I not your pray

[Nywa]

Capitolul 10

Inganam o melodie in rusa, in timp ce imi fixam manusile cu placute de otel pe mana. Nu m-as fi asteptat ca ametitul ala de director, sa vina la mine si sa imi dea o misiune de exterminate a unor vampiri de Level E. Imi privesc tinuta de lupta, ce era alcatuita dintr-un maiou negru, pe trup, fixat cu catarame, o pereche de pantaloni din panza, neagra, prinsi din loc in loc, cu curele de aceeasi culoare ca si ei, iar in picioare adidasi negri, foarte comozi. Imi pun la spate niste shuriken-uri speciale si senbon-uri, pentru a ucide acei nenorociti fara sa am nevoie de vreun Bloody Rose la mine. Imi prin parul in coada si iau de pe scaunul de la birou, paltonul din piele, ce il purtau Vanatori Mortii din Europa si tara mea. Ies pe balcon si sar de pe balustrada, aterizand cu genunchi usor flexati pentru a putea atenuta ateizarea si sa nu se auda bufnitura. Arunc o privire la cladirea scufundata in somnul de dupa-amiaza, apoi am inceput sa ma misc repede printre copaci, spre iesire, parand o fantasma a padurii, ce fuge de un preot ce vroia sa o trimita in Iad. Ajung la zid si il sar fara nici o problema, aterizand doi metri mai incolo de el. Pornesc mai departe spre oras, comportandu-ma ca si cand as merge la plimbare si la ucis de Level E.

Priveam calm cladirea din fata mea, verificand pentru a treia oara adresa pe care mi-a dat-o directorului, ca sa ii elimit. Daca era sa ma iau dupa spusele sale, acea cladire colcaia de Level E, exact cum colcaie purici pe caini vagabonzi, dar pentru astia eu eram pesticidul fara scapare. Trag aer in piept si scot din gentuta de la spate niste senbon-uri, pentru a fi pregatit in caz de ceva si intru in cladire.
- E cineva aici? Intreb, iar vocea mea suna in ecou, printre camerele goale si pline de gunoaie.
Pufnesc usor si amuzant, dar imi sterg zambetul de increzut, cand aud niste gemete venind dintr-un colt tenebros. Ma duc acolo si dau cu ochii de un copilas de vreo unsprezece ani livid la fata si tremura din toate incheieturile.
- Roaga-te sa nu fi vampir, ca astfel trebuie sa te ucid, ii spun calm, privindu-l rece si distant, aratand ca si cand as fi o fiinta fara inima.
Teoretic, inima mea era moarta, dar practic, ea inca batea in ritmul vietii nemuritoare. Ii apuc barbia si ii intorc capul, verificandu-i gatul, apoi incheieturile. Se parea ca baiatul era doar in stare de soc, in hipotermie si trebuia actionat rapid. Imi dau jos pardisiul negru, imbracandu-l in el si invelindu-l ca un nou-nascut in fasa. Aud miscare in spatele meu si ma intorc, arucand senbon-urile direct in inima unui vampir, ce se dezintegra in aer.
- Patetic, mormai si imi musc incheietura, lasand sa curga cativa stropi de sange, pe podeaua prafuita si subreda. Ca mustele la miere, spun ironic, fiindca camera din fata mea se umplu de Level E.
Scot shuriken-urile si incep sa ii atac pe sugativele acelea, folosindu-ma si de puterile mele, pentru a manevra armele letale, doar cu o miscare a maini sau a mimica fetei, vaporizand pe cativa. Cross ar fi trebuit sa imi dea unda verde sa vaporizez cladirea, ca astfel nu aveam cum sa ii distrug. Vad cum unul dintre nenorociti aia se apropie de muritor, ce ma facu sa il vaporizez si sa il iau pe copilas in brate, ridicandu-l parca ar fi o papusa si nu o fiinta in toata regula.
- O sa te duc de aici in siguranta, copilule, ii soptesc micutul, ce isi deschise ochii si incepu sa se zbata in bratele mele.
Ies cu el din cladire, sarind de la etajul al treilea si dupa ce l-am pus la adapost, m-am intors spre cladire. Am ridicat mainile cu palmele indreptate spre cladire, am inchis ochii si m-am concentrat, trimitandu-mi puterea in fiecare molecula a cladirii, simtind tot ce se petrecuse acolo. Vampiri sarira din ea, pentru a ma ataca, dar ceja imi simteam puterea si in corpul lor. Fac mainile in pumni, iar pentru o secunda timpul se opri in loc, cu Level E in aer, cu ghearele indreptate spre mine, pentru a-mi sfarteca gatul si dezmembra corpul. Aveti nevoie de mai mult decat gheare si forta bruta pentru a ucide un Pure-Blood de calibrul si nivelul meu. Timpul se reporni, iar cladirea cu aceste creaturi nenorocite, se transforma in particule minuscule de praf. Pic ingenunchi, tusind si tragand cu disperare aer in piept, fiindca aceasta putere cerea si un psihic de fier, dar si o rezistenta fizica foarte buna. Simt o mana pe umarul meu, ce ma facu sa ma ridic in picioare, dar am ametit imediat, picand in fata. Niste brate puternice si familiare in acelasi timp, ma prinsera inainte de impact.
- Kaname-sama, murmuri, cand intalnesc ochii de ciocolata ai iubitului meu secret. Ce faceti aici? Il intreb pe un ton firav, ca si cand as fi foarte bolnav.
- Shhh, odihneste-te, imi sopti in ureche, ajutandu-ma sa ma ridic in picioare si sa ma sustina, fiindca tremuram aproape din toate incheieturile. Shiki si Rima vreti sa il duceti pe copil acasa? Ii intreba pe cei doi vampiri, facandu-ma sa pufnesc usor.
Normal ca nu a venit singur, fiindca ar fi foarte periculos pentru el. Cei doi il luasera pe pusti, dar acesta se desprinse de langa ei si veni la mine, avand grija sa nu imi tarasca partisiul pe jos.
- Multumesc mult frate mai mare, spuse copilul, zambind si aratandu-si colti, ce ma facu sa constientizez, ca acel pui de om era un pui de vampir, Level C.
Zambesc prietenos si iau pe mine pardisiul, bucurandu-ma de caldura lui, uitandu-ma cu ochi somnorosi, cum vampirul pleca cu cei doi spre parinti sai. Kaname ma lua in brate si porni cu mine spre Academie, dandu-mi in cand in cand cate un sarut pe buze, dar era prea somnoros sa ii raspund, adormind in bratele sale...

[Nywa]

Capitolul 11

Motaiam linistit in pat, in timp ce soarele imi mangaia si incalzea spatele, lungindu-mi si mai mult aceasta stare. E asa de bine, incat nu m-as ridica din asternuturi, nici daca o armata de Level E ar veni cu satarele sa ma execute, imi spun in gand, intizand mana si atigand degetele unei persoane. Deschid impacientat ochii, dar ma calmez imediat, zambind dragastos.
- Te-am trezit? Imi pare rau, isi ceru Kaname scuze, in timp ce ma privea si ma mangaia delicat in cap, aproape adormindu-ma la loc.
- Nu, nu m-ai trezit tu, mint frumos, afisandu-mi un zambet somnoros si dulce, pentru care am primit un mic sarut pe buze. Cat e ceasul? Il intreb curios, fiindca era prea multa liniste in jurul nostru... mult prea multa.
Satenul se ridica pe jumatate din pat si privi la ceasul de pe noptiera de langa baldachin si apoi ma informa ca era ora noua si ceva seara. Maresc ochii de uimire si ma ridic repede din pat.
- Vai! Am intarziat..., incep sa ma vait, incepand sa imi dau hainele de vanator jos de pe mine, cautand uniforma de scoala. Ce este asa de haios? Il intreb pe vampir, bosuflandu-ma pe o parte, semanand ca un copil micut, ce nu primeste ce vrea.
- Azi nu mergi la ore, din ordinul directorului, ma lamuri, iar eu imi dau ochii peste cap si incep sa imi caut lucrurile necesare pentru un dus lung, fierbinte si revigorant.
- Dar tu? Il intreb pe Kuran, in timp ce ma dezbracam de haine si m-am dus in baie, iar tanarul ma urma, fara nici un fel de invitatie.
Imi arunca o privire plictisita, ce ma facu sa rad amuzant de ea si dau drumul la apa in vana. Inainte sa apuc sa se stranga ceva apa, Kaname imi dadu boxeri jos si ma baga in cada spatioasa. Casc ochii cand il vad pe Presedintele dormitoarelor, intrand gol-golut alaturi de mine in cada spatioasa. Am inrosit in obraji si mi-am plecat capul sa nu se observe acest lucru, dar Kaname imi apuca barbia, ridicandu-mi chipul, iar buzele sale le aparara pe ale mele, intr-un sarut apasat si posesiv, aratand ca eu eram de acum inainte proprietatea lui. Imi asez mainile pe umeri sai si ii gem usor in gura, cand degetele sale lungi si dibace, au inceput sa ma mangaie pe spate si abdoment, trimitand fiori dulci in tot corpul, pana in varful firului de par. Atat de atent si senzual..., imi soptesc in minte, lasandu-ma pe spate, razamandu-ma de peretele vanei din faianta si fonta. Era asa de bine in bratele sale, dar tot momentul tandru s-a destramat, cand Kuran a coborat cu mainile spre interiorul coapselor mele, ce ma facu sa imi infig mana in gatul sau si imi arat colti, dandu-i de inteles ca nu sunt jucaria nimanui. Ies din vana, stergandu-mi corpul cu scarba de mine si de vampirul din cada, ce ma privea intrebator.
- Nu sunt jucaria ta sexuala, ii spun pe un ton rece si categoric, dandu-i de inteles ca m-a calcat rau de tot pe nervi.
Ies din baie, incepand sa ma imbrac cu uniforma de scoala, dar ma enervez si imi trag pe mine costumul de Vanatorul Mortii, fiindca vroiam sa ma destind si sa vanez niste Level E. Deschid usa balconului si ies pe ea, urcandu-ma pe balustrada balconului. Noaptea e tanara, la fel si eu, imi spun in gand, sarind de pe balcon si aterizand foarte fin pe iarba si pierzandu-ma in intumecimea padurii, ca un demon ce eram de fapt.

Imi urmaream prada din umbra, fara ca aceasta sa stie ca este urmarita si incurand va ajunge pranzul meu. Sar de pe acoperis, aterizand direct in spatele sau si imi infig coltii in gatul Level-ului E, incepand sa il golesc de sange. Aud pasi apropiindu-se de gangunl unde eram si il transform pe vampir in praf, apoi ma ascund intr-o scara de bloc.
- Esti sigura ca l-ai simtit aici pe Oskar? Aud vocea lui Akatsuki, trecand pe acolo alaturi de Yukie si Ruka.
Mda, numai de ele nu aveam chef in momentul de fata. Ma intorc cu spatele si cand vreau sa urc din nou pe acoperisul blocului, scara lua foc din senin.
- Intoarce-te incet, sa iti vedem chipul, ii aud vocea Rukai, cum imi ordona calma, dar puteam sa ii miros frica, fiindca simteau ca eram un Pure-Blood si nu un Level B ca si ei.
Ochii imi devenira rosiatici, iar puterile mele psihokinetice, au facu o gaura imensa in tavan. Sunt inconjurat de o linie foarte subtire, albastra si incepu sa plutesc spre tavan, spre groaza asa-zisilor recuperatori ai mei. Akatsuki isi trimise focul ala blestemat dupa mine, dar am refacut tavanul, inainte ca focul sa ma atinga. Trec prin podele si tavane, pana am ajuns pe acoperisul blocului.
- Buna Oskar, aud vocea lui Kaname, lucru ce ma facu sa inghid ochii si sa mormai niste injuraturi la adresa lui. De ce fugi de mine? Ma intreba satenul, facand cativa pasi spre mine.
Ridic o spranceana perspicace, iar vampirul fusese azvarlit in podea, trecand prin aceasta, la etajul de dedesupt. Privesc luna si zambesc amuzant, gandindu-ma la macelul ce am sa-l fac printre catelusi, mai ales ca era luna noua si nici un catelus nu isi puteau folosi puterile de nemuritor. Moartea nu poate fi pacalita niciodata, imi spun in gand si sar de pe cladire, scufundandu-ma in intunericul dintre alei, ca un diavol ce traieste in strafundurile Iadului. Era timpul sa repar greselile clanului meu din trecut si sa ii restitui onoarea de mult pierduta. Sunt greseli ce se pot remedia imediat, dar altele trebuie remediate cu grija si in timp, ca sa nu se agreveze situatia...

[Eirenne]

Nu stiu cum se face ca de fiecare data cand sunt absolut plictisita si gasesc putin timp liber sa comentez pe ici pe colo, se nimereste sa fie in vreun topic de-al tau. Posibil sa fie din cauza faptului ca ai nspe mii de topicuri deschise, dintre care nici macar unul indeajuns de decent scris incat sa imi dea rabdarea sa il citesc pana la capat.

In primul rand nu stiu daca ti-a atras cineva atentia asupra faptului ca prima greseala pe care ai facut-o este chiar titlul. Pentru ca newsflash, e gresit! Inteleg tendinta de a alege un titlul in engleza pentru ca da, unele chiar suna mai bine, dar Doamne iarta-ma, daca alegi sa faci asta, macar asigura-te ca nu ai scris o prostie. Si in cazul in care iti este lene sa pui mana pe un dictionar sau ma rog, sa dai search pe Google, ca doar asta e la moda in zilele noaste, am sa presupun ca in loc de pray este prey si ca titlul tau se scrie "I'm not your prey"/"I am not your prey"/"Not your prey", pentru binele meu si al sanatatii mele mintale.

Cred ca am mentionat asta si in celalalt topic al tau... Cand scrii, orice ai scrie tu, nu amesteci timpuri verbale cum ai amesteca diferite condimente al caror gust il cunosti intr-un preparat pentru ca desi nu ai mai gustat combinatia respectiva, ai certitudinea ca nu poti sa o dai in bara. In principiu pentru ca atunci cand e vorba de gramatica, ceea ce am descris mai sus efectiv NU se aplica.

Legat de capitole, incearca sa le maresti sau asteapta mai mult pana postezi unul. Este destul de enervat sa tot citesti franturi si franturi, zic eu.
Nu o sa stau sa ma leg de absolut fiecare greseala pe care am gasit-o pentru ca mi-ar lua probabil ceva timp si nu dispun de asa ceva momentan, dar iti pot spune ca:
- poti sa reduci din dialog daca decizi sa pastrezi lungimea capitolelor asa cum este.
- descrierea... pai... stii... mai ai de lucrat la ea. La stadiul in care este acum nu gasesc decat cuvantul puerila care sa o caracterizeze - asta evident pentru ca incerc inca sa fiu draguta.
- nu te avanta sa pui +18 acolo doar pentru ca intr-adevar in ultimul timp lumea are o anumita preferinta pentru literatura erotica. Ma rog, de fapt nu doar in ultimul timp, literatura erotica a reprezentat pentru multi un domeniu de interes, dar mai nou au si curajul sa recunoasca asta - cu o oarecare mandrie pentru ca nah, sunt la moda. Daca nu esti stapana pe ceea ce implica asta, atunci nu te duce cu capul inainte si fara plasa de protectie.
- corecteaza textul inainte de a-l posta sau daca nu simti ca iti poti sesiza singura greselile, roaga pe cineva sa arunce un ochi peste ceea ce vrei sa postezi. Oricat de prost scris este un text in ceea ce priveste modurile de expunere si ideea propriu-zisa, clar este cu mult mai acceptabil daca are o gramatica impecabila si este lipsit de greseli de scriere.



N-am sa te pwp, dar as aprecia daca ai incerca sa imbunatatesti ceva, fie gramatica, fie descrierea, ceva... orice! Si nu ma refer strict la topicul acesta ci in general, la tot ceea ce postezi in sectiunea de Fan Fiction.

[Nywa]

@ Eirenne mersi mult pentru sfaturi si voi incerca sa tin cont de ele. Stiu ca am multe ficuri deschise, dar daca ai observat, acum las mai mult timp intre postari, fiindca nu prea imi mai permite timpul sa scriu cat de mult as vrea. Voi incerca atata toate greselile, dar nu stiu daca reusesc. Te mai astept pe aici ^.^

Capitolul 12

Stateam in umbrele ruinei ce apartinea unei vechi capele catolice, vechi de foarte mult timp, pantand din intunericul absolut, cum lupisori faceau de straja la intrare in barlogul lor, pentru a preveni vreun atac inamic asupra lor. Puteam sa pun pariu ca ei mergeau pe proverbul european: Paza buna, trece primejdia rea, dar unde era paza, cand urma sa ai dusman pe un vampir destul de mortal? Zambesc veninos si ochii mei devenira rosi, insetati de sange si pregatit sa macelareasca acele nenorociri ale naturii. Scot niste ace de la spate si imi misc mainile fulgerator, iar doua sute de ace din argint intrara in corpul lor, ucigandu-i pe capete si alertand totodata si pe ceilalalti, ce erau ascunsi prin tocuri de usa sau in alte incaperi ruinate ale foste cladiri crestine. Ies din ascunzatoare si pasesc peste cadavrele varcolacilor, lucru ce ma facu sa zambesc ironic, mai ales ca puteam sa ucid fara macar sa las urme. Aud un fosnet in spatele meu si imi dau ochii peste cap si sa oftez usor si iritat.
- Iesiti afara, Shiki-san si Aido-san, spun calm, iar cei doi vampiri se materializara din intuneric, incepand sa cerceteze trupurile de catelusi fara viata si incotosionate de durerea, de a patrunde argindul in corp.
- Deci astia sunt catelusi aia, de care a vorbit vampirul ala din Norvegia, care e fratele tau? Ma intreba visiniul - Shiki -, impungand cu varful adidasului trupul unui varcolac, intorcandu-l cu fata in sus.
- Asta le este forma umana, dar dupa noaptea asta, se pot transforma in forma de nemuritor, le dau raspunsul, fara macar sa il fi cerut unul.
- Cum arata in forma nemuritoare? Ma intreba Aido, facandu-ne pe mine si Shiki sa pufnim despretuitor, intr-o tuse seaca.
Vreau sa raspund, dar un ras amuzant rasuna in jurul nostru, iar de nicaieri se materializa Kaname, imbracat civil si cu un pardisiu gri, lung pana aproape in pamant, deschis de tot. Mda, numai de el nu avea chef sa dau acum. Satenul se opri in fata mea, iar eu m-am dat cativa pasi mai in spate, fiindca din partea lui ma putea astepta la orice, mai ales dupa ce l-am trimis prin acoperisul unui bloc, pana la parter sau in subsol. Pe acolo a ajuns sau cred ca a ajuns. Inainte sa spun ceva, vampirul aparu in fata mea si ma apuca de mana, apoi ma lovi in stomac, inainte sa reactionez cumva, iar ochi mi se inchisera, alunecand in nestire...

Incercam sa ma misc, dar abdomenul meu ma durea atat de rau, incat credeam ca, cineva a pus acolo bucati de fier, incalzite si se raceau usor, torturandu-ma cu placere sadica. Incerc sa respir normal, dar imi era cam prea greu si acest lucru. Am inceput sa rad si sa plang in acelasi timp, amintindu-mi cum Markus incerca sa respire, dupa ce se antrena cu Laura si ajungea cu rani necompatibile cu viata pentru muritori, dar cam grave pentru cei din neamul meu. Simt niste degetele, cum imi mangaiau scalpul, incurcandu-se in parul meu, ce era usor carliontat la varfuri. Deschid cu greu ochii si vad perdelele unui baldachin, ce samanau cu o matase foarte lichida, de culoarea ametisului.
- U... Unde sunt? Intreb pe un ton secatuit de puteri si ragusit, simtind impunsaturi in gat, din cauza ca era foarte uscat.
- Esti in siguranta, micuta mea steluta a Nordului, aud vocea lui Kaname, cum pluti pana la urechile mele, iar buzele sale depusera un sarut lenes pe pavilonul urechii mele stangi. Esti la conacul Kuran, in camera mea, mai exact, imi sopti in ureche, facandu-ma sa ma intorc pe spate, pentru a-l vedea pe vampir.
Aceasta miscare gresita imi facu din nou cunostinta cu durerea din stomac, lucru ce imi aduse tot ce aveam in organ, direct in gura, urmand sa vomit. M-am tarat cu greu afara din pat, vomitand intr-un colt, fiindca nu eram nesimtit sa vomit, tocmai in mijlocul patului. Dupa ce am golit tot din stomac, ma proptesc in perete, din cauza picioarelor ce imi tremurau ca varga, iar genunchi imi cedara, aproape picand cu ei in fecalele ce le-am dat afara din mine, daca nu ma prindea Kaname de mijloc.
- Vrei sa bei ceva? Ma intreba pe un ton cald si binevoitor, facandu-ma sa ma simt rusinat de mine insami si de purtarea mea grosolana.
Dau din cap ca nu si gem de frica, cand pomeni de hranit. Nu stiam daca eram capabil sa mai tin ceva in stomac, pana cand nu il linistesc. Il aud cum chicoti amuzant, apoi ma lua in brate cu grija, asezandu-ma pe pat. Incepu sa se desfaca la camasa, ramand la bustul gol in fata mea, iar eu mi-am intorc capul intr-o parte opusa lui, pentru a-mi ascunde usoara roseata din obraji. Simt greutatea lui in pat, iar spre suprinderea mea, tanarul se afla deaspura mea. Ma ridica in fund, dar ma tinea de spate, ca sa nu pic la loc in asternuturi, fiindca eu numai aveam pic de vlaga momentan.
- Bea, scumpul meu, sopti in ureche, ducandu-mi capul la gatul sau si il tinu lipit acolo.
Incerc sa ma impotrivesc, dar mireasma dulce a pielii sale ma tenta atat de mult, incat am cascat gura, iar colti isi facura aparitia in dantura mea perfecta si ce se afundasera lacomi in epiderma subtire. Imediat am simtit gustul dulce-acrisor al sangelui ce imi invada gura si umplandu-ma cu energie proaspata si excitanta. Il aud pe vampir cum ofta de placere, cand mi-am miscat putin soldul, pentru a sta mai bine. Imi retrag colti si ii ling rana, pentru a se inchide si sa nu ii mai curga sange.
- De ce te-ai oprit? Ii aud vocea ragusita si se lasa pe spate, tragandu-ma deasupra lui, putand sa ii vad ochii aceia minunati si misteriosi.
- Nu ai gemut ca te durea? Il intreb confuz, devenind usor agitat, cand m-am trezit sub trupul sau.
- Nu am gemut de durere, pisoiasul meu balai, imi sopti in ureche si ma saruta apasat pe buze, facandu-ma sa imi pierd capul.
Atat de ireal...

[ohaio_angel]

Soo..am ajuns si aici...
Nu am ceva special fata de anime-ul Vampire Knight (eh..l-am vazut si nu am cuvinte le lauda..pfff...ce mai fan)
Deci majoritatea oamenilor au ceva cu Zero, dar aici predomina Kaname si noua iubire Oskar, care se lasa greu..asta este o idee noua si bine sustinuta.Sunt total de acord cu Oskar in legatura cu dragoste lui Kaname fata de el...nu are nimic impotriva cu dragostea ce io poarta Kaname, dar totul are o limita cand ajunge la altceva( dorintele carnale).Bravo Oskar...
Ma amuza rau apelativele pe care le folosete Kaname ...''pisoiasul meu balai''...'''micuta mea steluta a Nordulu''..absolut amuzante....:))....
Capotolele sunt scrute, dar bine aranjate sa nu fie una scurta, altul lung si tot asa...apreciez asta chair daca sunt scurte...again aceasi fraza...:))
Ok. bafta

[Nywa]

[center]Capitolul 13[/center]

Buzele sale fierbinti ma faceau sa pierd contactul cu realitatea, iar degetele sale calde, ce ma mangaiau pe spate, ma faceau aproape sa torc sub atingerile sale.
- Oskar, esti atat de dulce, incat ma innebunesti, imi sopti in ureche, iar aerul sau cald, imi gadila delicat timpanul.
- Kaname..., murmur numele sau, cautandu-i buzele pe care le-am gasit imediat.
Erau atat de fine si de matasoase, incat ma pierdeam in moliciunea lor. Ma las pe spate, tragandu-l si pe vampir deasupra mea, ce imi asculta deindata chemarea fara vorbe a trupului meu. Imi bag mainile in parul sau saten, cand incepu sa ma sarute pe gat si imi dadea partea de sus a costumului meu de vanator, jos de pe trupul meu. Ma musca incet de piele, lasandu-mi urme vagi, peste care isi trecea limba peste ele.
- Ma gadili, il atentionez, chichotind, cand ma musca la baza gatului, facandu-l si pe el sa zambeasca.
Ma arcuiesc, cand ii simt buzele apasate pe nuri mei, dar in minte imi veni senzatie de neuitat, ce le-am trait alaturi de Lily... Deschid brusc ochii, iar respiratia mi se accelera in acel moment. Ii aud vocea lui Kaname cum ma intreba ce s-a intamplat. Trag aer in piept incercand sa ma calmez, dar era in zadar, fiindca puteam pune pariu pe oricat, ca Lily ma va gasi chiar si in gaura de sarpe. Tresar cand mi-am dat seama unde am mai vazut acel copil de vampiri, pe care l-am salvat, acum ceva timp. Daca fratele sau cel mic m-a gasit in oras, salvandu-l, atunci nici el nu prea departe, imi spun in gand, ridicandu-ma in picioare si pornind cu pasi apasati spre fereastra. Ar fi trebuit sa ii fi spus de la inceput vampirului, care este adevarata mea identitate si destinul meu.
- Oskar, ce s-a intamplat? Ii aud galsul cald si dulce, cum se ridica din pat, venind in spatele meu, punandu-si mainile umeri mei.
- Am facut o greseala si acum trebuie sa o repar, murmur, punandu-mi mainile in crutis peste piept, prinzindu-mi umeri cu degetele, simtintu-i caldura pieli.
- Poti sa imi spui, ca poate te ajut. Nu uita sunt un om cu multa influienta, se oferi satenul, facandu-ma sa scap un tatait amuzant si ironic.
- Oricata influienta ai avea tu, Lily are si mai multa decat tine, ii spun numele problemei mele, indreptandu-ma spre pat si incepand sa ma imbrac. Tata a facut un pact cu Lily, ca mama mea sa nu moara la nastere, eu voi fi cu Lily, de aceea am si peceta sa, mai adaug, intorcandu-ma spre vampir, imi ridic maioul si ii arat un mic lantisor din aur, ce imi inconjura talia, ascuns foarte bine in boxeri. Kaname, esti un tanar minunat, iar eu nu te merit, ii soptesc si il pup pe obraz, apoi ies din camera, indreptandu-ma in fuga spre iesire din pensiune.
Deschid usa de la intrare si ii zambesc trist lui Marian, ce se juca cu un catelus alb din rasa Husky siberian. Il lua in brate, cand m-am apropiat de el si imi zambi, dar ochii de un amaramiu-lichit, nu zambeau. Mda, fratesu era foarte furios pe mine. Imi folosesc puterile, ridicandu-l pe pusti in aer si am pornit amandoi, pierzandu-ne in padure...

Ies din desisul de copaci, vazand o caleasca neagra, inchisa, trasa de patru cai negri ca noaptea, luminata de cateva felinare cu petrol. Langa usa se afla un vampir de Level-D, care facu o plecaciune spre mine si Marian, iar satenul - baietelul - alerga spre trasura, urcand repede acolo. Inghit in sec si ma indrept spre trasura.
- El este aici? Il intreb pe vizitiu, tresar cand o mana imbracata intr-o manusa alba, isi facu aparitia din intunecimea transportului. Mersi oricum, Oliver, ii multumesc slujitorului, apucand mana respectiva si urcandu-ma in trasura.
Ma asez in fata lui Lily, iar ochii sai, de un aramiu-lichid, confundandu-se usor cu un galben-auriu, ma priveau amuzanti, dar in acelasi timp acuzatori. Imi intorc privirea, uitandu-ma la copilasul ce se juca cu puiul de caine, ce tot latra bucuros si vroia sa prinda o minge de jucarie.
- E foarte fericit, ca i-ai lasat mamei tale vorba sa ii dea un pui de la cateaua ta, Lady, cand aceasta a nascut, ii aud vocea vampirului din fata mea, trecandu-si o mana prin parul scurt, negru, cu mici reflexi de albastru la lumina.
- Ma bucur ca ii place, murmur, panicandu-ma, cand brunetul veni intr-o secunda pe aceeasi bancheta ca si mine, lasandu-si fratiorul sa se joace cu companionul sau necunvatator.
Parfumul sau barbatesc, proaspat, racoros si mereu enigmatic, imi dadea fiori. Incerc sa ma abtin sa nu il trimit prin peretele celalalt al trasuri, cand buzele sale carnoase si dulci, se lipira pentru o secunda de gatul meu, vrand sa ma guste. Il aud cum chicoteste enigmatic, apoi bate cu degetul aratator de la mana stanga in geamul de langa capul meu, iar vizitiul il trase putin, pentru a auzi comanda. Brunetul rosti un cuvant in araba, pe care nu am reusit sa il prind, apoi inchise geamul. Incepu sa ma mangaie pe cap, iar ochii mei au inceput sa se inchida, alunecand intr-un somn lin si fara vise. De ce eu...

[Kira's Scarlet]

Vai cat imi place ficul asta. Imi place de Lily asta. E asa super. Mie mi-ar conveni un Lily X Oskar. Deci Oskar un vampir de nivel A. Ce interesant. Ma intreb ce se va intampla in continuare.
Nu am gasit ficul asta pe blog, ori oi fi eu chioara? Ma duc sa caut mai bine. Poate gasesc vreun next supriza. Anyways ^^ Mi-a placut enorm acest fic si abia astept next.
Spor la scris ^^