Eleganţă şi pasiune

[βεκi]

Well...am aparut si eu dupa o saptamana de lenevit=]] Scuze pentru intarziere, dar chiar am avut o mare lene in mine si inca o mai am xD Imi este atat de greu sa mai cutreier zup-ul , dar simtete flatata ca doar pentru tine fac acest lucru xD Deci...te rog =]]
Sa revenim la noul capitol...intr-un cuvant:perfect. De unde iti vin toate ideile astea? Imi place la nebunie cum povestesti, cum narezi tot o.o Cum am mai spus si inainte, te pricepi sa descri aceea atmosfera din acel timp trecut. Chiar te pricepi si te felicit pentru acest lucru, nu multe persoane pot ceea ce poti tu. So, bravo ^-^ Imi place foarte mult acest capitol, mai ales ca a aparut Daniel.Imi aduc aminte cat ne gandeam noi sa ii alegem un nume=]] Imi place foarte mult de el, este personajul meu masculin preferat. Nu l-ai descris prea mult, dar se vede ca e un afemeiat si nu ii plac relatiile o.o Nu vrea nici sa se casatoreasca. Totusi, pare un tip foarte misterios.Eu una sunt curioasa sa aflu mai multe despre el, deoarece este un personaj foarte interesant dupa parerea mea. Nick isi are si el rolul in acest fic, dar eu una il ador pe Daniel=]] Ma bucur ca a aparut si sora lui Daniel, Diana :3 Ai numit-o dupa mine, thx :* Chiar este deranjata de comportamentul fratelui ei, ramane sa vedem daca acesta se va schimba.
Greseli de tastare nu am vazut, nici ca le-am urmarit ca un detectiv. Am fost prea cuprinsa in sirul povestii. Stai foarte bine la capitolul moduri de expunere si te felicit inca o data. Chiar imi place cum descri actiunea, sentimentele personajelor.
Felicitari pentru cel de-al doilea capitol, chiar este reusit. So...eu una astept continuarea cu o mare nerabdare si curiozitate, deoarece chiar vreau sa aflu ce se va intampla cu personajele noastre. Abia astept clipa cand Daniel si Angele se vor cunoaste. Chu:3

[Berry.]

Merci pentru comentarii, fetelor >:d< . Sper să vă placă şi prima parte din capitolul 3 la fel de mult, partea a doua cred că o postez marţi :-? .

* * *

Capitolul trei

Prima parte

___

- Doamne, cum arăt ? Îmi stă bine rochia ? Am părul bine prins la spate ?
- Diana, arăţi superb . . . şi ştii foarte bine asta, domnişoara Andrews îşi privea exasperată buna prietenă încercând să o calmeze. O să fii atracţia balului azi, aşa că te rog frumos să ai încredere în tine, spuse Angèle pe un ton calm, duios, având un zâmbet dulce pe chipul ei firav.
Fără îndoială, domnişoara Weston arăta superb. Avea părul prins într-un coc de balerină la spate, lăsând nişte şuviţe de păr să-i cadă uşor pe faţa albă. Semăna cu o păpuşă de porţelan în rochia ei crem din dantelă şi împodobită cu nişte trandafiri galbeni, cu obrajii roşii şi cu un zâmbet vioi pe chip. Încerca să aibă încredere în sine . . . trebuia să aibă încredere în ea! Până la urmă, era seara ei şi nimeni, sau nimic, nu i-o va distruge.
Cu puţin mai multă încredere în ea decât mai devreme, îşi îmbrăţişă buna amica, Angèle. Erau cele mai bune prietene de când s-au cunoscut şi, în toţi aceşti ani, nimeni nu le-a văzut vreodată certate sau supărate. Se înţelegeau mai bine ca nişte surori şi aveau încredere una în alta. Atât de diferite în exterior, dar atât de asemătătoare în interior, ele două au fost, sunt şi vor fi prietene pe viaţă.
Pe când trăsura lor se îndrepta spre bal, domnişoara Andrews se juca absentă cu o şuviţă din părul care-i era lăsat pe spate şi se unduia frumos către talie. Se gândea la Nicolas. Era amuzant, prietenos, frumos şi o făcea întotdeauna să râdă. Era încântător cu ochii lui de un albastru superb şi avea cel mai frumos zâmbet pe care l-a văzut vreodată.
Doamne, ce bun prieten i-ar fi fost dacă înţelegea, în sfârşit, că ea nu îl iubea. La dracu! Pe cine încerca ea să păcălească ? Nicolas nu ar vrea niciodată să îi fie doar prieten, iar următoarea dată când Angèle îl va refuza, el sigur va avea să dispară din viaţa ei pentru totdeauna. Iar ea nu dorea asta! Avea să facă orice ca el să rămână lângă ea . . .
Când trăsura ajunse la destinaţie, domnişoara Andrews a fost cea care a coborât prima. Cu o graţie desăvârşită, ea urca scările mari din marmură neagră. Un vânt răcoros îi flutură părul, iar sub luna plină, în rochia ei de culoarea unui smarald care îi punea ochii în evidenţă, Angèle arăta ca un înger venit pe pământ sub chip de om.
- Angèle . . . ştii, eu am uitat să îţi spun ceva şi cred că nu îţi va plăcea. Promiţi că nu te vei supăra pe mine dacă îţi spun ? vocea Dianei suna ca clinchetul unor clopoţei.
- Promit că nu mă voi supăra, chicoti domnişoara Andrews exagerând puţin tonul solemn.
- La bal va veni şi Daniel. S-a întors acum câteva zile din Paris şi . . . Doamne, te simţi bine, nu e aşa ?
Chiar dacă Angèle dădu din cap afirmativ, ea nu se simţea deloc bine.
Îşi amintea de Daniel şi de zâmbetul lui atrăgător. Îşi amintea de felul lui provocator de a fi şi în acest moment, ea ar fi dorit să fie oriunde altundeva numai nu unde avea să fie şi el. Îşi amintea că atunci când ea avea zece ani, el a părăsit-o şi a plecat în Franţa. Atunci, ea îl iubea mult. Dar acum, nu l-a văzut de opt ani şi a auzit multe lucruri rele despre el. Ca un Casanova în toată puterea cuvântului, se juca cu fetele, iar apoi le părăsea.
În tot acest timp, ea a avut o viaţă minunată. Cu ce drept s-a întors el, după atâta timp, ca să îi dea ei lumea peste cap ? Încă ţinea la Daniel, dar nu voia să devină doar o jucărie pentru el. Peste ceva timp, el avea să plece iar şi să o părăsească din nou. Iar din această cauză, ea îşi promise că până se va întâmpla acest lucru, îl va ignora.
Toată seara, domnişoara Weston a băut mai multă şampanie decât a băut în toată viaţa ei, a dansat mai mult decât a dansat vreodată şi se simţea perfect alături de persoanele care o înconjurau.
Dar Angèle nu . . .


________
Edit : Mda -_- '' , de când am postat primul capitol am vrut să pun poza aceasta, dar tot am uitat : | . Ptr moment pun doar poza cu Angèle şi apoi când găsesc poze bune ptr celelalte personaje, le pun : D .

Angèle

[SnowFlake.]

Hey Berry >:D< ! I'm here sa-ti comentez al treilea capitol. Puteam eu sa nu trec pe aici , pentru sys mea ? Ei , bine nu cred ;]].
As vrea sa-ti spun ca ador prietenia dintre cele doua fete <3. Diana si Angele sunt un exemplu minunat pentru fetele din ziua de azi ^^. Chiar daca Angele nu doarea ca Daniel sa vina la bal >.> si ii displacea , a tacut pentru binele si bucuria prietenei sale cele mai bune pe viata :x , iar acesta este un lucru de admirat. O ador din ce in ce mai mult pe Angele <3 , cat si rafinamentul ei.
Il urasc pe Daniel pentru ca este prea afemeiat >.<" , ohhh ... il prefer pe Nicolas de 1000 de ori :x , dulcele si scumpul Nicolas <33 , care nu a aparut deloc in capitolul asta TT.TT a fost doar mentionat , te voi tine minte xD.
Ador capitolul trei <3 , ma rog prima parte ..
Spor la scris >:D< , inspiratie multa <33 si partea a doua din capitolul trei sa vina cat mai repede .. :x

Hugs For :
Mon Cherie >:D< !

[Nami]

Me here >:D< Am încercat să îmi adun niţel minţile, ca să nu mă apuc să vorbesc p`aci de Sterling, Demi, Channy sau Stemi. Dar Sterling e adorabil. <3 :X Uite că deja deviez de la subiect, dar tu mă înţelegi, că nah`, suntem surori şi amândouă îl iubim pe Sterling. <3
Aşa, deci, îmi place descrierea. Şi dialogul nu este sec. Mi-a plăcut partea în care ai descris prietenia dintre fete.
" Erau cele mai bune prietene de când s-au cunoscut şi, în toţi aceşti ani, nimeni nu le-a văzut vreodată certate sau supărate. Se înţelegeau mai bine ca nişte surori şi aveau încredere una în alta. Atât de diferite în exterior, dar atât de asemătătoare în interior, ele două au fost, sunt şi vor fi prietene pe viaţă. "
ÃŽmi place acest pasaj. Mai ales ultima fraza.
Repetiţii şi greşeli de tastare nu prea am văzut, şi nici nu le-am căutat. Spor la scris.

[Me†al.]

Waaa.. Metăluţ iz here. Am promis un comm, nu ? Aşa că hai să-mi ţin promisiunea.
Bun, deci îmi place foarte mult ideea. E tare interesant că e desprinsă din secolul optişpe şi asta o face specială, in my oppinion. Povesteşti chiar foarte bine toată acţiuna şi reuşeşti să introduci cititorul în atmosfera secolului.
Personajele sunt interesante, iar domnişoara Andrews pare cel mai expresiv personaj din întreaga poveste, precum şi Nicolas.
Acţiunea e chiar interesantă şi mă face să mă întreb ce o să se întâmple în următorul capitol. Chiar mă întreb ce se va întâmpla cu Angela şi Daniel.
Descrierea este prezentă în text şi te face să-ţi imaginezi costumaţiile personajelor.
Dialogul nu este sec.
N-am găsit nici o greşală, dar nici n-am stat să le caut. Fiecare mai greşeşte.
Aşa... Cam atât am de spus. Sunt curios să văd ce se va întâmpla în continuare. Succes.

[Arişică]

Ooof, sotioara draga de cand am promis si eu un comm >:D< Dar m-a cam retinut "o micuta" problema, ca sa spunem asa...
Deci, revenind la capitol...ce pot sa iti spun? Imi place XD Atitudinea Angelei e extraordinara...adica e o fata atat de hotarata si cu principii bine definite. In capitolul asta imi place ca ai pus in evidenta prietenia celor doua fete. Diana, desii are un frate cam ( e putin spus) pervers e o fata foarte draguta si din cate vad o buna prietena.
Hm...ma intreb daca Angi ( am poreclit-o : > ) e inca atat de indragostita de Daniel...adica avea 10 ani cand il iubea...si eu la 10 ani iubeam acadele:]] ( bine, inca le mai iubesc=]]]) dar nu conteaza..:]] Oh...ce sa-ti mai spun...Il iubesc pe Daniel : x E atat de "casanova" si...si.. ahh...e un personaj fantastic ;x Iar Angi ( porecla Angelei =]] ) e atat de draguta, si poza e atat de sweet XD Pacat ca nu s-a simtit bine la petrecere (Ma bucur ca macar Diana s-a simtit bine:]] ) Sunt sigura ca se gandea la daniel ;x
N-am ce sa mai spun, capitolul nu are greseli de nici un fel asa ca astept cu nerabdare partea a doua XD *Hugs*

Chuuu si te astept ( ma repet..) cu nextu' >:D<

[βεκi]

Hello baby =]] Here I am cu un nou comm. Ce pot sa spun despre noul capitol? Superb, nu sti cat de mult mi-a placut, astept cu nerabdare partea a doua, deoarece chiar m-ai facut curioasa. Pacat ca nu ai scris mai mult, deoarece mi-ar fi placut sa descri mai bine acea seara. Dar si asa e bine. Sper ca in partea a doua il vei descrie mai mult pe Daniel, deasemenea si sentimentele Angelei fata de el.Poate ne oferi si noua niste secvente interesante cu cei doi=]] Eu chiar sunt dornica sa aflu.
In acest capitol ai pus punctul pe prietenia dintre Diana si Angele. ( Am mai spus eu o data cat de fericita sunt ca ai numit-o pe sora lui Daniel dupa mine=]]Ma simt in continuare flatata ). Greseli de tastare nu a observat, lucru care este foarte ok,deoarece un capitol bun tine cont si de acest lucru, so...bravo^-^. La capitolul moduri de expuneri stai foarte bine ca si in celalalte capitole, te descurci foarte bine, tine-o tot asa.
Deasemenea, sunt curioasa sa vad ce mai face Nicolas=]]Nu am mai auzit de el in acest capitol.Sta el in umbra, dar imediat iese xD. Astept urmatorul capitol cu o mare nerabdare, deoarece cum am mai spus, chiar m-ai facut curioasa. Chu si spor la scris:3

Ps : Te iubesc xD

[Berry.]

Merit să fiu aruncată la lei ( şi chiar merit asta) pentru că nu am postat mai devreme capitolul acesta. Îl aveam scris de mult, de vreo lună, dar mi.a fost lene să îl postez. Scuze, scuze, scuze. Promit că nu se va mai întâmpla ;; ).
Mulţumesc mult pentru comentarii >:d<. Sper să vă placă şi acest capitol :]. < 333

* * *

Capitolul trei

A doua parte

____

,, Toată seara, domnişoara Weston a băut mai multă şampanie decât a băut în toată viaţa ei, a dansat mai mult decât a dansat vreodată şi se simţea perfect alături de persoanele care o înconjurau.
Dar Angèle nu . . . ''

Cu fiecare clipă în plus petrecută în sala de bal, parcă se sufoca, parcă înnebunea, parcă murea . . . Se simţea oribil, iar motivul depresiei ei avea un nume, chiar un nume sonor, cu clasă şi stil.

Daniel Robert Weston

Un demon cu chip de înger, şi în acelaşi timp, un demon frumos şi seducător. Un Casanova de prima clasă. Doamne, ce mult şi - ar dori să se termine balul şi să nu fie nevoie să dea ochii cu el. S - ar topi în faţa lui. Ar leşina.

De ce naiba s - a reîntors ca să îi dea ei viaţa peste cap ?

Domnişoara Andrews îşi privi prietena, Diana, iar ea se distra de minune. Ce mult ar vrea să fie în locul ei, să fie fără griji şi neîndrăgostită. Da, fără niciun dar sau poate, Angèle era îndrăgostită de o amintire, de un bărbat pe care nu l - a mai văzut de aproape un deceniu . . .
Se lipi de perete, parcă vrând să se strecoare afară şi să dispară în mulţime. Privea paharul de şampanie din mâna ei şi mai luă o înghiţitură din lichidul cu un gust dulce - amărui, parcă simţindu - se puţin mai bine.
Avea nevoie de aer curat, proaspăt, iar agitaţia din jurul ei nu îi făcea tocmai bine. Cu o graţie rar întâlnită, îşi mişcă picioarele pe podeaua din marmură neagră până pe balcon.
Privea luna şi stelele, când, fără să observe, unul din invitaţi apăru dinaintea ei cam beat, duhnind foarte tare a tutun şi băutură. Angèle îl privi cu un dezgust puternic pe tipul pompos, chel şi complet respingător din faţa ei. Îl cunoştea de câteva luni, era prieten cu tatăl ei, dar niciodată nu l - a putut suporta. Avea acel ceva care o făcea să stea cât mai departe de el. Era trecut de - a doua tinereţe şi întotdeauna o privea cu o licărire ciudată în ochi, ca şi cum dorea să afle ce avea sub rochie. Un bărbat de prost gust.
- Chiar trebuie să te holbezi aşa la mine ? îl întrebă Angèle.
- Da, spuse Paul, prinzând - o de braţe şi încercând s - o tragă spre el. Trebuie!
- Paul, îl avertiză ea, ai exact cinci minute la dispoziţie să îţi iei mâinile de pe mine înainte să încep să ţip.
Pe neaşteptate, Paul făcu exact ce îi ceruse ea, dar odată cu braţele lui şi trupul îi coborî. Puse un genunchi jos şi duse o mână la inimă, pregatindu - se să o ceară de nevastă.
- Domnişoară Andrews, murmură el, privind - o de la şolduri până la picioare şi apoi măsurând - o din nou de sus până joc, trebuie să îţi spun ce e în mintea şi în sufletul meu.
Mâinile lui umflate îi atingeau poalele rochiei şi Angèle şi - o trase repede, convinsă fiind că el voia să o ridice şi să se uite sub ea. Lipite fiind de poalele rochiei, mâinile lui se întoarseră spre inimă.
- Te admir şi te iubesc cu fiecare fibră a fiinţei mele. Am cel mai mare respect pentru . . .
Dar înainte să termine ce avea de spus, el se opri brusc, privind în spate, într - un punct fix, la bărbatul brunet, cu ochii grii şi care surâdea în umbră.
- Îmi cer scuze dacă am oprit ceva important, vă rog, continuaţi. Sau dacă nu mai aveţi nimic altceva de spus, o să vi - o răpesc pe domnişoara Andrews, aici de faţă, pentru câteva minute. Vedeţi, ea mi - a promis un dans.
Angèle se uita confuză în jur, neştiind ce să facă. Era prinsă între un om beat ( şi cam nebun după părerea ei ) care îi jura iubire eternă şi între un bărbat frumos, dar pe care nu îşi amintea să îl fi cunoscut. Fiind ferm convinsă că nu i - a promis nimănui niciun vals, era sigură că brunetul voia să o salveze de tipul beat, pompos şi chel, pe deasupra.
- Desigur că vom dansa, şopti domnişoara Andrews pe un ton dulce.
Angèle fu condusă de către brunet înapoi în sala de bal, unde o purta pe acordurile muzicii, dansând ca un profesionist. Ea îi memora cutele cămăşii, nefiind în stare să îl privească în ochi şi de asta se simţea ca un copil mic, neajutorat. El o sorbea din priviri, iar toată lumea îi priveau.
Brunetul îşi deschise buzele ca să spună ceva :
- Îţi mai aminteşti de mine, micuţo ?
Domnişoara Andrews ridică privirea, întâlnindu - i ochii minunaţi şi neînţelegând întrebarea lui . . .

* * *

[SnowFlake.]

Bunaaa ! Me here : > .
Hmmm , singurul cuvant care imi iese pe gura acum este : WOW ! Imi place mult partea asta a capitolului , si am ras destul de mult de acea descriere : " pompos , beat si chel pe deasupra " =)))). Saraca Angele , chiar nu trebuia sa se simta asa de stanjenita. Finalul m-a lasat masca , pariez ca acel barbat chipes si brunet e Daniel ;x , cred ca ma indragostesc din nou = ))) si de data asta nu e Nicolas norocosul [ - x .
Spor la scris in continuare * hugs * , vreau sa vad ce ii raspunde " micuta domnisoara " , brunetului :].
Ah , da si continuarea cat mai repede sweety , pentru ca altfel : I kill you : )) , maine cand iesim ;*.

[Nami]

Heey. > : D < Omo, frumos capitol : > Îmi place începutul. Ştii să descrii şii ai vocabular. :3 Nu am văzut greşeli de tastare. Decât o repetiţie. În rest, estetica este bună şi descrierea la fel. Îmi place cum l-ai descris pe Paul. = ))
Capitolul e interesant, iar dialogul nu este sec. Nu e prea lung şi nici prea scurt. Sfârşitul e super. Oare ce`i va răspunde ? 8 - >
Spor la scris. ^^