Fic of the Week 3 - Lucrari

[Teh]

Ok, am venit şi eu să votez. Ah, a fost muuult de scris şi sunt tired o.o

Lucrarea 1
Decepţiile şi Obsesiile Morţii

Să vedem, lucrarea nu a fost scrisă deloc rău. Dar atât. Adică, a fost scrisă foarte bine însă ideea folosită şi modul în care ai transpus-o ( nu mă refer aici la cuvinte, la exprimări ) nu m-a atras în mod deosebit.

Trecând peste asta, o să menţionez faptul că titlul nu mi se pare prea potrivit. Ei bine, având în vedere conţinutul, se poate spune că „ merge”, dar cam atât. În rest, oricum nu se potriveşte şi este prea lung şi complicat pentru ceea ce conţine, şi mai deloc inspirat. Cred că ar fi trebuit să mai lucrezi la el pentru că nu a ieşit pe cât se putea de bine.

În ceea ce priveşte conţinutul, nu am văzut greşeli de gramatică sau de tastare, deşi mi s-a părut pe undeva că era o virgulă pusă aiurea ( din punct de vedere al spaţierii, dar nu am notat aşa că nu am nici cea mai mică idee unde, ce şi cum ).

Ca idee, cum am mai zis, nu m-a atras în mod special. Iar iubire. Da, iubirea este frumoasă dar nu m-a atras. Vreau ceva moarte. Mai mult s-a învârtit în jurul iubirii, la un moment dat. Da, temele sunt combinate destul de ok şi modul în care ai scris este foarte plăcut, ai cuvinte frumoase şi se vede că ai un vocabular destul de dezvoltat. Şi pot preciza chiar că în anumite momente ai avut o oarecare intensitate în cuvinte şi mi-ai transmis anumite sentimente ( surpriză plăcută pt. că nu aş fi crezut asta citind începutul, faza cu emoţiile transmise s-a petrecut mai spre final ). Însă, chiar dacă ai scris frumos, ideea tot nu înfloreşte ( dacă pot folosi acest cuvânt ) prea mult în ochii mei. Pur şi simplu nu mă atrage. Poate chiar din cauza dragostei.
REPET, a fost scrisă destul de bine, cu oarecare mici suişuri şi coborâşuri, legate poate tot de idee, dar subiectiv vorbind nu mă atrage.

Apreciez, desigur, modul în care ai „ aşezat în pagină” , foarte estetic şi folosirea diacriticilor, pentru că asta ne dă nouă – cititorilor, oportunitatea de a înţelege mai bine. Ca aspect, ca şi coerenţă şi mod de transpunere a idei, e foarte bine. Dar ca idee în sine, not as good as I wanted it to be, regarding the way you wrote.

Lucrarea 2
Viata eterna!NU!...Moarte.

Titlul nu mă atrage şi este scris şi într-un mod foarte inestetic. Puteai găsi ceva mai scurt şi fără atâtea semne de punctuaţie, care oricum nu ştiu cât de corecte sunt folosite astfel şi îi dau şi un aspect nu prea plăcut. Mesajul transmis prin titlu este sugestiv şi are legătură cu conţinutul, acesta este singurul merit al titlului, din punctul meu de vedere.

Greşeli? Ei bine, spaţierea este o problemă la lucrarea ta. Adică, am mai explicat asta de multe ori pe la diferite topicuri dar o voi mai face odată, nu mă deranjează : ). Spaţierea se face astfel : text – semn de punctuaţie – spaţiu – text. Gen: Maria are mere. Vreau şi eu! Maria, răspunde! ( etc, presupun că ai înţeles ceea ce vreau să spun ).
corbi negrii. – corbii negri, poate? Altfel nu prea înţeleg ce şi cum ai vrut să spui tu aici.
Da exista – da, exista.
În ceea ce priveşte versurile puse la final, m-au amuzat într-un fel anume dar nu asta este ideea, nu îmi place cum ai folosit „ <<” şi „>>” e foarte inestetic. Puteai folosi doar câte una „ < ” „>”, era mai estetic, sau pur şi simplu ghilimelele noastre drăguţe.
Era mai ok dacă scriai cu diacritice, textul ar fi fost mai uşor de înţeles deşi nu au fost mari probleme în ceea ce priveşte înţelegerea lui, fiind scurt şi oarecum la obiect şi… estetic vorbind, nu arată atât de rău ( vreau să spun modul în care ai aşezat în pagină, I like it ).

Ideea în sine este plăcută şi modul în care ai transpus-o, îmi place modul acela „ scârbos” de exprimare, nu… Scârbos nu este termenul potrivit, poate oarecum vulgar. Nu ştiu, nu prea îmi vine la ora asta, dar ideea este că te-ai descurcat pe acea parte şi a „ sunat” ( dacă pot folosi acest termen ) destul de ok. Ideea cu moartea? Am mai întâlnit-o, sincer. Dar mi-au plăcut versurile de final şi au avut un oarecare impact ( plăcut ) asupra mea. Lucrarea nu este în sine extraordinar de reuşită sau ieşită din comun, dar este destul de plăcută şi scrisă destul de ok.

Lucrarea 3
Durere

Titlul este destul de sugestiv, ce pot să zic. Deşi sec, pe de altă parte, pentru că în aceeaşi măsură poate să nu însemne nimic, însă doar citind lucrarea realizezi ce însemnătate are şi devine oarecum plăcut deşi la prima vedere nu ar avea cine ştie ce „ valoare” ( lol what a word I used ).

Am găsit foarte multe greşeli, ce nu am văzut au fost greşeli de exprimare sau de spaţiere, însă am văzut greşeli de tastare şi gramaticale. Le-am notat pe parcurs, pe cele pe care le-am zărit şi cred că este destul de corect să le menţionez aici pentru a ţi le scoate în evidenţă, lawl.
pleapelor – pleoapelor, poate.
aceaşi – aceeaşi ( se scrie cu doi de „ e”, „ aceea” – see? „ acea” , e o diferenţă )
ohii – ochii ( ai mâncat un „ c” )
poat – pot ( ai adăugat un „a” inutil )
îndemnândumă – îndemnându-mă ( cratimă! )
lăsa-ţi – lăsaţi ( eu mă las, tu te laşi, el se lasă, ea se lasă, noi ne lăsăm, voi vă lăsaţi, ei / ele se lasă; voi mă lăsaţi… / voi nu mă lăsaţi ).
tulbere- tulbure ( ăh, ai tastat greşit )
pregătindumă – pregătindu-mă ( cratimă… ăh, nu se poate să fie legat, este incorect – văd că ai două greşeli de acest gen : pregătind ( ştii tu, a se pregăti ) iar „ mă” pentru persoana în sine, pentru a exprima „ posesia” ( DACĂ o pot spune aşa ). Adică e doar o altă formă a exprimării: eu mă pregătesc, şi nu se poate scrie legat, e foarte incorect.
surptinzătoare – surprinzătoare ( greşeală de tastare )
împingândul – împingându-l ( cratima! )

Ideea mă plictisea pe la începutul lucrării, trebuie să recunosc. Nu mă atrăgea de nici un chip. Desigur, filozofia băgată nu a fost practic rea, adică a avut acolo un fel de esenţă ( dacă o pot numi aşa ) şi aceea a fost destul de plăcută însă mă plictiseam pur şi simplu. Modul tău de a scrie nu e rău, având în vedere că ai un vocabular destul de ok şi lucrarea nu pot spune că este nereuşită, e scrisă ok. Şi totuşi, modul în care ai expus totul, m-a plictisit. Mă pierdeam acolo prin cuvinte şi mai mult stăteam să caut greşeli decât să fiu atentă la ceea ce se întâmpla. Ai îmbinat şi tu dragostea cu moartea, suferinţa. Indeed, se părea că sunt două chestiuni ce merg extraordinar de bine împreună, I do not know about that, but trecând peste asta, spre sfârşit parcă te-ai mai redresat, I could say so, şi a ieşit ceva mai bunicel. Sfârşitul a fost destul de reuşit şi mi-a plăcut cum ai descris partea aceea când voia să se sinucidă. Voiam să o facă, dar nu s-a întâmplat. Oricum, a fost reuşită acea parte şi dacă ne gândim la idee, destul de bine conturată aici. Având în vedere că ai dat o nouă nuanţă morţii, transformată de fapt într-o durere vie. Moarte? O nouă definiţie, presupun. Asta ai transmis tu prin lucrarea ta.
Am apreciat diacriticele.
Ăh, partea de final, „ încurajarea ” aceea a dat un punct în plus lucrării, destul de drăguţă.

Lucrarea 4
Cine-mi este moartea?

Nu-mi place titlul. Nu am idee de ce. Poate că mi se pare prea … pueril şi pentru că îmi amintesc într-un alt mod de conţinut. Oricum nici la prima vedere nu m-a atras. Semnul întrebării în titlu? Uneori nu se vede rău, în cazul de faţă… Cred că te puteai gândi la altceva. Întrebarea pusă chiar nu merge pentru un titlu, nu merg mână în mână şi dă o aură destul de neplăcută lucrării.

În ceea ce priveşte eventualele greşeli, nu am văzut decât o mică problemă la spaţiere gen „ …Cuvânt” trebuia să pui spaţiu, gen: … Cuvânt ( yeah, sunt cam strictă dar dacă tot am văzut-o, am menţionat-o ).
Deşi plămânii mei tânjesc după aer eu simt că respir, prezenţa ta. – nu pare destul de corect scris aşa, poate ceva de genul: Deşi plămânii mei tânjesc după aer, eu simt că respir prezenţa ta. Altfel nu înţeleg ce ai vrut să spui prin asta.
totuuşi – totuşi ( un singur “u”, presupun că e greşeală de tastare ).

Lucrarea m-a plictisit grozav pe la început, până aproape de final. Nu a avut ceva care să mă atragă, ideea este destul de ok deşi eu, personal, am mai întâlnit-o şi am văzut şi alte abordări asupra acestei teme, însă… Hmm, nu ştiu, modul în care ai expus-o, oarecum filozofic, duce spre plictiseală. Pentru simplul fapt că te face să te pierzi în decor şi să uiţi ce citeşti fiind atent/ă mai mult la celelalte aspecte ale lucrării, greşelile, estetica, logica, etc. Deci, ca şi fir narativ nu m-a atras până într-un anumit punct. Mă refer aici la partea de final când în sfârşit a apărut moartea.
Pentru că până atunci făceai referire la iubit, la … lucruri de genul acela, încă o comparaţie între moarte şi iubire şi sentimentele de acest gen, nu mă atrage în mod special asta sau poate modul în care a fost transpus. Aşa că nu îmi plăcea, dar într-un anumit punct, acela când a apărut adevărata „ moarte” ai reuşit să îmi captivezi atenţia şi eram foarte prinsă în „acţiune”. Pot spune că mi-a plăcut cum ai descris acolo.
Şi apoi ai dat cu bâta-n lac pentru că sfârşitul propriu zis, referindu-mă la ultimele rânduri, nu este reuşit deloc. Este prea copilăros şi destul de … sec, dacă o pot spune aşa, întorsătura este stupidă. Se luptă, lucrarea ta, între o lucrare serioasă şi un fel de pamflet. În cazul de faţă, sunt poli atât de opuşi încât combinarea lor nu prevede nici un lucru bun. Adică, dacă ar fi avut poli ceva mai apropiaţi, dacă ar fi existat anumite concordanţe, ar fi ieşit bine, dar aşa nu s-au îmbinat cum ar fi trebuit şi nu a ieşit deloc bine. Te induce în eroare şi la un moment dat te exasperează. Înainte de ultimele rânduri propriu zise, îmi plăcea, apoi s-a transformat în ceva ce fusese şi la început.
Diacriticele sunt apreciate.

Lucrarea 5
Graniţe stinse

Titlul nu este rău. Este, de fapt, destul de ok şi foarte promiţător.

Greşeli nu am văzut.
Cât despre conţinut… Mi se pare că ai făcut propoziţiile prea lungi şi prea obositoare, din punctul meu de vedere bineînţeles. Mă refer aici la faptul că deşi ai descris frumos totul, propoziţiile au fost oarecum mai greoaie ( prea multe detalii ) şi la un moment dat te pierdeai pe acolo cu totul.
Repet, lucrarea a fost frumos scrisă, a avut cuvinte frumoase şi ca şi idee este satisfăcătoare, însă modul în care ai scris-o, cu prea multe cuvinte şi propoziţii lungi, dă dureri de cap.

Ca şi idee, cu riscul de a mă repeta, mi-a plăcut. Moartea văzută din această perspectivă este o idee destul de … neaşteptată pentru mine, pentru că într-adevăr nu mă aşteptam la aşa ceva din partea acestei ediţii de fotw şi am fost plăcut surprinsă de lucrarea ta ( plus că am apreciat diacriticele ). Ideea, deci, a fost bună. A fost expusă frumos în felul ei, deşi propoziţiile au fost obositoare şi te-ai descurcat la descriere foarte bine.
Şi finalul a fost foarte plăcut. Acolo mi-a plăcut în mod special faptul că a fost puţin mai scurtă „ cu teamă, căci legea nu ocoleşte pe nimeni”. A fost destul de frumos pentru simplul fapt că ai reuşit să redai moartea sub o formă foarte interesantă. Mă refer aici la lege, la regulă, de parcă moartea este pur şi simplu o lege şi dacă priveşti în ansamblu, exact asta şi este.
Viziunea ta asupra morţii, a temei acestei ediţii, a fost foarte plăcută şi reuşită. Şi totuşi, textul a fost prea încărcat, acesta este singurul inconvenient.

Lucrarea 6
Recviem

I AM SPEECHLESS.

Titlul este perfect, nu mă întreba de ce, pur şi simplu m-a cucerit.
Conţinutul? Nu ştiu ce rost mai are să comentez, pentru că nici nu îmi găsesc cuvintele potrivite.
Greşeli nu am văzut dar trebuie să recunosc că am fost atât de prinsă în textul propriu zis, în ceea ce se întâmpla acolo încât am uitat să fiu atentă la orice altceva. Nu, probabil că nu am uitat dar nici măcar nu mi-am dat seama.
Ideea pe care ai folosit-o a fost… Ah, nu. Nu ideea. Nu ideea este baza. Ci modul în care ai expus-o. Modul acesta de descriere, de expunere, de naraţiune, de… oh, Doamne, am rămas fără cuvinte, este minunat. Ai scris atât de frumos şi de intens şi de captivant încât m-ai lăsat fără cuvinte.
E foarte … profund.
Lucrarea este excepţională.

Modul în care ai expus-o, adică estetic vorbind, este perfect. Diacriticele sunt foarte apreciate. Lucrarea este extraordinar de reuşită şi m-a impresionat până în măduva oaselor. A fost o plăcere să o citesc şi nici măcar nu mi-am dat seama când s-a terminat. Ideea ta de moarte este într-un fel ciudat şi perfid şi… frumos, originală.

Lucrarea 7
Influxul mortii

Titlul este foarte interesant, sugestiv şi plăcut. Nu am ce comenta în privinţa acestuia.

Descrierea a fost foarte plăcută, textul a fost uşor de înţeles şi estetic vorbind, chiar arată bine. Deşi m-au deranjat puţin versurile din melodie pentru că nu le-am înţeles utilizarea, necesitatea, referirea făcută la ele. Ah, nu, referirea am putut s-o pricep având în vedere că avea legătură cu textul, şi deşi se văd bine, le găsesc uşor inutile într-un anumit punct şi nu pot pricepe de ce personajul tău zice la final, „ ultimul vers avea să urmeze”, dar de fapt dacă stau să mă gândesc deja îmi vin câteva idei. În orice caz, este aşezat foarte bine şi versurile sunt frumoase.

Am observat ÅŸi niÅŸte greÅŸeli,
Zâmbesc ironică – zâmbesc ironic ( nu e nevoie să treci la feminin, pentru că aici nu se referă la masculin, cuvântul ironic. Ci, de fapt, la adevărata semnificaţie a cuvântului, la ironie ).
catalogheaze – cataloghează
se uite la mine – se uită la mine

În ceea ce priveşte ideea în sine, pot spune că mi-a plăcut. Ai scris foarte plăcut şi am regretat enorm faptul că nu ai scris cu diacritice, s-ar fi văzut mult mai frumos şi având în vedere că lucrarea este de calitate « superioară « ar fi ieşit foarte bine, estetic vorbind şi totodată ar fi fost mai uşor de înţeles ( având în vedere ora şi oboseala mea m-am uitat de trei ori la cuvântul „ rad” pentru a-mi da seama că se referă la „râd” ).
În orice caz, a fost o idee expusă foarte frumos şi uşor de citit.

Lucrarea 8
Interferenţe

Titlul nu mi se pare cine ştie ce la prima vedere dar după ce citeşti ai deja o altă impresie a întregii lucrări. Şi ajungi să crezi că se potriveşte la perfect.

Modul în care ai scris poate fi numit cu uşurinţă original şi în ceea ce priveşte ideea, de asemenea. MAXIM ORIGINAL. Scuză-mi aberaţia însă sunt prea obosită pentru a mai reuşi să fiu şi coerentă.
Greşeli nu am văzut şi nici nu am fost prea atentă, fiind prinsă în textul în sine. Frumos. Bine realizat. Estetic. Apreciez diacriticele.

Ideea, mi se pare genială. Am rămas iar fără cuvinte şi pot spune cu foarte multă plăcere că am fost surprinsă extraordinar de plăcut de această lucrare. Deşi nu mă aşteptam să văd ceva atât de reuşit, se pare că acum observ. Frumos. Bine lucrat. Ah, e pur şi simplu genial. E „ altceva”, dacă pot spune aşa. Un mod minunat de a încheia această ediţie de fotw, lucrarea este pur şi simplu frumoasă şi altceva nu mai pot comenta.

Finalul este genial.



Fir-ar el al naibii de update. Acum văd că mai sunt două lucrări.

Lucrarea 9
Suflet nevinovat

Titlul nu-mi inspiră nimic şi e plictisitor. Nu ştiu cât de potrivit pentru lucrare însă nu inspiră cine ştie ce şi nu atrage.

Lucrarea … În modul în care este scrisă nu poate fi numită reuşită.
Însă, ca idee, o apreciez foarte mult ( mi-a murit şi mie un câine săptămâna asta * sad face * - închizând paranteza! ). Nu a fost transpusă într-un mod genial, desigur şi trebuie să recunosc că m-am amuzat din cauza exprimărilor folosite şi … Proverbul acela, în fine, este un nivel diferit faţă de lucrarea pe care am citit-o mai înainte şi trecerea este cu adevărat prea bruscă ( de apreciat totuşi faptul că nu am văzut greşeli, asta este destul de ok ).
Revenind, ca şi idee ai fost destul de profundă.
Deşi ca naraţiune, modul în care ai povestit, nu m-a atins deloc. Parcă era o învăţătură oarecare dar care dacă este spusă ( rostită ) cum trebuie atunci are impactul acela teribil asupra cuiva. Acesta nu este cazul, însă.
Textul tău nu este cine ştie ce din orice punct de vedere, dar ca idee pot spune că trece la limitele de sus. Pentru simplul fapt că ai evidenţiat o moarte atât de profundă şi dureroasă. Nu ştiu dacă asta a fost iniţiativa ta, însă ai reuşit să o faci. Repet, modul în care ai scris nu mă atrage nici câtuşi de puţin, dar ideea ta m-a impresionat destul de mult.
Juvenilă dar profundă.
Nu mă aşteptam să găsesc şi aşa ceva pe aici.

Lucrarea 10
Conversatie primordiala

Titlul, îţi zic drept, nu are nicio culoare. Ar fi trebuit să te mai străduieşti la el pentru că nu se potriveşte deloc cu conţinutul.

Descrierea este greoaie, prea greoaie la un moment dat. Nu îmi place cum ai expus dialogul, să ştii că liniile de dialog se pot folosi oricând şi la drept vorbind nu prea înţeleg de ce ai utilizat în cazul de faţă ghilimelele pentru asta, nu erau necesare. Ok, nu arată rău, estetic vorbind lucrarea ta e ok, dar aşa ca fapt divers, liniile de dialog nu mor niciodată.

Ideea este destul de ok dar totodată plictisitoare.
Mi-a plăcut la început, faza cu etajul 2, chiar m-a făcut să zâmbesc şi mi-am zis „ o să fie interesant” dar apoi am fost cam dezamăgită, realizând că m-am înşelat. Lucrarea are potenţial dar pentru moment doar atât.
Te-ai grăbit, conversaţia a devenit seacă şi greu de desluşit la un moment dat iar … modul în care ai narat, destul de greoi. Încărcat. Şi neînţeles ( mda, totul este căzut din pom şi servit pe o tavă din argint unor persoane care nici măcar nu ştiu ce’s alea bune maniere, nu-i aşa că nu pricepi nimic? Cam aşa merge şi cu textul tău ). Tu ţi-ai imaginat frumos dar într-o lucrare trebuie să fi şi explicit.

Am văzut o greşeală de tastare, la un moment dat mai văzusem şi altceva dar nu am notat pe moment aşa că am uitat ( mi-e lene să reiau ) : Cumoscut – cunoscut

La descriere puteai să mai lucrezi, să o faci ceva mai scurtă, dialogul mai explicit, replicile mai pe „ înţeles”. Eh, nu o să continui cu asta. Potenţialul rămâne.


Voi vota cu lucrarea 6 şi cu lucrarea 8, adică Recviem şi Interferenţe. Indiferent de ordine, ambele mi-au plăcut enorm şi prezint felicitările mele cele mai sincere, lucrările au fost extraordinar de reuşite.

De asemenea ţin să felicit şi restul lucrărilor şi persoanelor ce au participat şi să vă urez succes în continuare. Vă apreciez efortul şi poate am fost dură/răutăcioasă/nesimţită în comentariile mele dar nu este cu neapărată intenţie. Afară de comentarii, vă apreciez munca.