Ia stai un pic! Mi se pare mie sau TIE iti place de el si vrei sa vezi daca nu cumva ai o posibila rivala?!?
-Nu Ema, nu. Eu am prieten si nu l-as parasi. Chiar pot spune ca... Ei bine... tin la el! Chiar daca sunt ei zvapaiata, nu-mi sta in fire sa insel. Pe Dan il cunosc de ani de zile deoarece e cel mai bun prieten al lui Victor, dar nu m-a atras niciodata. intelegi?
-Ah, scuza-ma... Nu am vrut sa...
-Stai linistita, nu e nici o problema ca ai intrebat.
Ca sa schimbe tema discutiei, Ema lansa o alta intrebare:
-Tu ce zodie esti? Eu sunt Sagetator.
-Misto, Dan e Leu! Merge combinatia... Ah, bine termin. eu sint Gemeni.
-Pai cam asa ma gandeam si eu... Ti se potriveste de minune caracteristiac Gemenilor de a vorbi mult. Ma bucur ca si tu stii cate ceva despre zodii... mie imi plac la nebunie, as putea spune.
-Tare! Imi pare bine ca le avem cu zodiile.
-Hey, despre ce vorbiti? Despre zodii?
-Da Patrice. Tu ce esti?
-Pai in zodiacul european sunt Scorpion. Voi?
-Eu Gemeni si Ema Sagetator. Tu Alice?
-Eu Capricorn... Voi sunteti de aer si de foc, eu de pamant...
-Uite ca avem si ordinea sociala printre noi... Capricornii astia...
-Si un spirit liber... Precum Sagetatorii...
-Ce tare!! Toate patru avem un punct comun: astrologia. O sa avem multe dezbateri pe tema asta, dar acum ma tem ca s-a cam dus pauza. Uite ca a venit si proful...
-Da Ema, el e proful de chimie, dirigul lui Dan.
- Mai termina!
2. Idila
Cam asa s-au dus orele din prima zi de liceu... Inceputul vietii de licean se arata promitator, iar fetele pe langa faptul ca stateau tot timpul impreuna la liceu, mai discutau si ore in sir pe messenger, in conferinte sau nu. In cateva cuvinte, fetele au devenit prietene de nedespartit.
La balul bobocilor, au partici pat si cele patru, stilista lider fiind chiar Sonia. se pricepea de minune la astfel de lucruri. A aranjat-o super misto pe Ema si normal ca la un asa look nu a rezistat nimanui. A fost aleasa Miss Boboc.
Dupa cum era de asteptat, la acest bal era prezent si dan cu gasca lui. Pana sa se umple ringul de dans, au stat cu totii deoparte, de parca si-ar fi facut planul care si pe cine sa invite la dans, ca doar nu vor sta toata noaptea ca niste simpli spectatori...!
-Ema, uite baietii de acolo se pregatesc sa invite fetele la dans. Vad ca Victor s-a dus deja sa vorbeasca cu cineva.
-Sonia, vreau sa ma distrez in seara asta, nu sa fiu atenta la ce face Dan si gasca lui. Bine? Uite ca vine Mihai, Mister Boboc. Trebuie sa deschid seara dansand cu el. Daca Dan are tupeu sa vina la mine in timp ce eu dansez cu Mihai, n-are decat. Oricum, eu nu o sa il bag in seama.
Deodata, o parte dintre lumini se stinsera, iar in mijlocul ringului de dans se facu loc. Acesta era destinat bineinteles castigatorilor.
Tocmai cand Ema si Mihai isi cereau scuze ca nu se pricep prea bine la dans, iar ea prevedea ca o sa il calce pe picioare, ei bine, chiar atunci aparu Vlad, cel mai bun prieten al lui Mihai. Aceste avea o fata speriata si ii spuse in fuga ceva prietenului sau, ceea ce se dovedi ce fiind forte important, deoarece au plecat amandoi precipitati, fara ca Ema sa primeasca vreo explicatie.
Ea s-a uitat mirata la Sonia, dar aceasta dadu din umeri in semn ca nici ea nu avea idee despre ce se intamplase.
Deejay-ul luase deja cuvantul. Facea prezentarile, instala atmosfera de distractie. Ema si-ar fi dorit ca aceste prezentari sa dureze mai mult, doar-doar o rasari si Mihai de pe undeva. Stia ca in curand ei vor fi invitati pe scena, dar el nu aparea de nicaeri de parca l-ar fi inghitit pamantul.
-Domnisoarelor, doamnelor si domnilor a venit si mult asteptetul moment din aceasta seara, care va da startul la distractie si la nebunie. Asadar, am deosebita onoare de a chema pe scena perechea castigatoarede Miss si Mister Boboc din acest an.
Ema nu stia ce sa mai faca. In curand deejay-ul le va rosti numele, dar daca Mihai nu era acolo ce o sa faca ea de una singura? Ca doar nu se va duce de una singura pe scena!
Deodata simti o usoara atingere pe bretul drept si, desi ea stia cine este in spatele acelei atingeri o cuprinse un fior usor. Se intoarse. In fata ei se afla Dan, imbracat la patru ace, cu un suras fin in coltul gurii care ar fi impresionat orice fata. Iar ca tacamul sa fie perfect, in mana tinea un trendafir rosu, cu picaturi de roua pe petale.
Trezita din visare, Ema il intreaba pe un ton surprins, de parca nu s-ar fi asteptat sa dea cu ochii de el la acel bal:
-Ce faci aici?
-Buna printeso! Ce eleganta esti in seara asta... Felifcitari pentru titlul de Miss Boboc. Uite, trandafirul asta e pentru tine. Semanati.
Avea pe vino-ncoace tipul, iar aceste cateva vorbe reusira sa o lase pe Ema aproape fara grai. Ba se si inrosi un pic, dar datorita iluminozitatii scazute acest lucru nu a fost foarte vizibil. Ce era sa faca? Desi inca il dispretuia, nu ar fi dat bine ca ea sa ii refuze trandafirul, mai ales ca era privita de cativa colegi.
-Multumesc.
Lua floarea cu un gest elegant si ii savura parfumul imbietor, dar in acelasi timp isi aminti ca deejay-ul era pe cale de a o chema pe ea si pe Mihai pw scena:
-Perechea de castigatori a Balului Bobocilor din acest an este formata din Ema, o frumusete de fata si partenerul acesteia, Mihai, un baiat stilat si elegant.
Precum un beculet care se aprinde instantaneu, Ema isi dadu seama ce vroia Dan de fapt si de ce s-a evaporat Mihai. Iar cand el deschise gura sa zica ceva, ea stia ce va auzi:
-Ema, imi dai voie sa te insotesc pe ringul de dans in lipsa lui Mihai?
Deejay-ul anunta pentru a dou-a oara numele castigatorilor, iar ea era presata de timp.
-Bine, dar sa stii ca nu meriti.
-De ce nu? Nu sunt mai putin prezentabil decat el, dar daca spui asta poate imi vei oferi alta data ocazia sa iti demonstrez ca mi se potriveste foarte bine titlul de Mister Boboc.
-Nu la asta ma refeream. In fine, hai sa nu ma mai strige si a treia oara!
Brat la brat, ca o pereche de dansatori, intrara pe scena.
Publicul murmura sensibil, iar deejay-ul se simti dator sa dea explicatii:
-Ahm, se pare ca a avut loc o mica schimbare... Lipseste cineva, dar nu mai conteaza asta. Ia priviti ce bine ii sta Emei in compania lui Dan!
Alte explicatii nu le-au mai fost oferite celorlalti, dar numanui nu i-a pasat prea mult de soarta castigatorului de drept, deoarece privirile le fura captivate de cei doi, care dupa cum era obiceiul trebuiau sa deschida seara cu un dans in doi, de preferat un vals.
La inceput, desi Ema se pricepea destul de bine la dans, a fost un pic retinuta in miscari, cu toate ca acest tip de dans implica multa agilitate, gratie si destindere. Dan simti asta si se gandi ca ar fi bine sa initieze o conversatie.
-Esti foarte eleganta in seara asta si imi place foarte mult look-ul tau. Pacat ca nu se organizeaza prea des petreceri de genul asta.
-Eh, pentru look-ul meu ar trebui sa isi primeasca laude Sonia, nu eu. Pentru ca ea e stilista...
Miscarile dansului devenira mai destinse, dar intre ei se lasa tacerea pentru cateva momente.
-Dan, pot sa te intreb ceva?
-Sigur.
-Care este adevarata ta identitate? Cea pe care o arati la scoala si cand esti tu cu gasca ta, ma refer la personalitatea aia cu multe fite si aere, sau asta pe care mi-o expui mie acum, ca fiind un tip simpatic, elegant, stilat si asa mai departe? Mi se pare ca acum desi nu suntem la un bal mascat, tu porti o masca.
Dan nu se astepta la intrebarea asta. Probabil se gandea ca va fi intrebat de ce a ales-o pe ea la dans, de ce a disperut Myhai sau de ce a lovit-o la inceput in curtea liceului. Dar nu la asta. Isi dadu seama ca trebuia sa fie sincer...
-Nu Ema. Nu am nici o masca. Probabil ca daca ai fi fost baiat, ai fi inteles. Stii, intre baieti este ideea aia cum ca tu trebuie sa fii cel mai tare, cel mai misto si asa mai departe. Iar eu avand statutul social pe care il am, nu stiu daca stii despre asta, ei bine, lucrul acesta ii face pe ceilalti sa se dea pe langa mine. Si aici e problema, ca daca eu ma las dus cu zaharelul de ei, ecestia pot deveni ca niste lipitori pentru mine . Asa ca de-aia poate par fitos dau dur, dar asta cred despre mine doar cei care nu ma cunosc si cred ca de-aia ti-ai facut tu o ideea de genul asta despre mine. Intelegi?
-Vrei sa zici ca tu ai doua personalitati si ca apelezi la cea cu fite de nevoie iar cea de acum e originala... Crede-ma, pare foarte greu de crezut.
-Da, stiu ca din perspectiva unei fete lucrurile sunt privite altfel, dar sper ca intelegi ce iti explic si ca intr-un final o sa ma crezi.
-Greu de zis asta. Dar nu cred ca ar trebui sa te imtereseze prea tare ce anume cred eu despre tine.
-Ba da, ma intereseaza. Si chiar vreau sa ma crezi. Sunt dispus sa iti demonstrez ca imaginea pe care ti-ai facut-0 tu despre mine nu e tocmai corecta.
-De ce? Nu inteleg de ce tii atat de mult ca eu sa imi schimb parerea despre tine!
-Mai intai, cred ca ai obosit dansand atat de mult. Desi stii sa ai autocontrol, eu simt ca ai cam obosit. Vrei sa mergem intr-un separeu si sa vorbim acolo, intr-un ambient mai placut?
-Bine, cred ca e o idee buna.
Fiecare avea emotii. Isi alesera o masa undeva mai departe, unde muzica se auzea doar un pic, in surdina, iar lumina crea o dispozitie placuta. Au comandat un suc si si-au petrecut o vreme vorbind, razand, povestind, simtindu-se bine.
printre altele, el i-a spus si ca ii place de ea, dar Ema nu a vru t impinga lucrurile mai departe deoarece nu ii placea sa cedeze prea repede asa ca nu i-a dat nici un raspuns.
Dupa un timp, asaltara iar ringul de dans si dansara impreuna toata noaptea. Au fost sufletul petrecerii.
In dimineata el se oferi sa o duca acasa cu masina, deoarece isi sunase soferul, dar ea a refuzat diplomatic preferand sa mearga cu Sonia. Alice si Patrice locuiau in alta patre a orasului.
Sonia se abtinu sa faca vreun comenteriula cele intamplate, dar Ema stia ca urmatoarea data cand se vor intalni o sa vorbeasca non-stop despre seara asta, despicand fiecare fir in patru.
3. Intre fete
Ajunsa acasa se dezbraca si se demache in graba, apoi se baga imediat in pat, dorind sa adoarma cat mai curand posibil, deoarece era franta de oboseala. Dar cu toate acestea, odata ce se relaxa in pat, tinand ochii undeva aiureape tavan, in minte i se derulara toate momentelefrumoase de care a avut parte in acea seara, iar mai ales ii aparea im minte imaginea lui Dan. Cu toate ca era obosita si ca vroia sa doarma, nu se putea abtine sa nu se gandeasca la el. De ce? Nu stia. Chiar i se parea ciudat sa se gandeasca la el, cel care prima data i-a lasat o impresie numai buna nu, iar acum la bal a pozat in costum de print manierat! Se afla intr-o dilema, deoarece stia ca baietii pot minti foarte usor si isi pot schimba intentiile de la o clipa la alta. Dar... In seara aceea el s-a purtat atat de frumos cu ea... Desi a avut atatea ocazii sa o sarute, sau sa o atinga in vreun fel ori sa ii ceara sa fie prietena lui, el nu a facut nimic. Asta insemna ca era manierat, iar in seara aceea le-a folosit din plin. I-a spus ca ii va demonstra ca el nu este asa cum crede ea, pentru simplul fapt ca o place.
Toate aceste lucruri i se pareau fantastice, deoarece ea nici nu se astepta ca cel mai tare baiat din liceu sa se indragosteasca de ea. Era aproape sigura ca el s-a indragostit de ea. Dar ea? Ei bine, ea cand isi punea intrebarea aceasta, desi ar fi vrut sa poata raspunde "nu", nu putea spune decat "da".
Intr-un final adormi, iar acest somn binecuvantat de dupa o petrecere de o noapte intreaga, nu avu menirea sa dureze prea mult deoarece pe la orele 11 am. incepu sa sune telefonul, iar Ema desi ar fi dat cu placere ccu el de pamant, se abtinu ai raspunse somnoroasa:
-Alo?
-Neataaaaaaaaa!!! Ce faci Ema?
-Ah, neatza Sonia! Ce s-a intamplat cu tine? Nu vezi ca e dimineata? Sunt obosita... Daca vrei sa iesim azi pe undeva... i-ati gandul ca nu plec nicaieri...
-Ah, da... Trebuia sa-mi fi dat seama ca la tine e dimineata si im miezul zilei, daca s-ar putea si pe seara ar fi tot dimineata. Ha-ha-ha! Si azi ce ai de gand sa faci? Ca doar n-ai sa lenevesti toata ziua in pat!?!
-De ce nu? Mi-e somn...
-haide Ema... fii serioasa. Uite, Patrice si Alice sunt deja la mine. Vii si tu de buna voie sau venim noi sa te luam pe sus? Ha-ha-ha!!
-Ce? sa plec azi de acasa?
- Esti culmea! Doar n-ai sa perizi o zi asa de frumoasa de duminica, stand ca nu-stiu-cine in casa!?
-Sa stii ca esti ca o ispita Sonia! Ha-ha-ha! Bine, m-ai convins.
-Yupyy! Asa te vreau! Stiam eu ca o sa te conving. Ah, era sa uit: daca nu esti la mine in 30 de minute o sa pierzi inghetata ta favotita... si nu glumesc.
-Bine-bine. Mai vedem noi cine o pierde. Bye!!
Ii venea greu sa se desparta de patul moale si imbietor si sa infrunte soarele de afara.
Ii luara vreo 20 de minute pana sa se schimbe, sa se spele pe fata si pe dinti si alte 10 pana a se hotara ce sapca sa ia in cap sau cu ce adidasi sa se incalte. Din start va intarzia. Dar prietenele ei o stiau, asa ca va scapa doar cu cateva remarci amuzante.
-Ai ajuns... A dat Domnul!
-Ce sa spuneti si voi... de parca nu sunteti obisnuite cu prezenta mea intarziata! Si in plus, e o realizare ca am reusit ma ma mobilizez intr-un timp atat de scurt aici.
-Tu domnisoara, ar trebui sa primesti o portie injumatatita de inghetata...
-Hai sonia, lasa prostiile si da-o incoace!!
-Bine, ia-o. Doar nu te handeai ca te las fara ea.
-Esti in stare de orice... Asa ca nu m-as fi mirat daca ramaneam fara ingheta.
Si asa s-au pus fetele pe discutii, vorbind despre tot felil de nimicuri, ba mai barfind cate un star ce si-a ratat cariera de curand, ba facandu-si planuri de viitor... si tot asa.
-Fetelor, voi cum v-ati simbit seara trecuta?
-Ah, eu m-am simtit minunat Alice! Am dansat cu Peter!!! Ce tare a fost! Tu Sonia?
-Da fetelor! A fost bestial! Nu-i asa Ema?
-Of, trebuie sa vorbim despre asta acuma??
-Da! De ce nu? Sa stii ca iti statea foarte bine dansand cu Dan...
-Ai vazut ca pana la urma a avut curaj sa vina la tine si sa ti ceara sa dansezi cu el?
-Ia stati putin...! Mie mi se pare cam suspecta brusca a lui Mihai. Stiti cumva ceva?
Atunci toate celelalte fete izbucnira in hohote de ras.
-Ha-ha-ha! Cum? Nu ti-ai dat seama inca?
-Nu! Ce e asa amuzant?
-Pai ne miram ca nu ti-ai dat seama pana acum.
-A fost rapit! Ha-ha-ha!
-Ce? Ha-ha-ha! Nu se poate! Sunteti nebune!! Ha-ha-ha!
-Da Ema...
-Haide mai... Terminati cu prostiile. de ce sa fie rapit Mihai?
-Ei bine, tu, marea logiciana a clasei ar trbui sa stii deja.
-Aaaaaaaaaa! Deci asa stau lucrurile! cred ca m-am prins. Dan a facut asta! Ori ati fost si voi complice?
Fetele isi aruncara ocheade care se vroiau a fi disrete, dar Ema le-a prins. Totusi, fetele dezmintira cum ca ar fi facut si ele parte la complot.
-Asa, deci Dan si-a pus gasca sa il rapeasca pe Mihai de la bal, ca sa danseze EL cu mine. Corect?
-Da.
-Da.
-Si se pare ca i-a reusit... Dar... Aveti idee unde l-a dus pe Mihai? Sunt foarte curioasa.
-Am auzit ca l-au incuiat intr-o masina, pe undeva prin est. Nu stiu unde anume.
Se lasa o clipa tacere, apoi Sonia ataca:
-Ema, mie mi se pare ca esti indragostita... Indragostita de un anume domnisor Daniel, cu care ai avut placerea de a dansa o noapte intreaga... Am dreptate?
-Ia uitati-va la ea ce s-a emotionat! Ema...
-Bine mai, gata! mai faceti multe remarci pe seama mea? Ei bine, da... E dragut tipul... Ce sa spun? Dupa noapte trecuta cred ca mi-am schimbat parerea despre el. Pot afirma ca este... Ei bine... Asa cum mi-am imaginat eu ca trebuie sa fie.
-Ei bine, people, priviti o Ema indragostita! Scuze, continua te rog.
-Pai ce mai e de zis??
-Nu ai zis ca esti indragostita de el, inca.
-Fetelor, nu ma mai tachinati atata! Ha-ha-ha! Nu se vede ca sunt indragostita de el? Asta vroiati sa auzit? DA!!! Sunt indragostita de el!
Sonia, Patrice si Alice au ramas uimite. pana atunci nu o mai auzisera pe Ema marturisindu-si astefel de sentimente cu o asemenea inflacarare.
-Pi Ema draga, sa stii ca si el e indragostit de tine. Iti putem garanta asta toate trei. Altfel nu l-ar mai fi rapit me Mihai aseara. Si sa stii ca logica mea in sentimente nu da gres.
-Asa o fi, Sonia. Dar ce vrei sa fac? Sa ma duc la el, sa il iau de gat si sa ii zic ca il plac???? Niciodata!!
-Eeeeeeee... Nu asa se procedeaza. Fii atenta. Daca o sa te invite vreodata in oras, sa faci bine si sa te duci, da?
De fapt, asta era de la sine inteles ca o sa accepte invitatia. Nici nu se gandea sa refuze o invitatie din partea lui.
-Da... de fapt, daca ma gandesc bine mi-a si spus ca o sa iesim in oras. Adica o sa ma invite.
-Pai vezi? E simplu. El te invita, tu accepti. Lucrurile or sa se mai repete asa de cateva ori, iar la una dintre intalniri o sa te intrebe daca vrei sa fii cu el, la care tu o sa accepti, normal! Floare la ureche!
-Daaaa... spui tu. Mie nu mi se pare.
-Lasa ca o sa vezi ca e simplu.
-Auzi Ema, tu ti-ai facut referatul la chimie? Ala cu bazele... Nu de alta... Dar stii tu...
-Da Patrice, l-am facut. O sa iti fac si tie o copie pentru maine. Presupun ca la asta te refereai, nu?
-He-he-he... Da! La ce altceva?
4. Fluturasi
Era bucuroasa. Si indragostita. Gandul la Dan o facea sa viseze cu ochii deschisi. Citise multe carti si romane de dragoste si toate ii lasasera o impresie placuta, dar acum era pe cale sa-si traiasca prima ei experienta de acest gen. Nu-i placea sa se amageasca degeaba si sa isi spuna ca va avea o relatie cu Dan, sau sa spuna ca acesta va fi singurul baiat din viata ei. De fapt nici nu avea cum sa spuna aceste lucruri, deoarece nu stia ce ii rezervase viitorul si nu-i placea sa-si faca iluzii aiurea. Dar adora sa traiasca fiecare clipa ca pe un unicat, asa ca lua situatia de fata ca pe un vis devenit realiatate.
In saptamanile ce urmara nu se mai intampla nimic neobisnuit, in afara daoar de de cateva schimburi de priviri cu subinteles intrei cei doi. Dar ea a observat o oarecare schimbare in comportamentul lui. Daca nu-i convenea ceva, nu mai tinea mortis ca el are dreapate, ci incerca sa zezolve problema cu argumente si logica.
Intr-un sfarsit de saptanama ploiossi friguros, la sfarsitul orelor de curs, ca de obicei, Ema isi uitase umbrela acasa iar Sonia lipsise de la oore de data aceea. Asa ca Ema era fara acoperire. Mai mult ca sigur va ajunge acasa uda leoarca. Pe cand statea ea asa gandinditoare in pragul usii de la intrarea elevilor in liceu, cugetand daca sa se aventureze prin ploaie sau sa mai astepte vreo minune, apre Dan cu o umbrela mare in mana. Aparuse minunea!
-Buna! Strasnica ploaie!
-Hi!... Da...
-Vad ca nu prea te-ai pregatit pentru ea...
-Nu, din pacate.
-Pai, cat ai de gand sa stai aici? Nu vrei sa te conduc eu? Incapem amandoi sub umbrela mea.
-Ha-ha-ha! Pana la poarta? Tu stai in partea cealalta a orasului.
-Nu, te voi duce pana acasa la tine. As fi chemat soferul cu masina, dar are tata treaba cu el. Noroc cu umbrela asta. Nu stiu cum de am luat-o cu mine.
-Pai... Daca vrei tu...? Bine.
Si pornira amandoi sub umbrela, prin ploaie. Din exterior aratau ca o pereche si aratau foarte bine, doar ca nu erau o pereche. Cel putin, nu inca.
-Prin ce zona stai?
-Pai, cred ca ai auzit de ea. Stau in cartierul Sageti. De obicei fac aproximativ 20 de minute pana acolo, dar acum cred ca o sa facem mai mult. Bate si vantul... Ah! Era sa uit! Multumesc pentru... Pentru ca te-ai oferit sa ma conduci acasa.
-Stai linistita, placerea e de partea mea. Stiu zona ta... E soarte frumoasa. Acolo are tata un clib, cred ca ai auzit de el, "The Pitaes".
-Da, il stiu.
-Da? Ai fost acolo?
-Nu! Cum sa ma duc eu intr-un asemenea club? Vreau sa spun doar ca am trecut de multe oripe langa el. E chiar viz-aviz de blocul Soniei.
-Da, chiar. Nu am mai fost de mult pe la Victor. De fapt, de saptamana trecuta. Ce s-o fi intamplat cu el? Azi nu a fost la scoala...
-Nici Sonia.
-Serios? Ah, da. Altfel ai fi plecat cu ea.
-Da. Imediat ce ajung acasa trebuie sa o sun. Buna idee! Dar stai ca il sun ei pe Victor.
Isi scose telefonul, forma o comanda rapida si il puse la ureche:
-Alo? Ce faci anice? Aha. Eu? Bine. Ah, da? Wow! Distractie placuta!! Te-am sunat pentru ca eu imi faceam griji de tine, iar Ema de Sonia. Ema? Da, e cu mine. Bine, lasa ca mai vorbim noi. Pa si distractie placuta!
-Ah, ce bine... Din cate imi dau eu seama, nu s-a intamplat nimic grav...
-Nu. E chiar totul in regula. Au plecat cu totii la munte. Si nou ne faceam griji pentru ei! ha-ha-ha!
-Da...
-Am ajuns... In cartierul asta imi place foarte mult parcul.
-Parcul? Pai acolo stau eu. Fereastra dormitorului meu are iesire spre parc. Da... E foarte frumos.
Mai tarziu si-a dat seama ca a facut o mica gafa... Nu trebuia sa-i dea lui informatii ci privire la locul exact unde locuia ea...
-Da? Misto! Fereastra dormitorului meu are iesire spre strada. e foarte aiurea dimineata cand vreau sa dorm mai mult. Chiar nu se poate. masinile fac un zgomot infernal!
-Ha-ha-ha! Eu sunt scutita. Ei bine, cred ca am ajunsla destinatie. Iti multumesc inca odata ca m-ai condus. Altfel as fi ajuns acasa uda din cap pana in picioare, cred. Asta imi e invatatura de minte... De acum nu ar mai trebui sa uit umbrela pe o asemenea vreme, sau o sa o rog pe Sonoa sa imi spuna cand are de gand sa lipseasca.
-Ha-ha-ha! Mie chiar mi-a facut placere sa te insotesc. Din partea mea poti sa lasi si intentionat umbrela acasa.
-Nu... Nu o las intentionat. Ok, atunci... Eu urc la mine. Merci inca odata. Pa-pa!
-Cu placere... Ah, era sa uit! Nu imi dai si mie id-ul tau de messenger? Te rog...?
-Aaaaaaaa... Ba da. Ai pe ce sa notezi?
-Il tin minte.
-Nu cred: kairiyuukishiro.
-Ai dreptate. Mai bine notez. Il repeti, te rog?
-Kairiyuukishiro. Cu doi de "u". Al tau care este?
-Ai pe ce sa notezi?
-Ha-ha-ha! Nu si nici nu am nevoie. O sa imi dai tu add. Doar spunemi-l, ca sa stiu cine esti.
-Ok, este eliteyushinsune.
-Wow! Nice! Sunt japoneze amandoua!
-Da... Bine... Ne vedem pe mess!
-Ok, bye!
Nu-i parea rau ca si-a uitat umbrela acasa si cu atat mai putin ca a lipsit Sonia. Chiar a fost o companie placutade la liceu pana acasa. Era foarte euforica. Acasa mama sa si-a dat seama ca fata ei este indragostita, dar nu avrut sa o intrebe despre asta, deoarece nu voia sa ii strice buna dispozitie. Isi aducea aminte si ea, foarte bine din din timpurile trecute, cum e sa te indragostesti pentru prima data, iar cane era intrebata de mama ei despre asta nu-i facea prea mare placere sa dezvaluie detaliile. Considera ca detaliile erau doar pentru ea, asa ca se prefacu ca treca cu vederea starea atat de euforica a Emei.
In seara aceea si in multe altele dupa ea, ei au vorbit pe messenger, in felul acesta afland fiecare o groaza de lucruri despre celalalt. pe parcurs, au descoperit ca au multe puncte in comun, de la petrecerea timpului liber, si hobby-uri la muzica si mancare.
Lucrurile au continuat asa pana la vacanta de Craciun. Era o seara superba. Afara incepuse sa ninga inca de dimineata cu filgi mari si pufosi. Se asternuse deja un strat de zapada destul de consostent, afara. Ema privea pe geam in parc. Era doar la etajul doi, asa ca se vedeau toate detaliile. Neaua era asternuta uniform, pe toate obiectele. Inchise geamul, stinse lumina si aprinse doar veioza de pe noptiera, apoi se apuca sa citeasca primul volum din "Marile sperante", pe care se tot chinuia sa il termine de vreo doua luni si jumatate. I se parea cam plicticoasa.
Dupa cateva minute, se auzi un "PLIC!!!" in fereastra. Tresari. Pe sticla samase urma unui bulgare de zapada. Se gandi ca e vreun pusti care vrea sa se distreze, aruncand cu bulgari in ferestrele vecinilor. Dar totusi, ceva o indemna sa se duca si sa deschida geamul, sa vada despre ce e vorba. Il deschise. Jos era un baiat, inarmat cu un bulgare, aflandu-se in pozitie de atac. Imediat ce o vazu pe Ema, el dadu drumul bulgarelui.
-Dan!?
-Ema!!
-Cr faci aici?
-Ce sa fac...? Bine. Am venit pe la tine. Scuze pentru bulgare, dar altfel nu te-as fi facut sa scoti capul pe fereastra.
-Ei, nu-i nimic.
-Ce faci in seara asta? Nu vrei sa cobori putin?
-Ahm... Bine. Stai sa ma schimb si sa nu ma vada ai mei.
Se imbraca in fuga, cu o pereche de blugi, un hanorac si o geaca si iesi. Se miscase repede si in liniste, asa ca nu a auzit-o nimeni. Pe usa lasa un biletel cu "DND". Parintii ei stiau mesajul, asa ca vor crede ca doarme si nu o vor deranja.
In parc, Dan o astepta cu un buchet mare de trandafiri in mana:
-Acestia sunt pentru tine.
Ea ii lua emotionata.
-Vezi ca acolo e si un biletel. Vrei sa il citesti?
Intr-adevar, legat de unul din trandafiri se afla un biletel, din hartie de papirus. Ildeschise si il siti. Ramase fara cuvinte. Pe el scria: "Vrei sa fii prietena mea?"
O cuprinse un sentiment necunoscut pana atunci si se inrosi. Zambi incurcata si se uita in ochii lui si se emotiona si mai mult. Intr'un final, nu putu sa articuleze decat un "Da", rostit cu o voce tremuranda.
Dan era aproape la fel de emotionat, dar nu intrecea intensitatea emotiilor Emei. O lua in brate si o saruta cu pasiune di dorinta. Isi simteau inimile batand. Dupa cateva clipe, Dan rupse atcerea:
-Ma bucur enorm ca ai acceptat sa fii prietena mea... Poate ca ei par mai putin emotionatdecat tine, dar vreau sa te sigur ca nu e asa.
Ea parca isi pierduse graiul, asa ca nu mai spuse nimic. Se lasa iar tacerea. Se uitau unul in ochii celuilalt. Nu mai era nevoie de cuvinte. Fiecare citea in ochii celuilalt ce ar fi vrut acesta sa spuna.
Dan spuse:
-Vreau sa te sarut din nou.
El asteptase asta din prima zi in care o vazuse. Isi imaginase de multe ori cum buzele lui vor atinge busele ei moi si catifelate.
Cat despre ea, Dan era prima persoana cu care se saruta. Auzise multe persoane spunand ca primul sarut este fantastic, iar acum le dadea dreptate.
Fluturasii erau agitati in ambele tabere. Ea se ridica pe varful picioarelor, iar capetele lor se apropiara. El ii lua capul in maini si ii dadu o suvita de par roscat la o parte. Fluturasii deveneau din ce in ce mai agitati, dar pana la urma se calmara. Capetele lor se apropiara si mai mult si inchisera ochii. Buzele li se intalnira. Erau calde si dornice de un nou sarut.
Statura imbratisati asa cateva minute, iar din cand in cand Dan ii mai scapa cate un "Mmm... ce dulce esti!" La urma, isi pusera capul unul pe umarul celuilalt. Le facea placere sa fie imbratisasti.
Se rezemara de un copac din apropiere si se uitara spre cer, printre crengile acestuia. Ninsoarea incetase si vazduhulera limede. Luna si stelele se vedeau perfect.
-Ema, cred ca acesta este cel mai frumos ajun al Craciunului pe care l-am avut pana acum. Asta datorita tie.
-Ma bucur... Este intr-adevar o seara de vis. Acum sunt mai entuziasmata decat am fost vreodata!
-Eu pot sa spun ca am asteptat momentele astea de cand te-am vazut prima data. Tu cu ochii astia verzi si fermecatori si parul roscat... Nu stiu de ce te-am lovit atunci in curtea liceului. Nu stiam cat de frumos este sa te porti dragut si cu grija cu o fata. Dar acum stiu si imi palce la nebunie! sper ca ti-ai schimbat parerea despre mine...
-Da... Chiar mi-am schimbat-o. Si imi palce personalitatea ta...
Au stat vorbind asa pana tarziu in noapte. Cand a ajuns in camera a pus trandafirii intr-o vaza mare si frumoasa, pe noptiera. Daca va fi intrebata de unde ii are, va gasie ea o motivatie pentru ei. Dar asta maine, Acum avea sa se gandeasca la alte lucruri. A dormit ca un copil toata noaptea, iar spre dimineata a visat ca e cu Dan. Dimineata s-a trezit intr-un extaz total , de parca s-ar fi intamplat cine stie ce...
5. Happy end :)
[/align]
Craciunul acela a fost cela mai reusit de pana atunci, iar odata cu trecerea timpului, sentimentele lor se intensificau. Cand vorbea cu prietenele ei despre el, se inrosea toata. Era un sentiment pe care nu si-l putea explica.
-Ai vazut, Ema, ca am avut dreptate?
-Da... Asa este.
-Nici nu stii ce bine imi pare ca esti cu el! Pe bune, va sta super-bine impreuna!
Totusi, mai erau cateva lui de scolala, asa ca nu trebuia sa-si pioarda capul tocmai acum. Nu era cea mai buna idee.
Intre timp isi facusera si Alice si Patrice prieteni. Ieseau impreuna destul de des, mai ales cand nu aveau teste de dat sau cine stie ce altceva. Aratau bine toti noua, impreuna cu Victor si cu Stefan, prietenul Soniei. Palavrageau cate-n luna si-n stele, ascultau muzica si radeau cu gura pana la urechi de cate o poanta buna.
La banchetul de sfarsit de an, clasele a 9-a si a 11-a si-au organizat o iesire la mare. cand au auzit de aceasta idee, erau cu totii in culmea bucuriei, deoarece nu vor petrece doar o noapte sau doua, ci o saptamana intreaga!
Ema si-a facut ruxacul cu cateva zile bune inainte si era foarte bucuroasa ca va pleca o saptamana la mare cu toata gasca si in special cu Dan.
In autocar au stat pe locuri alaturate si tot timpul si l-au petrecut mai mult impreuna, mai putin noptile, deoarece ea si-a luat o camera ci Sonia, iar dan una cu Victor.
Nebunia din noaptea banchetului a fost bestiala. Localul era situat undeva pe o stanca, deasupra marii, iar de pe terasa li se intindea in fata ochilor marea nesfarsita. In jos se vedeau valurile inspumate lovindu-se de stanci.
La party cei doi au incins ringul de dans, antrenandu-i pe toti la distractie, iar dan a avut ocazia sa-si prezinte talentul de dansator pe ritm de hip-hop si rap, facand niste scheme complicate.
Pe la 1:00 noaptea, Ema si Dan au iesit un pic la aer, pe terasa. Aceasta era goala si luminata de un singur felinar, undeva mai departe de ei. Un timp au pastrat linistea si au privit marea in tacere. Luna se oglindea in ea, realizand o panorama superba.
-Ce frumos este! Ador peisajul asta!
-E fantastic! Iar noi ne potrivim de minune aici...
Acum stateau fata in fata si se priveau unul in ochii celuilalt. Desi pana acum emotiile puteau fi stapanite intr-un fel sau altul, acum Ema simti ca o apuca un usor tremurat, desi afara era cald si adia usor vantul.
un sarut era iminent intr-un loc de vis precum acela. Se sarutara tandru si romantic, iar Ema de ateatea senzatii avea senzatia ca o sa lesine. Nu stiuse nici ea ca poate fi atat de emotiva. De fapt, nici nu incercase de multe oi acest lucru ca sa stie.
Dan se opri. Se indeparta putin si privi in ochii ei, ca apoi sa spuna:
-TE IUBESC!!
Ema nu mai avu timp sa reactioneze, uitara amandoi pe ce lume traiesc si se topira intr-un sarut lung si romantic....
The end[/size][attachment=1096][attachment=1095][posturi unite]
:D hello! asta e propria creatie..... si.... faza e ca nu stiu daca am postat-o unde trebuia :D scuze pentru neindemanare, dar sunt noua pe aici:)
... One day... Freedom will be legalized... One day... One day...
![[Imagine: sad_anime_by_CrimsonMoonTide.jpg]](http://3.bp.blogspot.com/_fr-pBgRtMVs/TSg8c5mmqfI/AAAAAAAAAD0/qjvQMZzPJbc/s1600/sad_anime_by_CrimsonMoonTide.jpg)