Răspunsuri: 1.782
Subiecte: 135
Data înregistrării: Aug 2010
Reputație:
89
Zupi: 47.841 z
'Luceafarul' de Mihai Eminescu.
Nu dau BAC-ul, dar ma gandesc ca atat am retinut si eu, probabil au facut-o si multi altii .
EDIT: Rhan, well done, you were faster xD.
De fapt cred ca Horia a vrut sa faca putin pe desteptul, iar. Tsk, tsk, tsk.
probabil n-ai primit niciodata
telegramele mele sau poate
nu credeai ca e vital cand
lumea mea se descompunea
in ceasuri si goluri
de mine
au imbatranit in cadente
si sentimentele mele
sub greutatea
atator vieti netraite...
Clicky
Răspunsuri: 377
Subiecte: 35
Data înregistrării: Jun 2010
Reputație:
38
Zupi: 8.085 z
Luceafărul de Mihai Eminescu.
Nu mă aşteptam să pui aşa ceva, adică mi se pare chiar simplu.
Edit: Uberwald, mi-ai luat-o înainte
Tenderest touch leaves the darkest of marks,
And the kindest of kisses break the hardest of hearts
~Florence + The Machine
Răspunsuri: 66
Subiecte: 1
Data înregistrării: Feb 2011
Reputație:
3
Zupi: 1.842 z
Haha, ciudat... this was close. Pai sa vad, dau edit imediat
@Uberwald: As fi ghicit ca e pendulul daca as fi fost prin preajma... am citit o bucata din carte cat am fost la o matusa, da' dupa ce-am pleacat n-am putut s-o gasesc pe la nici o biblioteca (ciudat)... cartea e putintel grea ce-i drept.
Asa... pai:
"Bău o ultimă înghiţitură, stinse lumina, urcară scăriţa. În pragul dormitorului, don Fermin se apleca să-l sărute: trebuia să fi avut mai multă încredere-n taică-tu, schimodie; orice-ai fi făcut, orice-ai fi devenit, el tot pe tine te iubea cel mai tare, schimodie. Intră în dormitor şi se trânti pe pat. Rămase cu ochii țintă la bucata de cer de pe geam până se crăpă de ziuă. Când lumina fu destul de putemică, se ridică şi cotrobăi prin dulapul cu haine. Sârma era exact acolo unde-o lăsase ultima oară.
- Trecuse mult timp de când nu mă mai jefuisem singur, Carlitos - zise Santiago.
Gras, cu râtul mare, cu codiţa tirbuşon, purcelul din pământ ars trona printre pozele cu Chispas şi Tete, lângă steguleţul colegiului. Când termină de scos cu sârma bancnotele dinăuntru, sosiseră deja lăptarul, brutarul, şi-Ambrosio spăla maşina în garaj.
- Şi după cât timp ai intrat să lucrezi la "Cronica"? - zise Carlitos.
- După două săptămâni, Ambrosio - zice Santiago."
Răspunsuri: 361
Subiecte: 4
Data înregistrării: Jul 2010
Reputație:
21
Zupi: 5.515 z
Vargas Llosa - Conversatie la Catedrala
"A gandi in fiecare clipa si a-ti pune probleme capitale la tot pasul, a avea permanent in constinta indoiala propriului tau destin, a simtii oboseala de a trai, a fi obosit de ganduri si de existenta ta pana dincolo de orice rezistenta, a lasa o dara de sange si de fum dupa tine, ca simboluri ale dramei si ale mortii fiintei tale, inseamna a fi nefericit in asa masura, incat ti-e scarba de tot fenomenul acesta al gandirii si te intrebi daca reflexivitatea nu e o pacoste pe capul omului. Multe sunt de regretat in lumea pe care n-ar trebui sa regret nimic. Si ma intreb: Merita aceasta lume regretul meu?"
Do not speak unless you can improve the silence.
Răspunsuri: 361
Subiecte: 4
Data înregistrării: Jul 2010
Reputație:
21
Zupi: 5.515 z
Nu ma asteptam sa nu recunoasteti stilul lui Cioran, dar nah ><
<--Hint
Do not speak unless you can improve the silence.
Răspunsuri: 1.782
Subiecte: 135
Data înregistrării: Aug 2010
Reputație:
89
Zupi: 47.841 z
Well, that's an evident hint. Emil Cioran, 'Pe culmile disperarii'.
'― Nu, eu am să fac cumpărăturile. Creditele or egaliza ele totul, dar egalizează mai uşor o membră de trib. Sunt atât de obişnuiţi să dea femeilor o atenţie foarte mică, sau chiar nici un fel de atenţie, încât automat mă vor trata la fel şi pe mine... Dar iată magazinul de haine Unde am mai fost.
― Am să aştept aici, afară. Adu-mi o eşarfă roşie, frumoasă ― una care să facă impresie.
― Nu te preface că ai uitat înţelegerea noastră. Voi aduce două. Şi de asemenea, încă o robă albă... pe măsura mea.
― N-o să li se pară ciudat ca o femeie să cumpere o robă albă?
― Bineînţeles că nu. Au să presupună că o cumpăr pentru un însoţitor mascul care, întâmplător, are măsura mea. De fapt, nu cred că au să-şi bată capul cu vreo presupunere atâta vreme cât cartea mea de credit este valabilă. '
It's 'copasta' from an e-book, not from the Internet .
probabil n-ai primit niciodata
telegramele mele sau poate
nu credeai ca e vital cand
lumea mea se descompunea
in ceasuri si goluri
de mine
au imbatranit in cadente
si sentimentele mele
sub greutatea
atator vieti netraite...
Clicky
Răspunsuri: 1.782
Subiecte: 135
Data înregistrării: Aug 2010
Reputație:
89
Zupi: 47.841 z
Hint:
― Cât de mult timp? Are de gând să neutralizeze acea ripostă folosindu-mă pe mine, dar văd că nu se oboseşte prea tare. Nu dă nici un semn că ar încerca să-mi construiască reputaţia. Oriunde merg în Wye, rămân un anonim. Mulţimile de Wyeni nu se adună ca să mă aclame. La buletinele de ştiri holovizate, nimic.
Dors zâmbi.
― S-ar zice că te nemulţumeşte faptul că nu ai ajuns celebru. Eşti naiv, Hari. Sau nu eşti istoric, ceea ce este acelaşi lucru. Cred că mai degrabă ar trebui să fii mulţumit că studiul psihoistoriei va face din tine istoric, decât că ar putea salva Imperiul. Dacă toţi oamenii ar înţelege istoria, nu ar mai face tot timpul aceleaşi greşeli stupide.
Google names
probabil n-ai primit niciodata
telegramele mele sau poate
nu credeai ca e vital cand
lumea mea se descompunea
in ceasuri si goluri
de mine
au imbatranit in cadente
si sentimentele mele
sub greutatea
atator vieti netraite...
Clicky
Răspunsuri: 19
Subiecte: 0
Data înregistrării: Aug 2010
Zupi: 274 z
Preludiul Fundatiei- Isaac Asimov
Si tin sa mentionez ca nu am folosit google names
Prin psihoistorie, si Hari, as in Hari Seldon a devenit cam evident, ruusiiine sa-mi fie.
Si, ca situatia sa nu mai fie asa lame (doua persoane ghicesc ceva din ani in Paste)
De îndată ce intră în odaie, o cuprinse neliniştea ; totul i se părea atât de ciudat, încât îşi spuse : „Vai. doamne, ce-o fi azi cu mine, de mi-e aşa de frică ?... Că doar altădată mă simţeam atât de bine la bunicuţa !"
Şi, fără să mai aştepte, strigă :
— Bună dimineaţa !
Dar nu primi niciun răspuns.
Scufiţa Roşie se apropie atunci de pat şi dădu perdelele la o parte. Bunicuţa stătea întinsă în pat, cu scufia trasă peste ochi şi avea o înfăţişare atât de ciudată, încât fetiţa întrebă :
— Vai, bunicuţă, da' de ce ai urechi atât de mari ?
— Ca să te pot auzi mai bine.
— Vai bunicuţo, da' de ce ai ochii atât de mari ?
— Ca să te pot vedea mai bine.
— Vai, bunicuţo, da' de ce ai mâini atât de mari ?
— Ca să te pot apuca mai bine.
— Da', bunicuţo, de ce ai o coşcogeamite gură ?
— Ca să te pot înghiţi mai bine.
You know this one guys? Doar suntem niste cititi + It's a classic
Răspunsuri: 213
Subiecte: 7
Data înregistrării: Sep 2010
Reputație:
6
Zupi: 3.260 z
A doua oară nu mai are haz, Tom Araya.
Dar bănuiesc că este noua operă a lu' Iilicianu' sau Tapaptievichi, "Antimetabolizica Exhaustivă la modul cel mai apoteotic", nu ?
Mi-a plăcut cum reuşeşte să evidenţieze chintesenţa eternului spiritual, prin asemuirea vieţii cu un rahat de câine, într-un mod, apodictic vorbind, mefistofelic.
Correct me if I'm wrong
I am a lying asshole and a troll.
Răspunsuri: 19
Subiecte: 0
Data înregistrării: Aug 2010
Zupi: 274 z
Pretty close, e "Critica ratiunii pure" de Kant.
Post your stuff Grim.
|