23-04-2011, 10:01 PM
Hey lume ^^ Imi cer mii de scuze ca am postat asa de tarziu dar am tot modificat si ba nu mai aveam inspiratie ^^". Imi cer scuze in special de la DeDal care a trebuit sa ma astepte atat si probabil sa ma si injura :)). Fara alte introduceri, va urez lectura placuta si sper sa va placa!
___________________________________________________________________________
Capitolul 2. O altfel de aventură
Eram alături de avocatul meu, Itachi Uchiha, un bărbat cam în jur de douăzeci şi opt de ani, cu părul negru, prins intr-o coadă la baza gâtului si cu ochii de aceeaşi culoare, în faţa uşii sălii de judecată. Apăs clanţa plictisit şi intru în încăperea luminoasă în care se aflau vreo zece mese în spatele cărora se aflau câte două scaune. În faţa meselor se afla o alta, aia fiind a judecatorului.
Probabil vă întrebaţi de ce mă aflu aici, nu? Răspunsul este simplu: am violat o femeie.
Flashback:
Mă plimbam pe străzile pustii ale oraşului în căutarea unei aventuri. Nu ştiu de ce, deşi sunt homosexual, am chef să fac prostioare cu o femeie. Noaptea domnea peste oraşul luminat. Nu peste mult timp zăresc la un colţ de stradă o tânără cu trăsături fine. Părul îi era auriu iar ochii, dacă nu mă înşeală privirea, erau căprui. Era îmbrăcată într-o rochie fără bretele ce îi scoteau în evidenţă sânii mari şi picioarele zvelte. Era încălţată cu o pereche de sandale cu tocul cui. Cu cât mă apropiam mai mult, cu atât începeam să îmi dau seama că o cunosc de undeva. Dar de unde? O mai văzusem undeva, cu cineva. Iar acel cineva era Sasuke Uchiha, un tip cu părul asemenea abisului şi ochii la fel de întunecaţi. Ţin minte că o cheamă Tsunade. Cum am mai zis, i-am văzut pe amândoi la o petrecere la care eram invitat şi eu. Cred că aş putea avea o aventură destul de interesantă cu ea.
Grăbesc pasul până am ajuns în spatele ei. I-am pus mâna la gură şi am tras-o într-o înfundătură. Aceasta ţipa înspăimântată şi se tot smucea din braţele mele, fără a avea succes. Braţele mele putenice o ţineau bine ca să nu cumva să scape. Aceste ţipete şi ochii ei înspăimântaţi şi plini de lacrimi îmi creeau o satisfacţie greu de descris în cuvinte. Îmi plăcea să o văd cum suferă, cum plânge. Probabil ar da orice ca iubiţelul ei, Sasuke, să o salveze. Dar nu o să fie aşa. O să îi fac noaptea aceasta un chin.
Scot din buzunarul de la blugii mei negri un briceag ÅŸi îl plimb uÅŸor pe gâtul tinerei. O dâră de sânge se prelingea pe pielea ei fină, catifelată. Lacrimile îi brăzdau obrazul îmbujorat, iar buzele rozalii ÅŸi cărnoase i se uscară. ÃŽncerca să nu îşi lase perlele să îi mângâie chipul Å£inând ochii strâns închiÅŸi, fără folos însă. Un zâmbet pervers îmi apare pe chipul ÅŸi îi smulg brutal rochia de pe ea lăsând-o goală. Victima începu să tremure ÅŸi mai tare decăt înainte bănuind ce aveam de gând să fac. Se agita din ce în ce mai tare aÅŸa că, i-am tras un pumn în burtă. Tsunade scuipă pe tricoul meu verde puÅ£in sânge. ÃŽntr-un final aceasta se lăsă pe asfaltul rece. Mi-am desfăcut prohapul ÅŸi mi-am dat jos pantalonii, apoi boxerii, urmănd ca Tsunade să îmi sugă ,,jucăriaâ€. Aceasta se împotrivea dar am prins-o de păr ÅŸi am ajutat-o să îşi facă treaba. Doar stiind cata suferinta ii voi provoca acelui Sasuke ma excita cum nici iubita lui nu putea sa o faca. După vreo două minute mă satur de asta ÅŸi o ridic pe tânără în sus după care o pătrund putenic făcând-o să geamă de durere. Åžiroaiele de lacrimi încă îi mai inundau chipul angelic, acum palid. Făceam miÅŸcări alerte de du-te-vino creându-mi mie o plăcere greu de explicat ÅŸi victimei un sentiment groaznic, de durere. Cum toate au un sfărÅŸit, am ajuns ÅŸi eu la acesta ÅŸi îmi dau drumul în ea. Aceasta începu ÅŸi mai tare să plângă ÅŸi să tremure în timp ce eu respiram alert. Trag o gură de aer după care mă îmbrac la loc. Mă asigur că nimeni nu este prin zonă ÅŸi am părăsit locul cu pricina lăsănd-o pe fată acolo.
End of Flashback
Uite aşa am ajuns eu în locul ăsta infernal. Mă aşez la una dintre mese alături de avocatul meu şi mă uit în jurul meu să văd cine mai este pe aici. La masa de lângă a mea se aflau Sasuke şi cu avocatul lui, Sasori No Danna. Acesta avea părul roşu asemenea focului infernului şi ochii de un căprui cuceritor. Nu ştiu dacă este un avocat aşa de bun dar cu siguranţă Itachi va face o treabă bună şi mă va scăpa din prostia asta în care am intrat. Trebuie să o facă. Totuşi e ciudat că Itachi luptă împotriva fratelui său mai mic. Dar având în scandalului dintre ei doi, nu mă mai miră deloc. De fapt, nici nu îmi pasă. Nu mă bag în problemele lor de familie.
Peste vreo cinci minute, pe uşă îşi face apariţia judecătorul, un bărbat de aproximativ cinci zeci de ani. Avea părul lung, de culoarea zăpezilor, strâns într-o coadă la baza gătului. Avea o privire dură dar, în acelaşi timp şi blândă, înţelegătoare.
Roşcatul s-a dus spre masa judecătoului fiind urmat de avocatul meu. Din discuţia celor trei am reuşit să aud cum Sasori protesta pentru că nu îl lăsa să arate dovezile. Ultimul cuvânt a fost al judecătorului care spunea că inculpatul, adică eu, este de natură homosexuală. Roşcatul, auzind acestea, a rămas perplex. Parcă era picat din lună. Pe faţa lui se vedea clar că nu îi convenea că am scăpat aşa uşor.
Nu ştiu de ce dar acest Sasori este altfel decât ceilalţi băieţi cu care am mai fost. Parcă e o oarecare atracţie dar nu ştiu cum să explic. Poate o atracţie fizică sau nu ştiu. Ochii lui plictisiţi mă fac să cred că e sătul de monotonia în care trăieşte. Costumul lui, format dintr-o cămaşă albă, o cravată ce se asortează cu sacoul şi pantalonii, îi evidenţiază trupul bine lucrat. Deja gândurile interzise îmi năvălesc mintea şi nu vor să mă lase în pace.
Sunt trezit la realitate de vocea impunătoare a judecătorului care îmi spunea că pot să plec. Eu şi cu acesta părăseam încăperea lăsându-i pe cei doi avocaţi în ea. Gândul îmi stătea doar la roşcat şi imaginile erotice din mintea mea nu încetau să deruleze. Drace! De ce mă gândesc la tipul ăsta? Niciodată nu am mai avut un astfel de sentiment. Tot ce vreau eu acum este să ajung acasă şi să dorm puţin. Poate aşa voi reuşi să uit de cele petrecute astăzi.
Urcam in masina neagra a avocatului meu si am pornit pe strazile aglomerate spre casa mea. Priveam ingandurat pe geam. La ce imi sta gandul? La multe. Intamplarile din ziua de azi mi se derulau in minte. Gandul mi s-a oprit la acel roscat. In ultimul timp numai la el imi sta gandul. As vrea sa scap de el. Parul acela de foc si ochii cafenii... La gandul asta mi-am muscat buza inferioara pana mi-a dat sangele. Ah firar! La ce ma tot gandesc? E aiurea! Dar totusi... o aventura cu el nu mi-ar strica. Chiar mi-ar face placere. Poate dupa, cine stie, pot sa folosesc asta in folosul meu sau sa imi bat joc de el. Pe chipul meu aparu un zambet smechier si observ ca masina parcase in fata casei mele. Imi iau la revedere de la Itachi si ies din masina.
_____________________________________________________________________________
Sper ca v-a placut si va astept cu comentarii ^^
Scuzati ca ultimul paragraf nu are diacritice dar l'am scris acum si am uitat sa le pun. Poate cand am timp o sa le pun ;)
___________________________________________________________________________
Capitolul 2. O altfel de aventură
Eram alături de avocatul meu, Itachi Uchiha, un bărbat cam în jur de douăzeci şi opt de ani, cu părul negru, prins intr-o coadă la baza gâtului si cu ochii de aceeaşi culoare, în faţa uşii sălii de judecată. Apăs clanţa plictisit şi intru în încăperea luminoasă în care se aflau vreo zece mese în spatele cărora se aflau câte două scaune. În faţa meselor se afla o alta, aia fiind a judecatorului.
Probabil vă întrebaţi de ce mă aflu aici, nu? Răspunsul este simplu: am violat o femeie.
Flashback:
Mă plimbam pe străzile pustii ale oraşului în căutarea unei aventuri. Nu ştiu de ce, deşi sunt homosexual, am chef să fac prostioare cu o femeie. Noaptea domnea peste oraşul luminat. Nu peste mult timp zăresc la un colţ de stradă o tânără cu trăsături fine. Părul îi era auriu iar ochii, dacă nu mă înşeală privirea, erau căprui. Era îmbrăcată într-o rochie fără bretele ce îi scoteau în evidenţă sânii mari şi picioarele zvelte. Era încălţată cu o pereche de sandale cu tocul cui. Cu cât mă apropiam mai mult, cu atât începeam să îmi dau seama că o cunosc de undeva. Dar de unde? O mai văzusem undeva, cu cineva. Iar acel cineva era Sasuke Uchiha, un tip cu părul asemenea abisului şi ochii la fel de întunecaţi. Ţin minte că o cheamă Tsunade. Cum am mai zis, i-am văzut pe amândoi la o petrecere la care eram invitat şi eu. Cred că aş putea avea o aventură destul de interesantă cu ea.
Grăbesc pasul până am ajuns în spatele ei. I-am pus mâna la gură şi am tras-o într-o înfundătură. Aceasta ţipa înspăimântată şi se tot smucea din braţele mele, fără a avea succes. Braţele mele putenice o ţineau bine ca să nu cumva să scape. Aceste ţipete şi ochii ei înspăimântaţi şi plini de lacrimi îmi creeau o satisfacţie greu de descris în cuvinte. Îmi plăcea să o văd cum suferă, cum plânge. Probabil ar da orice ca iubiţelul ei, Sasuke, să o salveze. Dar nu o să fie aşa. O să îi fac noaptea aceasta un chin.
Scot din buzunarul de la blugii mei negri un briceag ÅŸi îl plimb uÅŸor pe gâtul tinerei. O dâră de sânge se prelingea pe pielea ei fină, catifelată. Lacrimile îi brăzdau obrazul îmbujorat, iar buzele rozalii ÅŸi cărnoase i se uscară. ÃŽncerca să nu îşi lase perlele să îi mângâie chipul Å£inând ochii strâns închiÅŸi, fără folos însă. Un zâmbet pervers îmi apare pe chipul ÅŸi îi smulg brutal rochia de pe ea lăsând-o goală. Victima începu să tremure ÅŸi mai tare decăt înainte bănuind ce aveam de gând să fac. Se agita din ce în ce mai tare aÅŸa că, i-am tras un pumn în burtă. Tsunade scuipă pe tricoul meu verde puÅ£in sânge. ÃŽntr-un final aceasta se lăsă pe asfaltul rece. Mi-am desfăcut prohapul ÅŸi mi-am dat jos pantalonii, apoi boxerii, urmănd ca Tsunade să îmi sugă ,,jucăriaâ€. Aceasta se împotrivea dar am prins-o de păr ÅŸi am ajutat-o să îşi facă treaba. Doar stiind cata suferinta ii voi provoca acelui Sasuke ma excita cum nici iubita lui nu putea sa o faca. După vreo două minute mă satur de asta ÅŸi o ridic pe tânără în sus după care o pătrund putenic făcând-o să geamă de durere. Åžiroaiele de lacrimi încă îi mai inundau chipul angelic, acum palid. Făceam miÅŸcări alerte de du-te-vino creându-mi mie o plăcere greu de explicat ÅŸi victimei un sentiment groaznic, de durere. Cum toate au un sfărÅŸit, am ajuns ÅŸi eu la acesta ÅŸi îmi dau drumul în ea. Aceasta începu ÅŸi mai tare să plângă ÅŸi să tremure în timp ce eu respiram alert. Trag o gură de aer după care mă îmbrac la loc. Mă asigur că nimeni nu este prin zonă ÅŸi am părăsit locul cu pricina lăsănd-o pe fată acolo.
End of Flashback
Uite aşa am ajuns eu în locul ăsta infernal. Mă aşez la una dintre mese alături de avocatul meu şi mă uit în jurul meu să văd cine mai este pe aici. La masa de lângă a mea se aflau Sasuke şi cu avocatul lui, Sasori No Danna. Acesta avea părul roşu asemenea focului infernului şi ochii de un căprui cuceritor. Nu ştiu dacă este un avocat aşa de bun dar cu siguranţă Itachi va face o treabă bună şi mă va scăpa din prostia asta în care am intrat. Trebuie să o facă. Totuşi e ciudat că Itachi luptă împotriva fratelui său mai mic. Dar având în scandalului dintre ei doi, nu mă mai miră deloc. De fapt, nici nu îmi pasă. Nu mă bag în problemele lor de familie.
Peste vreo cinci minute, pe uşă îşi face apariţia judecătorul, un bărbat de aproximativ cinci zeci de ani. Avea părul lung, de culoarea zăpezilor, strâns într-o coadă la baza gătului. Avea o privire dură dar, în acelaşi timp şi blândă, înţelegătoare.
Roşcatul s-a dus spre masa judecătoului fiind urmat de avocatul meu. Din discuţia celor trei am reuşit să aud cum Sasori protesta pentru că nu îl lăsa să arate dovezile. Ultimul cuvânt a fost al judecătorului care spunea că inculpatul, adică eu, este de natură homosexuală. Roşcatul, auzind acestea, a rămas perplex. Parcă era picat din lună. Pe faţa lui se vedea clar că nu îi convenea că am scăpat aşa uşor.
Nu ştiu de ce dar acest Sasori este altfel decât ceilalţi băieţi cu care am mai fost. Parcă e o oarecare atracţie dar nu ştiu cum să explic. Poate o atracţie fizică sau nu ştiu. Ochii lui plictisiţi mă fac să cred că e sătul de monotonia în care trăieşte. Costumul lui, format dintr-o cămaşă albă, o cravată ce se asortează cu sacoul şi pantalonii, îi evidenţiază trupul bine lucrat. Deja gândurile interzise îmi năvălesc mintea şi nu vor să mă lase în pace.
Sunt trezit la realitate de vocea impunătoare a judecătorului care îmi spunea că pot să plec. Eu şi cu acesta părăseam încăperea lăsându-i pe cei doi avocaţi în ea. Gândul îmi stătea doar la roşcat şi imaginile erotice din mintea mea nu încetau să deruleze. Drace! De ce mă gândesc la tipul ăsta? Niciodată nu am mai avut un astfel de sentiment. Tot ce vreau eu acum este să ajung acasă şi să dorm puţin. Poate aşa voi reuşi să uit de cele petrecute astăzi.
Urcam in masina neagra a avocatului meu si am pornit pe strazile aglomerate spre casa mea. Priveam ingandurat pe geam. La ce imi sta gandul? La multe. Intamplarile din ziua de azi mi se derulau in minte. Gandul mi s-a oprit la acel roscat. In ultimul timp numai la el imi sta gandul. As vrea sa scap de el. Parul acela de foc si ochii cafenii... La gandul asta mi-am muscat buza inferioara pana mi-a dat sangele. Ah firar! La ce ma tot gandesc? E aiurea! Dar totusi... o aventura cu el nu mi-ar strica. Chiar mi-ar face placere. Poate dupa, cine stie, pot sa folosesc asta in folosul meu sau sa imi bat joc de el. Pe chipul meu aparu un zambet smechier si observ ca masina parcase in fata casei mele. Imi iau la revedere de la Itachi si ies din masina.
_____________________________________________________________________________
Sper ca v-a placut si va astept cu comentarii ^^
Scuzati ca ultimul paragraf nu are diacritice dar l'am scris acum si am uitat sa le pun. Poate cand am timp o sa le pun ;)