13-11-2010, 05:55 PM
Avand in vedere ca am terminat lucrarea acum,am zis sa o postez.so enjoy it!
Harul divin
Stau singură si afundată în gânduri pe aceeaşi bancă de piatră.Pe faţa-mi palidă este zugrăvit un zâmbet fals.Sufletul îmi plânge într-o disperare surdă.Îmi plec capul,iar mi de lacrimi amare se preling pe obraji.Singurătatea rece si sinistră îmi devorează fiecare celulă din corp.
O melodie simfonică îmi înţeapă auzul,iar o lumină puternică mă face să-mi acopăr ochii pentru cateva secunde.După ce lumina se mai răspândii imi faţă îmi apăru o imagine la inceput distorsionată,dar pe parcurs incepu sa prindă contur.După ce lumina se răspandii cu totul,am putut observa că in faţa mea se afla un inger maiestuos cu aripile asemeni celei mai pure zăpezi,cu ochii asemenea albastrului infinit al cerului,iar cu părul blond ce i se revărsa pe umeri asemeni valurilor unei cascade.Pentru mine îngerii au reprezentat mereu nişte fiinţe cu adevărat magice.Ei reflectă perfecţiunea divină prin bunătatea si generozitatea infinită,adesea fiind capabili sa-şi impartă iubirea si fericirea cu noi,muritorii de rand.
Divina creatură mi-a întins mâna,asteptând ca eu să fac acelaşi lucru.Am întins mâna încet până când a făcut contact cu cea a ingerului.La atingerea pielii fine am simţit cum un fior îmi străbate tot corpul,făcându-mă abia să mă mai ţin pe picioare.Îngerul mi-a cuprins mai bine mâna,după care şi-a desfăcut aripile demne de admiraţia unui artist şi m-a ridicat usor în înaltul cerului.Am trecut printr-o poartă a infinitului si am ajuns intr-un loc de vis.Ajunsesem într-o pădure a cărui foşnet mistic acoperea zgomotul făcut de animale.Îngerul m-a indemnat să păşesc pe covorul de frunze care acoperea pămantul amorţit.Cu cât înaintam vedeam la tot pasul râuri ale căror susuri te invăluiau într-o stare de euforie si te purtau pe alte lumi,paralele cu cea a noastră si demult uitate.Ajungând în inima pădurii observ ca peste tot se află mi si mi de îngeri.Îngerul care se înfăţişase in faţa mea prima dată se apropie cu paşi mărunţi de mine,iar cu o voce melodioasă îmi şoptii la ureche:
-Maya,vrei să rămâi aici pentru totdeauna cu noi?
Ca şi hiptonizată de vocea îngerului am spus un scurt’’Da’’,după care m-am indreptat spre multitudinea de îngeri aflaţi acolo.De atunci,mi-am petrecut tot timpul acolo pentru eternitate ,uitănd de prieteni si de toată suferinţa pe care o adunasem in sufletu-mi încatuşat de propriile sentimente si care nu se deschidea decât pentru a adăuga câte o nouă suferinţă la imensa colecţie.
Asa,sper sa nu fie prea lunga...As vrea sa comentati in functie de lucrare nu de autor si as vrea voturi argumentate.Voturile neargumentate nu vor fi luate in calcul.As vrea sa va rog sa asteptati sa posteze si cealalta concurenta lucrarea,iar abia dupa sa incepeti sa votati.Acestea fiind spuse,ii doresc Ioanei mult succes si fie ca cea mai buna sa castige.
Harul divin
Stau singură si afundată în gânduri pe aceeaşi bancă de piatră.Pe faţa-mi palidă este zugrăvit un zâmbet fals.Sufletul îmi plânge într-o disperare surdă.Îmi plec capul,iar mi de lacrimi amare se preling pe obraji.Singurătatea rece si sinistră îmi devorează fiecare celulă din corp.
O melodie simfonică îmi înţeapă auzul,iar o lumină puternică mă face să-mi acopăr ochii pentru cateva secunde.După ce lumina se mai răspândii imi faţă îmi apăru o imagine la inceput distorsionată,dar pe parcurs incepu sa prindă contur.După ce lumina se răspandii cu totul,am putut observa că in faţa mea se afla un inger maiestuos cu aripile asemeni celei mai pure zăpezi,cu ochii asemenea albastrului infinit al cerului,iar cu părul blond ce i se revărsa pe umeri asemeni valurilor unei cascade.Pentru mine îngerii au reprezentat mereu nişte fiinţe cu adevărat magice.Ei reflectă perfecţiunea divină prin bunătatea si generozitatea infinită,adesea fiind capabili sa-şi impartă iubirea si fericirea cu noi,muritorii de rand.
Divina creatură mi-a întins mâna,asteptând ca eu să fac acelaşi lucru.Am întins mâna încet până când a făcut contact cu cea a ingerului.La atingerea pielii fine am simţit cum un fior îmi străbate tot corpul,făcându-mă abia să mă mai ţin pe picioare.Îngerul mi-a cuprins mai bine mâna,după care şi-a desfăcut aripile demne de admiraţia unui artist şi m-a ridicat usor în înaltul cerului.Am trecut printr-o poartă a infinitului si am ajuns intr-un loc de vis.Ajunsesem într-o pădure a cărui foşnet mistic acoperea zgomotul făcut de animale.Îngerul m-a indemnat să păşesc pe covorul de frunze care acoperea pămantul amorţit.Cu cât înaintam vedeam la tot pasul râuri ale căror susuri te invăluiau într-o stare de euforie si te purtau pe alte lumi,paralele cu cea a noastră si demult uitate.Ajungând în inima pădurii observ ca peste tot se află mi si mi de îngeri.Îngerul care se înfăţişase in faţa mea prima dată se apropie cu paşi mărunţi de mine,iar cu o voce melodioasă îmi şoptii la ureche:
-Maya,vrei să rămâi aici pentru totdeauna cu noi?
Ca şi hiptonizată de vocea îngerului am spus un scurt’’Da’’,după care m-am indreptat spre multitudinea de îngeri aflaţi acolo.De atunci,mi-am petrecut tot timpul acolo pentru eternitate ,uitănd de prieteni si de toată suferinţa pe care o adunasem in sufletu-mi încatuşat de propriile sentimente si care nu se deschidea decât pentru a adăuga câte o nouă suferinţă la imensa colecţie.
Asa,sper sa nu fie prea lunga...As vrea sa comentati in functie de lucrare nu de autor si as vrea voturi argumentate.Voturile neargumentate nu vor fi luate in calcul.As vrea sa va rog sa asteptati sa posteze si cealalta concurenta lucrarea,iar abia dupa sa incepeti sa votati.Acestea fiind spuse,ii doresc Ioanei mult succes si fie ca cea mai buna sa castige.
![[Imagine: j5atg3.png]](http://i56.tinypic.com/j5atg3.png)