Dragostea ta sau fericirea celorlalti?

[Vero]

Ai caramba :X Tu ai postat nextu` si eu nu am comentat inca? Ce nesimtita pot sa fiu O.o. In fine.:X. Capitolul asta chiar m-a tinut in suspans:X.Cat de frumos ai schimbat niste lucruri:X. Itachi a creat organizatia Akatsuki ca sa o protejeze pe Alexandra 8->. Deja visez:X.Ce enervanta e Alexandra X( Poti sa introduci un personaj pe nume Vero ca sa o omoare? ;;) Sau a omorat-o Itachi deja? Eu eram prea captivata ca sa mai fiu atenta la detaliul asta:">. In fine. Ai 6-7 greseli de tastare da nu e grav.Ce mi'a sarit in ochi a fost : ,,Casa in care sa intamplat totul, acum 12 ani pe cand eram doar o fetita mica si naiva........". Nu mergea virgula aici.Mergea mai bine daca puneai punct in loc de virgula. In fine. Descrierea e foarte buna:X.Naratiunea e la fel de buna si dialogul nu e sec.:X So, astept next:*


Edit:Sa o omoare pe Kasandra aia X( Ma gandeam la Alexandra si nah :))

[Michiyo道代]

KYA! Iubesc capitolul astaaaaaaaaaaaa! Ce kawaii a fost :X. Ce cute a fost :X. Ce super a fost :X. M-ai tinut in suspans si totul a fost SUPER! Scuze, creierii mi-au zburat :X. A fost mult prea super capitolul ^^. Ai avut cateva greseli de tastare, dar naratiunea, descrierea, si suspansul le compenseaza :X. Chiar vreau sa vad ce se intampla in capitolul urmator :X.

P.S.: Iubesc ficul asta!

[Xandra iubire14]

Bun am adus nextul si sper sa va placa. Capitolul va avea semnul +16. Spor la citit si multumest foarte mult pentru comentari. Multi pupici:X:X:X:X:X


Cap.3 Prima zi la scoala ninja si ultima
partea 2: Noua casa


Alexandra:
-Totul v-a fi bine.spuse Itachi mangaindu-ma pe parul meu lucios. Il privesc in ochii. Mii de amintiri imi patrund in minte. Il iau pe Itachi in brate punandu-mi capul pe umarul lui. Un zambet imi apare pe chipul spalat de lacrimi sarate. Inchid ochi vrand ca timpul sa se opreasca. Vreau sa raman asa pentru todeauma. Vreau sa il am pe Itachi langa mine mereu si nimeni sa nu ne intrerupa. Dar nu se poate. Timpul nu se opreste cand vrei tu iar Itachi nu va fi mereu langa mine chiar daca imi doresc asta din toata inima. Mana lui ma mangaie pe spate. Un fior imi cuprinde tot corpul. Incet, incet imi deschid ochi. In fata mea era un perete plin de sange(uscat). La vederea sangelui corpul incepe sa imi tremure. Incep din nou sa plang punandu-mi capul pe abdomenul bine facut al tanarului. O amintire ingrozitoare. Dupa ce Itachi m-a salvat eu tot am insistat sa ma duca la Leonard. El imi tot explica ca ii prea periculos dar m-a dus. Cand am intrat in casa am ramas socata. Leonard era mort langa acel perete blestemat iar Kasandra se saruta de zori cu Orachimaru. Nu imi vine sa cred ca l-a inselat cu Orachimaru. Recunosc caci nu era chiar cel mai frumos barbat dar nu era nici urat ca dracu. Dar ce a vazut la sarpele ala fara suflet? Chiar nu la iubit pe Leonard nici un pic? Eu eram cu gandul la aceste lucruri in timp ce Itachi incerca sa ma linisteasca. Am fost o proasta. Trebuia sa il ascult pe Itachi poate atunci nu vedeam acele imagini oribile dar acum e prea tarziu.

Itachi:
Am shariganul activat vazand tot ce gandeste Sanda. Se gandeste la o prostie. Acele intamplari de atunci i-au distrus viata. Desi Leonard si-ar fi dat viata pentru sotia lui si Sanda, Kasandra ii ura pe amandoi. S-a casatorit cu el doar ca era rege. Ea nu l-a iubit de loc. Casatoria a fost de forma. Doar prin casatorie putea sa puna mana pe toata averea lui. Ce as fi dorit sa o fi ucis atunci, dar am fost prea slab,macar a ramas cu niste rani urate. Imi dezactivez shariganu si imi iau inima in dinti si ii zic:
-Ar trebui sa mergem. ,,Nu vreau asta. Te rog zi ca nu vrei sa pleci! Mai vreau sa te am aproape macar un minut. Te rog zi ca nu vrei......." dar gandurile mi-au fost intrerupte de un singur cuvand din partea ei: ,,bine". Cu parere de rau ma ridic si o ajut si pe ea sa se ridice. Fac niste semne cu mana si disparem untr-un nor de fum rosu ajungand la intrarea in sediu. Ii spun sa mearga sa-si aduca lucrurile intre timp eu merg sa ii chem de Deidara si Sasori. Zice un simplu ,,bine" si intra in sediu. Ma gandesc cateva clipe si intru si eu. Merg in living unde e un dezastru. Pizza aruncata pe pereti si podea, masa plina de cutii si sucuri varsate, Hidan se certa cu Tobi pentru nustiu ce prostie, Pein si Konan se sarutau iar Sasori si Deidara se uitau la televizor. Incep sa rad cand ii vad cat de prosti sunt. Era o galagie ca abea iti auzeai gandurile.
-Liniste! spun asta foarte nervos disparundu-mi de pe chip orce zambet ori cat de mic ar fi el. Eu, Alexandra, Deidara si Sasori vom pleca intr-o misiune. Daca pana nu venim nu e ordine va tai capul la toti. Ati auzit? untreb eu foarte hotarat.
-Da. spuse toti in cor.
Vad cum se apropie de mine Konan. Se opreste in fata mea la cativa centrimeti si cu mana dreapta ma mangaie pe chip.
-De ce o iei pe curva aia in loc sa ma iei pe mine? ma intreaba Konan cu o fata de catelus suparat. Nu imi vine sa cred ca incearca sa ma pacaleasca cu acea moaca de catel ploiat. Daca incerca Sanda sigur ar fi tinut dar de la asta.....nici o seansa.
-Konan pleaca inaine sa ma inervez ca... dar nu apuc sa termin ca Konan imi prinse buzele intr-un sarut. Deidara si Sasori cand au vazut au alergat si au traso pe Konan. Eu imi sterg buzele in timp ce Konan stiga pe baieti.
-Ce faceti prostilor? Nu vedeti ca eu si iubitul meu ne sarutam sau ce?
-Pentru numele lui Dumnezeu taci pana nu te omoara. spune Deidara incercat sa o salveze de la o moarte sigura.
-Lasati-ma! spune asta venind din nou spre mine. Cand era aproape de mine ma intreaba: Deci sarut mai bine decat curva de Alexandra?
Nu ma pot abtine. De nervi in treg o palma ca zboara in paretele care era la distanta de vreo cinci metri de unde eram eu. Nu imi vine sa cred ca am lovit-o. Dar a meritat. Nu? A facut-o de Sanda curva. Jur ca cine se mai leaga de ea o sa il omor. Le fac semn lui Deidara si Sasori sa mergem. Ma uit la Konan care era intr-o balta de sange. Pein si Tobi o ajutau sa se ridice iar Hidan a mers dupa trusa de prim ajutor. Mergem pe holurile intunecate ale sediului. Cand sunt langa usa de la camera mea fac niste semne si usa ii inchisa cu niste lacate. La fel fac si la usa blondului si a rascovanului. Cand sunt langa usa Sandei, bat si intru. In camera nu era nimeni. Inchid usa la loc si fac din nou acele semne. Vad ca blondul si roscovanul sunt deja afara. Imi grabesc pasul si ies si eu din sediu. Ma uit sa vad unde ii frumoasa mea si o vad ca sta la umbra unui copac razand de prostiile lui Deidara. Un zambet larg imi apare pe chip. Ma indrept cu pasi marunti spre ei. Cand m-a vazut mi-a zambit. Nu imi vine sa cred ca o fiinta asa firava,delicata poate sa aiba cel mai frumos zambet din lume.
-Haideti sa mergem!
Deidara scoase dintr-un saculet patru canari facute din hartie(nu stiu cum se numeste materialul din care le face) si face niste semne din mana. Canari devin mari. Eu, Deidara si Sasori ne urcam pe canari in timp ce Sanda se uita ca la un tablou. Zambesc si vreau sa o intreb ce a patit dar Deidara mi-a luat-o in fata.
-Pai stiti am ca-m uitat cum se face si........spuse astea cu o fata de catelus nevinovat.
-Te-as duce eu dar mie imi place singur. spune Deidara uitandu-se viclen la mine.
-Si mie la fel. spune Sasori dupa ce se gandise putin. Deci mai ramane Itachi.
-Bine.spun eu intr-un final.
Deidara se da jos facand canarul mic bagandu-l inapoi in saculet. Vine spre mine si imi zice:,,Imi ramai dator." peurma o ajuta pe Sandra sa se urce langa mine. Era in fata pentru ca daca o sa cada sa o pot prinde mai repede dar nu o sa se intample asta niciodata.
-Hei... cum ramane cu bagajele mele? intreaba Sanda curioasa.
-Am eu grija de asta. spune Deidara facandu-i cu ochi. Cand sa coboare cade direct in cap iar Sanda si Sasori incep sa rada in hohote. Deidara se tot plangea ca il doare. Cu chiu si vai se ridica si ia bagajele bagandu-le in gura canarului. Pornesc urmat de Sasori si peurma de Deidara. Vantul bate usor. Zburam peste o padure scoasa din basme. Copacii inalti isi intind crengile cat pot de sus vrand sa atinga cerul, un rau curgea lin lasand surasul sa ne incante urechile iar pasari cantau frumoasa lor melodie. Nu imi vine sa cred ca dau atentie unor asfel de detali inutile. Ce sunt eu criminal sau un iubitor de natura? Pana acum nu am dat importanta acestor detali care iti incanta ochi si urechile. Dar oare de ce? Poate eram prea ocupat. Nu poate ce sigur. In fiecare zi, ora, minut si secunda ma gandeam la Sanda. Ma gandeam daca ii bine, daca a patit ceva, dar acum cand este langa mine..... ma simt inpacat, linistit. Dar ce vorbesc eu? Cum sa fiu linistit cand stiu ca Kasandra si Orachimaru o vaneaza ca pe un animal foarte rar? M-am saturat pana cand? Vreau sa se termine tot circul asta. Vreau....... vreau multe dar nu le am. Si orcum eu m-am bagat in tot circul asata. Dar pentru ce? Oare merita? Intrebarile pe care le am mereu si acum, cand sunt langa Sanda l-am gasit raspunsul. Da merita si am facut totul pentru ea, pentru a fi fericita. Dar mai am o intrebare. Oare a fast bine sa o trimit in lumea aceea, singura, fara aparare? La intrebarea asta nu stiu raspunsul.
-Itachi? HEI! Ma asculti?
-Aaa......... da te ascult.
-Da!? Atunci ce am zis mainainte? spune Deidara foarte nervos.
-Nu am inteles. Mai zi inca o data. spun eu incercand sa caut o scuza. Deidara nu mai putea de nervi. Era rosu la fata si ii iesea fum pe nas si urechi iar Sanda si Sasori nu mai puteau de ras.
-Am zis ca ar trebui sa aterizam aici pentru a nu ne vedea nimeni. Ce zici? Nu imi vine sa cred ca are o idee asa de buna. De cand am lasat-o pe Sanda in acea lume cruda, Deidara numai prosti scotea pe gura.
-Ai dreptate.
Aterizam si Deidara face canari mici punandu-i inapoi in saculet.
-Cum ramane cu bagajele mele? intreaba Sanda curioasa.
-Nu iti fa griji ca o sa ti le dau cand ajungem la casa. spune Deidara pornind in fata.
-Daca zici tu...... spune fata ironica. Aaaaaa! Deidara vezi ca ai un paianjen pe par!!
-Unde? UNDE? intreba Deidara lovindu-se in cap si sarind ca o maimuta. Cand l-au vazut Sanda si Sansori au picat pe jas de ras. Deidara si-a dat seama ca a fost o gluma si a inceput si el sa rada ca un idiot. Cand l-am vazut am inceput si eu sa rad. Restul s-au oprit si se uitau la mine ca la o mumie. Poate intrebati de ce se uitau asa la mine? Nu? Pentru ca Sanda nu ma vazut de cand eram mici razand iar Deidara si Sasori nu m-au vazut niciodata. Le spun sa ne grabim ca se face tarziu. Pe fata lui Sanda apare un zambet mic si fermecator. Grabim pasu si dintrodata ma opresc.
-Stati! Noi trei nu putem intra in sat iar daca intram se va ivi o lupta.
-Si ce facem? intreaba Sanda suparata. Nu vreau sa ma lasati din nou singura. spuse cu o fata de catelus suparat. De ce fata aia? DE CE ? Nu imi place sa o vad trista.
-Am gasit solutia. Sasori se face o papusa, Deidara un animal de casa cum ar fi o pisica...
-Motat. zise blondul nervos.
-Bine. Motan iar eu ma fac invizibil. continui eu cu acelas calm ca in todeauna.
Zis si facut. Intram in sat fara nici o problema. Mergem pana in centrul orasului unde aveam o casa, mai bine zis o vila. Vila era vopsita intr-un mov deschis. Inauntru totul ere aranjat cu mult gust. Desigur totul era prafuit pentru ca nu fusese nimeni de mult aici.

Va urma.

[lilycutza^_^]

dragut capitolul descriere zik eu ai suficienta nici dialogul nu e plictisitor singura problema sunt greselile de gramatica sau faptul ca manaci litere :) l-ai corectat?orisicum nu sunt multe deci..oo si nu mai pune "ii"in loc de "este 'sau "sunt" mi-se pare ca suna taranesc (mi- se pare mie ) in rest totul e ok
p.s ai putea te rog capitolele cu mai putin sange? sau altfel capitolele nu sunt interesante? orisicum ... astepte nextul bye!