Dansul dragostei

[Alexi]

Capitolul 8



Eram şocată. M-am desprins de menajeră şi m-am sprijinit de bara de aluminiu. Privirea îmi era înceţoşată şi mă abţineam cu greu să nu las lacrimile să se prelingă pe obraji. Am început să urc scările, îndreptându-mă spre camera mea. Mă sprijineam de pereţi, pentru a putea înainta. M-am lipit de uşa camerei mele, deschizând-o. Am căzut la podea, reuşind să mă lovesc la umăr. Am închis uşa cu piciorul, târându-mă pe parchet. M-am prins de unul dintre colţurile patului şi m-am ridicat. M-am trântit pe pat, ascunzându-mi chipul între perne. Am început să plâng, în timp ce strângeam în pumn cearceaful. De ce mi se întâmpla mie asta? Fratele meu nu s-a purtat niciodată asa cu mine. De ce Cezar? Mi-am închis ochii, răscolind amintirile cu Cezar. Brusc mi-am deschis ochii. M-am ridicat în şezut şi mi-am şters lacrimile. De ce făceam atâta caz? Nu e ca şi cum Cezar m-ar urâ. Probabil mâine se va simţi mai bine. Sper. Deodată aud o melodie. Telefonul. Mă dau jos din pat şi îmi scot telefonul din geantă. Un număr necunoscut. Am apăsat butonul verde şi duc mobilul la ureche.
- Pisicuţo. Îmi era dor de tine.
- Horaţiu! Mie nu îmi era aşa de dor. De ce mă suni?
- Păi..voiam să văd când ieşim şi noi. Doar suntem împreună nu?
Nu m-am putut abţine şi am început să râd. Ce mai idiot!
- Horaţiu, scumpule, tu chiar crezi că eu aş putea fi cu tine? Nu uita rangul dintre noi. Eu sunt prinţesa, iar tu cerşetorul. Doar pentru că te-am lăsat să mă săruţi, asta nu înseamnă că aş putea să simt ceva pentru tine. Apropo, săruţi groaznic. Sună-mă când o să ai un cont gras în bancă şi atunci mai discutăm de ieşit împreună.
Am închis convorbirea începând să râd. Cât de creduli şi idioţi sunt băieţii? Mi-am aruncat telefonul pe pat şi mi-am întins trupul. Am ieşit din cameră, oprindu-mă câteva clipe în faţa încăperii lui Cezar. Am oftat şi am coborât în living. Mă durea atât de tare cum se comporta cu mine. De ce? Doar nu i-am făcut nimic. În timp ce coboram scările, l-am văzut pe tata intrând în vilă. Am început să alerg către el şi i-am sărit în braţe. Şi-a lăsat servieta pe măsuţa de sticla şi m-a strâns în braţe. M-a îndepărtat puţin, aşezându-se pe canapeaua din living.
- Presupun că ai aflat.
- Da. Dar ai trişat. Ai spus că trebuie să îmi fac singură mediile.
- Tu voiai să ai medii de 9 la biologie şi chimie? Unde ai numai de 4 şi 3?
- Am ÅŸi un 5 la chimie. Nu se pune?
- Cum ai luat testul la matematică?
Am început să râd, îmbrăţisându-mi tatăl. Mi-a întors privirea spre scări, iar râsul mi-a dispărut de pe buze. Fratele meu cobora treptele. Îşi ţinea mâna în păr, în timp ce privirea lui s-a oprit asupra mea. Mi-am lăsat capul în jos şi am scrâncit din dinţi. Spatele începea să mă doară. Instictiv mi-am dus mâna peste umăr, atingându-mi spatele. Tata şi-a îndreptat privirea spre mine. La fel şi Cezar. Tata mi-a atins spatele, întrebându-mă ce se întamplă. Am dezaprobat din cap şi am vrut să plec, însă m-a tras înapoi. Mi-a ridicat tricoul până la gât, dezgolindu-mi spatele. S-a ridicat de pe canapea şi s-a pus în faţa mea. S-a lăsat în genunchi şi mi-a atins obrazul.
- Iubito, ce s-a întâmplat? De ce o parte din spatele tău e vânăt? Cine ţi-a făcut asta? Spune-mi!
Fără să vreau, lacrimile au început să se prelingă pe obrajii mei. Mi-am acoperit chipul cu palmele, începând să plâng. Tata m-a îmbrăţişat, sărutându-mă pe frunte. M-a luat în braţe şi a chemat o servitoare. I-a spus să se ducă la farmacie şi să îi ia nu ştiu ce medicamente. Mi-am ridicat puţin privirea şi l-am văzut pe Cezar. Arăta destul de îngrijorat. Până la urma îi pasă. După ce şi-a terminat conversaţia, tata a început să urce treptele, îndreptându-se spre camera mea. A deschis uşa cu piciorul şi m-a lăsat pe pat. M-a întors cu faţa către cearceaf şi mi-a dat tricoul jos. Îmi mângâia părul, rugându-mă să îi spun ce s-a întâmplat. Nu îi puteam spune că din cauza lu' Cezar am paţit asta. L-ar fi omorât. Am dezaprobat din cap şi mi-am închis ochii.


Cezar P.O.V

Când am văzut-o că plânge am simţit că inima e gata să se spargă. Niciodată nu am suportat să o văd plângând. Mereu eram lângă ea şi o ajutam, dar acum. Ce s-a întâmplat cu mine? Privirea tatei îmi spunea că ceva nu era înregulă. M-am apropiat mai tare de cei doi şi am văzut. O parte din spatele surorii mele era plin de vânătai. Brusc mi-am amintit. Eu i le-am provocat. Când am împins-o în scări. Trebuia să fiu mai atent cu ea. L-a îmbrăţişat pe tata şi a început să plângă. La dracu'. Cât îmi doream să mă duc şi să o îmbrăţişez. Dar nu puteam. Ea a decis să aibă încredere într-o curvă şi nu în mine, fratele ei. Tata a dus-o în camera ei. Recunosc, eram îngrijorat, doar era sora ei. Sper doar ca această lovitură să nu aibă consecinţe. Aş muri dacă i-aş distruge visul: dansul. Singurul ei sprijin fizic de când mama a murit. Singura ei moştenire: talentul de a dansa. Am strâns din pumn şi am urcat scările. M-am dus în camera ei. Trebuia să o văd. Orice s-ar întâmpla e sora mea şi mereu o voi iubi. Am intrat în încăpere şi l-am văzut pe tata, cum o mângâia pe păr. Se pare ca bruneta dormea. M-am apropiat de părintele meu şi l-am atins pe umăr. M-a privit fugitiv, apoi şi-a întors privirea către micuţa lui prinţesă.
- Ce s-a întâmplat defapt? Nu cred că a căzut în timp ce dansa. E mult prea precaută. Cred că cineva a rănit-o. Vreau să afli şi să îl faci să plătească.
- Tată nu cred că a lovit-o cineva. Sunt mereu lângă ea şi nimeni nu se atinge de Kassandra. Probabil a alunegat pe parchetul din sală şi a căzut.
- Aşa e tată. Azi m-am antrenat fără adidaşi şi am avut şosete pufoase. Nu trebuie să te îngrijorezi. O să îmi treacă.
Îmi venea să sar pe ea să o îmbrăţişez şi să o mângâi. Dar trebuia să mă abţin. Şi-a ridicat capul şi m-a privit. Acea privire care îţi stârnea mila. Am ieşit din cameră, lăsăndu-i pe cei doi singuri. Am trântit uşa camerei mele, plimbându-mă agitat prin cameră.
- La dracu'. De ce trebuie să îmi iei apărarea? Trebuie să fiu dur cu tine. Cel puţin până când te convingi că Bianca te duce de nas. Sper să primeşti o lecţie bine meritată de la Chris'. Însă dacă el exagerează o să o păţească. Poate că eşti o mică ticăloasă, dar eşti sora mea. Şi la naiba, te iubesc!

[Alexi]

Capitolul 9


Mi-am deschis ochii când i-am auzit vocea fratelui meu. Tata se panica ,ca de obicei, prea mult. Poate i-ar trebui un manual, 'Cum să fii un tată bun'.
- Tată nu cred că a lovit-o cineva. Sunt mereu lângă ea şi nimeni nu se atinge de Kassandra. Probabil a alunegat pe parchetul din sală şi a căzut.
Chiar voiai să te pocnesc frăţioare? Devii un mincinos mic, da' vrei să îţi păstrezi postura de 'băiatu' lu' tata', nu?
- Aşa e tată. Azi m-am antrenat fără adidaşi şi am avut şosete pufoase. Nu trebuie să te îngrijorezi. O să îmi treacă.
Ticălos, dar fratele meu. Trebuia să îl salvez. Nu a mai stat mult şi a ieşit din cameră. Am oftat şi mi-am lăsat capul pe perne. Am adormit.
A doua zi tata era lângă mine şi mă ţinea de mână. M-am ridicat uşor de pe pat, fără să îl trezesc pe cel de lângă mine. M-am dus la baie şi am văzut că aveam spatele bandajat. Mi-am făcut toaleta de dimineaţă, privindu-mi chipul în oglindă. Am ieşit din baie şi m-am întors în cameră, observând că tata tocmai s-a trezit. A venit lângă mine şi m-a sărutat pe frunte, mângâindu-mă pe păr. Mi-a spus să rămân acasă astăzi, însă am dat din cap, negând. Azi aveam orele de dans, iar concursul avea loc peste o lună. Trebuia să mă antrenez mai mult decât oricând. Bărbatul a oftat şi a ieşit din încăpere, lăsându-mă singură, pentru a mă schimba. M-am îmbrăcat cu uniforma şi mi-am pus echipamentul în geantă. Am pus şi cd-ul cu noua melodie la care voiam să lucrez şi am ieşit din încăpere. Am coborât treptele, ajungând în living. Tata s-a apropiat de mine şi mi-a spus că mă duce el la şcoală. Poate ar trebui să îl las pe Cezar să mă rănească mai des. Dar data viitoare trebuie să mă sincronizez, pentru a sta acasă. Am părăsit vila şi m-am urcat în maşina tatei. Acesta a pornit motorul şi am pornit spre liceu. Mi-am lăsat cotul pe portieră, sprijinindu-mi bărbia pe palmă. Aş fi vrut să mă ducă Cezar la şcoală, însă şi tata era o alegere bună. Am ajuns la şcoală destul de repede. Nu îmi venea să cred că domnul Rodriguez şofa ca un puşti de 18 ani. A oprit în faţa porţii. M-a sărutat pe frunte înainte să cobor. Am intrat în curtea liceului, căutand maşina fratelui meu. Şi am găsit-o. Stătea rezemat de portiera şi ţinea în braţe o fată...din grupa mea de dans. Mai întâi mă accidentează intenţionat, iar acum se dă la fetele din echipa mea. Băiatu' ăsta vrea să mă distrugă? Mi-am scos toate ideile din cap şi am văzut că în faţa lui stătea un băiat blond. Nu cred că era Chris'. Adică blondu' se săruta cu...Monica. Cezar m-a văzut şi i-a făcut semn băiatului din faţa lui. Acesta s-a întors cu faţa către mine, pătruzându-mă cu privirea. Am rămas...wow. Ăla chiar era Chris'. Mi-a făcut semn să mă duc la ei şi a dat-o la o parte pe Monica. Mi-am muşcat discret buza inferioară şi am început să merg. În timp ce mă apropiam de ei simţeam că îmi ia inima razna. Ajunsă în faţa blondului, inima mi s-a oprit pentru câteva clipe. Am început să simt un fior pe şira spinării. Nu îmi venea să cred. Tocilarul de ieri era acum Făt Frumos. Mi-a atins obrajii şi şi-a apropiat chipul de al meu. Buzele noastre erau despărţite de câţiva milimetri. Cred că m-am înroşit, pentru că am simţit că obrajii îmi iau foc. Am crezut că mă va săruta. Însă îmi zâmbea şi mă privea în ochi. Abea acum observam cât de superbi erau ochii lui. Pur şi simplu mă pierdeam în ei. M-a sărutat pe obrazul drept, zăpăcindu-mă de tot. Asta nu putea fi Christofer. Pur şi simplu nu putea. El era blând, dulce şi un...tocilar. Dar tipu' ăsta e...nu am cuvinte. Şi-a îndepărtat faţa de a mea şi m-a luat în braţe, atingându-mă pe spate. Am simţit imediat durerea şi l-am împins, lăsându-mi capul în jos. Mi-am ridicat privirea şi m-am pierdut în ochii lui. Din nou. Mă privea cu zâmbetul pe buze.
- Kassandra!
Am scos un mic ţipăt, auzindu-mi numele. Mi-am dus mâna la urechea dreaptă, închizând o clipă ochii. Când i-am deschis am văzut-o pe Bianca, puţin cam nervoasă.
- La dracu' Bianca ţi-am zis de atâtea ori să nu îmi mai ţipi în ureche.
- Păi nu e vina mea că cineva e surdă. Te-am strigat de cinci ori. Domnişoară îndrăgostită.
- Nu sunt îndrăgostită!
L-am privit pe Chris'. Zâmbea. Roşcata m-a luat de mână şi ne-am îndreptat spre liceu. Ne-am dus în clasă şi ne-am lăsat genţile pe bănci. M-am aşezat pe masă şi mi-am pus mâinile pe obraji. Ce se întâmplă cu mine? Bianca făcea semne în faţa mea, încercând să mă aducă pe pământ.
- Pământul către Kassandra. Tocmai s-a sunat, iar noi avem antrenamentele.
Exact. Primele trei ore mă relaxam. În sfârşit. Mi-am luat geanta şi am părăsit clasa împreună cu Bianca şi Daniel. Am coborât la parter, păşind pe coridor. Ne-am oprit în faţa uşii din capătul holului, deschizând uşa. Ceilalţi erau acolo, inclusiv Cezar şi Chris'. La dracu'! M-am dus cu Bianca în vestiar şi ne-am schimbat. M-am îmbrăcat cu o pereche de pantaloni trei-sferturi negri şi un tricou galben, larg. M-am încălţat cu o pereche de adidaşi negri şi mi-am prins părul într-o coadă. Am luat cd-ul din geantă şi am ieşit din vestiar, însoţită de prietena mea. Coechipierii mei erau aliniaţi, iar roşcata a trecut şi ea în şir. Mi-am dat seama că lipsea cineva. Eram şapte. Horaţiu! Era a doua oară luna asta. Încă o greşeală şi zboară din echipă. M-am pus în faţa celor şase, privindu-i.
- Se apropie concursul 'Colors of dance' şi trebuie să fim cei mai buni. Ca de obicei. Ieri am făcut nişte paşi, de fapt mai mulţi paşi, pe melodia Patron Tequila, dar nu m-am putut hotărâ care s-ar potrivi mai bine. O să vă arăt cele 3 variante şi o să îmi spune-ţi care e cea mai bună. Dacă aveţi sugestii sunt deschisă.
Am observat că Monica se uita într-una la Chris'. Mi-am lovit uşor fruntea şi m-am apropiat de blondă. Zâmbea ca proasta. Sunt sigură că nu a auzit nimic din ce am spus. Mi-am apropiat buzele de urechea fetei şi am ţipat.
- Monica!
A scos un ţipăt destul de...ciudat ca să spun aşa. Şi-a acoperit urechea şi m-a privit. Şi-a lăsăt capul în jos, luându-şi mâna de la ureche.
- Monica, de cât timp eşti în echipă?
- Din acest an. mi-a răspuns încet, însă am auzit-o.
- Aha. Eu şi echipa asta câştigam concursul de şase ani la rând. Tu şi Horaţiu aveţi de gând să vă bateţi joc de lucrul ăsta? Pentru că domnul afemeiat lipseşte. Din nou. Să te lămuresc cu un lucru. Te-am acceptat, pentru că vreau să dau tuturor o şansă. Însă dacă îţi imaginezi că o să te las să mă tragi în jos, nu o să îţi meargă. Acum ori te concentrezi, ori ieşi afară cu iubitul tău şi faci ce îţi taie capu'.
A dat din cap şi s-a dat un pas în spate. I-am privit pe cei doi 'invitaţi' şi m-am apropiat de casetofon. Am pus cd-ul şi m-am dus în mijlocul încăperii. Ceilalţi s-au aşezat pe podea, lăsându-mi spaţiu. Melodia a început să se audă în boxele aparatului, iar eu am început să mă mişc. Elementele primei variante nu erau prea potrivite pentru mine, în acest moment. Îmi întindeam spatele şi simţeam că mor, însă trebuie să îndur. Dansul e cel mai important pentru mine şi trebuie să mă dedic cu trup şi suflet. În timp ce mă mişcam pe ritmul variantei 2, l-am văzut pe Chris' cum mă privea. Îşi ţinea mâinile în sân şi îşi muşca buza de jos. În zece minute am terminat cu toate. Daniel mi-a aruncat o sticlă de apă. Am băut lichidul transparent, în timp ce respiraţia mea era săcădată.
- Deci? Ce părere aveţi?
Daniel s-a ridicat de pe podea şi s-a apropiat de mine. Mi-a întins palma şi mi-am dat seama ce voia să facă. Am bătut palmele şi m-a îmbrăţişat. De când am început să umblu cu Bianca l-am neglijat complet pe prietenul meu de la grădiniţă. Şi-a pus braţul drept după gâtul meu şi şi-a lăsat bărbia pe capul meu.
- Eu aleg ultima variantă. Are multe combinaţii. Cine e pentru varianta trei să ridice mâna.
Toţi au ridicat mâna. Chiar şi Monica. La naiba Duda, ar trebuit să fii preşedinte. Dar poate vei fi, însă preşedintele firmei mamei tale. Le-am spus celorlalţi să îmi iau o mică pauză şi m-am aşezat pe podea. Am observat cum Monica s-a ridicat şi s-a dus în braţele blondului. Au început să se sărute, fără să le pese de ceilalţi. Îmi venea să o iau pe blondă şi să mătur pe jos cu părul ei. Da' de ce? De ce îmi păsa dacă Chris' o săruta? Doar nu m-am îndrăgostit de el. Nu?

[.Anne]

Anne's here!
Imi place! Ideea mi se pare destul de ok... As vrea sa descrii mai mult sentimentele personajelor, si mai ales ca narezi la persoana I, ar trebui sa te pui in pielea lor. In orice caz, actiunea nu mi s-a parut grabita, iar dialogul nu e sec, dar mi-ar fi placut sa fie mai complex. Greseli de tastare sau gramaticare nu am vazut, deci o alta bila alba. :>
Abia astept sa vad ce o sa se intample. Sunt foarte curioasa... Pana la urma care e povestea adevarata dintre Bianca si Cezar? A cui varianta e adevarata? Poate aflu in next... Cine stie?!
Succes si astept cu nerabdare urmatorul capitol.


Ja Ne!

[Yaku-chin]

In sfarsit mi-am invins dusmanul de moare si anume lenea;))sorry ca deabia acum las si eu un comm
Ma bucur ca Kassandra incepe sa simta ceva pentru Chris, si ma bucur ca simte putina geluzie pe Monica, si totusi nu i-a facut faze urate, deci e de laudat:))Daca era dupa mine o aruncam afara din echipa una doua. Fratele lui Kassandra ma cam deranjeaza, ar trebui totusi sa ii zica cu frumosu ce il deranjeaza si tot restul, nu se sa comporte asa si nu ar trebui sa fie asa mult de partea lui Chris, desi si Chris are motive sa se comporte asa, si totusi fusese si vina lui pentru ca Kassandra nu ii acordase atentie.
Sper doar sa nu se petreca nimic rau ....se poate ca tootul sa fie happy? Hm, negatia acestei propotitii imi vine in minte.
Succes la scris, si kissu:*

[Mitus]

Hello^^
Dupa ce ca am lipsit atata timp m-am gandit sa-ti las si tie un coment...
Povestea imi place foarte foarte mult. Este interesant felul in care complici situatia dintre cei doi. Chris in loc sa fie de pe acum cu Kassandra alege sa o faca sa sufere, nu ca mie mi-ar conveni ce are de gand sa faca, dar e mai misto asa. Sper totusi sa nu ajunga sa o si violeze ca fac urat si il bat! ...da da de abia am revenit si deja ma iau la bataie pe aici:]] ata ete asta sunt eu:]]
Asa sa continui... pai greseli sincer nu am stat sa caut, dar ai mai avut unele scapari pe ici colo dar sa zicem ca trecem cu vederea. Imi place mult ca scrii cu diacritice si totusi ai foarte putine greseli.
Sper sa te gabesti cu urmatorul capitol :o3
Gambate!:*:*:*
Cius
:bye:

[Alexi]

Capitolul 10- Chris' P.O.V



Se mişca ca o...zeiţă. Se observa cu ochiul liber că dansul era elementul ei. În timp ce dansa, m-a fixat cu privirea. Îmi muşcam buza de jos. Aş fi vrut să mă duc şi să o sărut. Să o fac să uite proasta atingere a lu' Horaţiu. Puteam să o fac, dar trebuia să mai aştept. După ce s-a oprit a început să bea apa pe care i-a dat-o Daniel. Bun puşti. Păcat că bruneta l-a dat la o parte pentru panarama de Bianca. După ce au ales varianta, micuţa mea ţintă şi-a luat o pauză. În timp ce ea se aşeza pe podea, Monica se ridică. S-a apropiat de mine şi m-a luat în braţe. Am început să zâmbesc şi am sărutat-o. Mi-am introdus limba în gura ei şi am început să mi-o plimb. Blonda a început să se joace cu limba mea. Săruta bine, dar nu destul. Mi-am despărţit buzele de ale ei şi am început să îi pipăi fundul. Mi-am întors privirea către uşă şi am simţit cum încep să fierb. Horaţiu a intrat în încăpere, aruncându-şi ghiozdanul pe jos. Bruneta l-a privit şi s-a ridicat de pe podea. Roşcatul a vrut să o sărute, însă Kassandra s-a ferit. Cu asta m-am mai calmat puţin. Dar simţeam miros de ceartă.
- Unde ai fost? Cumva nu ştii ce e ăla un ceas? Vrei să îţi cumpăr unul?
Puştoaica era dură. Dar roşcatu' o merita. A început să zâmbească ca un dobitoc, încercând să se scuze.
- E a doua oară luna asta când întârzii. Dacă nu vrei să fii în echipă poţi să îmi spui. Şi şterge-ţi zâmbetul ăla de doi bani de pe buze. Aici nu ai venit să îţi rânjeşti dinţii, ci să dansezi. Acum stai pe tuşă, pentru că nu voi repeta coreografia pentru tine. Încep să regret că am lăsat bursierii să intre în echipă. Încă o greşeală şi zbori de aici.
Mă abţineam cu greu să nu râd. Fata asta era belea. Nu e de mirare ca toţi profesorii se plâng de ea. În special Hamilton şi Roy. Bruneta a dat drumul la muzica şi a început să danseze, împreună cu coechipierii ei. Monica se acomoda puţin mai greu. Ea era novice pe lângă Daniel sau Kassandra. După o oră au terminat de învăţat dansul şi au luat o mică pauză. Mi-am luat ghiozdanul şi i-am făcut semn brunetului să mergem. M-am apropiat de blondă şi am sărutat-o scurt, privind-o pe Kass'. Am ieşit din sală, urcând la etajul 2. Am intrat în clasă şi mi-am lăsat ghiozdanul pe bancă. M-am apropiat de fereastră şi am deschis geamul. Mi-am luat o ţigară şi am aprins-o, trăgând cu ardoare din ea. Cezar a venit lângă mine şi mi-a urmat exemplul. Mi-am privit amicul şi am observat că nu era deloc în apele lui.
- Hei, ce e cu tine? Nici măcar nu te-ai dat pe lângă Anna. Ce s-a întâmplat?
Şi-a lăsat capul în jos şi a oftat. A tras un fum şi l-a eliberat.
- Ieri am exagerat cu Kassandra. Am izbit-o de scări şi spatele ei e vânăt.
Mi-am scăpat ţigara pe geam la auzul acestora. Îl priveam pe cel de lângă mine şi nu îmi venea să cred. Ştiam că îl durea faptul că sora lui il dădea la o parte pentru o paraşută, însă să meargă atât de departe? Brusc mi-am amintit. Când dansa prima varianta, am văzut-o încruntându-se, atunci când şi-a arcuit spatele. Am strâns puternic din pumn şi l-am apucat de gulerul cămăşii. I-am dat un pumn în faţă, trântindu-l la podea. Eu trebuia să o fac pe Kassandra să sufere, nu altcineva. Nu permit nimănui să îi atingă nici măcar un singur fir de păr. L-am apucat de braţ şi l-am ridicat. Şi-a aruncat ţigara pe geam şi m-a privit. Buza de jos îi sângera.
- Vrei să te calmezi? Mă simt destul de vinovat, nu trebuie să mă faci să mă simt şi mai rău.
- De asta a adus-o taicătu' la şcoală?
A aprobat din cap ÅŸi a privit cerul.
- Tata s-a îngrijorat de moarte. Aseară a dormit cu ea. Chris' când am văzut-o că plânge îmi venea să mor. Plângea din cauza mea. Pentru prima oară. Nu am fost în stare să îmi ţin promisiunea faţă de mama. I-am jurat pe patul de moarte că nu am să o fac niciodată să plâng. Iar acum, aproape am distrus-o. Dacă şi-ar pierde visul, cred că aş muri. Dansul e singura moştenire pe care o are de la mama. M-am lăsat condus de furie.
- Calmează-te omule. Ascultă! Kassandra te iubeşte. Cu toate că începi să devii un nemernic cu ea. Crede-mă!
Abea acum înţelegeam cât de mult conta dansul pentru ea. Am auzit soneria şi ne-am îndepărtat de fereastră, aşezându-ne în bancă. În câteva minute şi-a făcut apariţia Hamilton. Doamne, asta nu întârzia mai mult de două minute. Şi-a lăsat geanta pe catedră şi a scos testele de acum două săptămâni. A început să le împartă prin clasă, iar când a ajuns în dreptul meu m-a analizat câteva clipe, apoi mi-a dat testul. 10! Era de aşteptat. S-a oprit în faţa lui Cezar şi a început să dezaprobeze din cap.
- Rodriguez, Rodriguez ce o să mă fac eu cu tine şi cu sora ta? Măcar ea a luat 10 la examenul final, în schimb tu ai 4 la un amărât de test. Cum ai trecut de clasa a 10?
- Cu bani lu' tata?
- Da, desigur. Dar de ce tu numai la biologie ai note mici? Am văzut că la celelalte obiecte ai note mărişoare. Ar trebui să iei lecţii de la Christofer sau de ce nu, de la Kassandra.
Brunetul a început să râdă, spunându-i că nu o să ia lecţii. Degeaba le-ar lua. Profesoara a dezaprobat din cap şi a împărţit restul lucrărilor. Cezar şi-a luat lucrarea şi a început să o rupă, punându-o în bancă. S-a întors cu faţa la mine şi a râs. Asta era unul din motivele pentru care îl consideram fratele meu. Nu s-a împrietenit cu mine ca să ia note mari. Deşi încerc să îl ajut, nu vrea.
Ziua a trecut foarte repede. După ce clopoţelul a sunat, mi-am luat ghiozdanul şi am ieşit din clasă, împreună cu prietenul meu. Am părăsit clădirea şi ne-am îndreptat spre maşinile noastre. Am văzut-o pe Kassandra ieşind din liceu, cu Horaţiu în spatele ei. Bruneta nu îl băga în seamă, însă el se ţinea scai de ea. Am zâmbit şi m-am apropiat de cei doi, luând-o pe adolescentă de mână. Am tras-o până la maşina mea, întrebând-o dacă vine tatăl ei după ea. A dezaprobat din cap şi am urcat-o în maşina mea. L-am privit pe Cezar, care zâmbea. M-am urcat în maşina şi am plecat din parcare, trecând în viteză pe lângă roşcat. Nu aveam de gând să o duc pe brunetă acasă atât de repede. Mi-am întors privirea spre ea. Îşi ţinea capul pe palmă şi privea în faţă. Am zâmbit şi mi-am continuat drumul. În zece minute am oprit în faţa unui parc. M-am dat jos , spunându-i fetei să facă acelaşi lucru. Am luat-o de mână şi am început să mă plimb prin parc. M-am oprit la o bancă şi m-am aşezat jos, îndemnând-o să facă acelaşi lucru. Mi-am scos pachetul de ţigări şi am luat una, apoi am întrebat-o pe brunetă dacă nu voia şi ea. Nu credeam că fumează, însă am rămas tâmpit când şi-a scos propriu pachet. Şi-a aprins ţigara şi a început să tragă din ea, eliberând fumul cenuşiu. Mi-am pus ţigara în gură şi am aprins-o.
- Ce? Credeai că numai dansul mă ajută să trec peste problemele mele?
Am privit-o. Îmi zâmbea. Am sărutat-o scurt pe buze, uimind-o. Mă controlam cu greu în preajma ei.
- De când?
- De 3 ani. Şi îţi spun că Bianca m-a învăţat, ca să te scutesc de o întrebare.
Din nou Bianca. Off, Kass' deschide odată ochii. Din cauza ei răneşte multe persoane. Am văzut cum trage din nou din ea. Am tras la rândul meu, ridicându-mi capul şi privind cerul.
- Chris', ce s-a întâmplat cu tine? De ce schimbarea asta bruscă?
Nu puteam să îi spun că am făcut din cauza ei. Îmi dădea planurile peste cap.
- Pur şi simplu. Trebuie să am un motiv să mă schimb?
- Nu, dar de când te cunosc ai fost un...
- Tocilar?
M-am întors cu faţa către ea şi am tras-o mai aproape. Mi-am apropiat buzele de ale ei şi am aruncat ţigara.
- Stai liniştită. De acum înainte, tocilaru' e de domeniul trecutului.
Mi-am apăsat buzele de ale ei, sărutând-o. Mi-am introdus limba în gura ei, explorându-i fiecare colţişor. Ea a rămas statuie. Nu făcea nimic. Nu răspundea la sărut, dar nici nu mă oprea. Am tras-o în braţele mele, punându-mi mâna în părul ei. I-am dat capul pe spate, adâncindu-mă în sărut.

[.Anne]

Anne's here!
Capitolul e... Ok! Geseli de tastare nu prea am vazut ceea ce e bine. Imi place mult faptul ca scrii cu diacritice, dar actiunea mi s-a parut putin grabita in capitolul asta. Adica, Chris nici macar n-a devenit baiat rau de mult timp, spune ca vrea sa se razbune pe Kass, si acum o saruta? Si ea nu face nimic? Ehhh... Sunt sigura ca isi bate joc de ea, asa-i? :)) As vrea sa descrii mai mult sentimentele si trairile personajelor. Scrii la persoana I deci ar trebui sa-ti fie mai usor. Gandeste-te la c ai simti tu in momente asemanatoare. :P
Astept urmatorul capitol! Succes!


Ja Ne! ~chuuu~

[Alexi]

Capitolul 11


Era atât de diferit. La imagine, la caracter. Sărutul lui pur şi simplu mă dădea peste cap. Limba lui se plimba prin gura mea şi îmi atingea fiecare colţişor. Nu ştiam cum să reacţionez, însă nu îmi displăcea ce îmi făcea. Pe lângă sărutul lui Horaţiu, acest sărut mă făcea să plutesc. Să plutesc de parcă aş fi consumat heroină. Nu puteam să îl îndepărtez de lângă mine. Nici nu aveam puterea sau voinţa să fac asta. Am început să îi răspund la sărut, însă nu puteam concura cu el. Cine şi-ar fi imaginat? Un tocilar destul de neatrăgător, care nu a mai avut niciodată prietenă să sărute atât de bine. Brusc mi-am adus aminte de Monica. Am rupt sărutul şi am încercat să îl îndepărtez de mine, însă mă ţinea mult prea strâns.
- Ce s-a întâmplat? De ce m-ai oprit?
- Pentru că nu trebuie să facem asta. Du-mă acasă! Acum!
- O să te duc acasă, însă mai întâi vreau să termin ce am început.
Mi-a capturat din nou buzele, sărutându-mă. Şi-a strecurat limba prin gura mea, căutând-o pe a mea. Şi a găsit-o. A început să o mângâie, în timp ce încercam să îl îndepărtez de mine. După câteva minute şi-a despărţit gura de a mea şi m-a privit în ochi. M-a luat de mână şi ne-am îndreptat spre maşină. Ne-am urcat în automobil şi am pornit spre casă. Pe drum nu am putut să îl privesc. Nu voiam să cad din nou în capcana lui. Îmi era atât de greu să accept că ’fratele meu’ mai mare a devenit acum unul dintre cei care îmi fac curte. Sunt absolut sigură că tata şi tatăl lui Chris ar sări în sus de bucurie dacă ar afla că eu şi Chris suntem împreună, însă nu cred că mă voi putea îndrăgosti vreodată. Cu toate că îmi place schimbarea lui şi săruturile lui. O doamne Kassandra la ce te gândeşti? În acest moment trebuie să te concentrezi la echipa de dans. Am ajuns repede acasă. A oprit maşina în faţa porţii. M-am dat jos din automobil, înainte să apuce să îmi mai facă ceva. I-am mulţumit şi am intrat în curte, îndreptându-mă spre casă. Am trântit uşa în urma mea şi am început să urc scările, îndreptându-mă spre camera mea. Am închis uşa şi mi-am aruncat geanta pe pat. M-am dus la baie şi m-am oprit în faţa oglinzii. Îmi priveam reflexia , aţintindu-mi privirea către buze. Le-am atins uşor şi am închis ochii, retrăind momentul sărutului. Sau mai bine spus al săruturilor. Mi-am deschis brusc ochii, dând drumul la apă. Am început să îmi stropesc faţa, încercând să mă calmez. Dar nu eram nervoasă, eram agitată. Trebuie să recunosc, că de fiecare dată când se apropie de mine, inima începe să îmi bată cu putere. Ce e asta? Poate fi un semn? Doar nu mă îndrăgostesc de Chris’. Sau da?
Am părăsit baia şi m-am îndreptat spre dressing pentru a mă schimba. Mi-am dat uniforma jos şi m-am îmbrăcat cu o pereche de pantaloni scurţi albaştri şi un tricou alb. M-am încălţat cu o pereche de balerini albi. Mi-am întors capul spre ceasul de pe perete. Ora 4. Cezar trebuia să fie acasă. Simţeam nevoia să discut cu el, să lămuresc totul. Am ieţit din încăpere şi m-am oprit în faţa camerei fratelui meu. Inima îmi bătea cu putere. Trupul meu a început să tremure. Îmi era frică. Frică că mă va lovi din nou. Mi-am făcut curaj şi am bătut la uşă. Am auzit un ’intră’ plictisit. Am apăsat pe clanţă şi am deschis uşa, strecurându-mă înăuntru. Cezar stătea pe pat, ţinându-şi laptop-ul în faţă. Şi-a ridicat capul şi m-a privit.
- Ce cauţi aici?
Rece, scurt şi la obiect. Mi-am lăsat capul în jos şi m-am apropiat de patul lui.
- Vreau să discutăm.
- Despre ce? Cred că totul e clar.
- Nu Cezar nimic nu e clar. Nu înţeleg de ce te comporţi atât de urât cu mine. Ce s-a întâmplat cu iubirea ta pentru mine? Ai uitat că sunt sora ta? Că te iubesc? Niciodată nu ai dat în mine. Mereu erai lângă mine şi mă apărai, însă acum tu eşti cel care mă răneşte. De ce te comporţi aşa? Spune-mi de ce?
Am simţit cum lacrimile au început să mi se prelingă pe obraji. Şi-a sprijinit obrazul pe palmă şi m-a privit plictisit. Nu îl impresionam. S-a ridicat de pe pat şi s-a apropiat de mine. Mi-a atins uşor o şuviţă de păr şi a început să o tragă.
- Am uitat că eşti sora mea? Cred că glumeşti. Ştii care e problema ta Kassandra Rodriguez? Eşti mult prea naiva şi egoistă. Ştii ceva? Ar trebui să te conformezi cu faptul că ţi-ai pierdut fratele. Acum dacă eşti drăguţă mă laşi în pace?
M-a apucat de braţe şi m-a dat afară din cameră. A închis uşa şi m-a lăsat afară. Fără să îi pese de mine. Am început să lovesc cu palmele în uşă şi să strig.
- Cezar! Cezar deschide uşa. Te implor. De ce te comporţi aşa cu mine? Te rog deschide uşa. Cezar!
Am căzut în genunchi şi mi-am sprijinit capul de uşă, începând să plâng. Brusc mi-am auzit numele, însă nu mi-am ridicat privirea. Ştiam că nu e Cezar. De ce să mă obosesc? Am simţit că sunt îmbrăţişată şi mângâiată pe cap. Asta trebuia să fie tata. Şi aşa era.
- Ce s-a întâmplat iubita mea? De ce plângi?
- Tată vorbeşte cu Cezar. Te rog! Spune-i că vreau să fiu sora lui din nou. Te rog spune-i să mă iubească din nou. Te implor tată!
Nu a făcut nimic din toate astea. M-a luat în braţe şi m-a dus în camera mea. M-a lăsat pe pat şi s-a aşezat lângă mine. Am început să plâng şi i-am cerut să mă lase singură. S-a ridicat de pe pat şi a ieşit din cameră, închizând uşa în spatele lui. Mi-am închis ochii şi imediat am simţit că adorm. S-au întâmplat atâtea azi. Simţeam nevoia să adorm. Să uit de toate. Măcar pentru câteva ore.


Cezar P.O.V

Să discutăm? Chiar credea că putem discuta?
- Nu Cezar nimic nu e clar. Nu înţeleg de ce te comporţi atât de urât cu mine. Ce s-a întâmplat cu iubirea ta pentru mine? Ai uitat că sunt sora ta? Că te iubesc? Niciodată nu ai dat în mine. Mereu erai lângă mine şi mă apărai, însă acum tu eşti cel care mă răneşte. De ce te comporţi aşa? Spune-mi de ce?
Patetic. Kassandra ce crezi tu? Că sunt dobitocu’ de Horaţiu? Pe care îl păcăleşti cu câteva lacrimi de crocodil? M-am dat jos din pat şi m-am apropiat de ea. I-am prins o şuviţă de păr şi am început să o trag. Nu îi pot spune de ce mă comport atât de urât cu ea. Trebuie să îşi dea singură seama.
- Am uitat că eşti sora mea? Cred că glumeşti. Ştii care e problema ta Kassandra Rodriguez? Eşti mult prea naivă şi egoistă. Ştii ceva? Ar trebui să te conformezi cu faptul că ţi-ai pierdut fratele. Acum dacă eşti drăguţă mă laşi în pace?
Am luat-o de braţe şi am dat-o afară, închizând uşa. M-am întors cu spatele şi m-am sprijinit de lemnul masiv. A început să lovească cu palmele în uşă şi să plângă. Mi-am muşcat buzele ducându-mi mâna în păr. Am început să trag uşor de el. Deodată am auzit vocea tatei. Kassandra îl implora să vorbească cu mine. Îmi pare rău surioară, însă nici măcar tata nu va putea să îmi spună ce să fac. M-am lăsat în jos, ajungând cu fundul pe parchet. Liniştea s-a lăsat. Probabil tata a dus-o în camera ei. Mi-am pus şi cealaltă mână în păr. După câteva minute am auzit bătai în uşă. M-am ridicat de pe podea şi am deschis uşa. Tata a intrat în încăpere, aşezându-se pe fotoliul din camera mea. Am închis uşa şi m-am apropiat de el. M-am aşezat pe pat.
- Ai putea să îmi explici de ce ai făcut-o pe sora ta să plângă? Ce naiba se întâmplă cu tine Cezar? Niciodată nu ai făcut-o pe sora ta să plângţă. De ce acum? Nu înţeleg ce se întâmplă cu tine? Vrei să o pierzi?
- Tată nu ştii nimic. Habar nu ai de ce mă comport cum mă comport cu ea.
- Ba da. E din cauza Biancăi. Cezar ele sunt prietene de 5 ani. De ce tocmai acum reacţionezi?
- Pentru că fiica ta e o adevărată idioată. Se lasă păcălită de orice prost. Bianca o păcăleşte de atâţia ani, iar boul de Horaţiu o sărută de fiecare dată când are chef.
- Dar asta nu înseamnă că tu trebuie să o neglijeşti. Ştii ceva fiule, nu vreau să o pierd pe sora ta, exact cum am pierdut-o pe mama ta. Ai grija de ea şi nu o mai fă să sufere. Atât te rog.
S-a ridicat de pe scaun şi a ieşit din cameră. Poate că am fost prea dur, însă cineva trebuie să o facă să înţeleagă, că viaţa ei nu e roz. Nu tot timpul. Şi eu şi Chris’ o să fim antidotul perfect.

[Didu`]

`Ello! Îmi place foarte mult ficul tău!
Îmi vine sa-l bat pe Cezar! Desigur, are si el dreptate, dar se comportă prea dur cu ea si asta numai din vina proastei de Bianca. Nu o suport pe fata aia! Îmi place comportamentul lui Chris`, dar nu in totalitate. Nu imi place ca vrea a o facă pe Kass` sa sufere.
Greseli de tastare nu prea ai! Eu am văzut doar una:
neglijeÅŸti= neglijezi
Descrierea și narațiunea îmi plac, iar acțiunea nu mi se pare grăbită. So...aștept cu nerăbdare continuarea pe care sper sa o pui cât de curând.
Cam asta a fost tot ce aveam de zis! Zbye!:bye:

[Ana.]

Buna. Ti-am citit de mult ficul tau si pot spune ca-mi place la nebunie!
Il ador pe Chris! Totusi mi se pare putin ciudat faptul ca intr-o zi sau doua, din tocilar a devenit un 'armasar'. :)) Kassandra... Imi place si ea, desi imi da senzatia uneori ca se lasa prea usor (exemplu : s-a lasat sarutata de Horatiu).
Oricum Cezar intrece orice masura! Daca Kassandra nu pricepe, de ce nu-i explica el, ca un om civilizat, ce il deranjeza. Mi se pare un mod mai usor de a clarifica o situatie. Mi se pare prostesc s-o raneasca atat semtimental, cat si fizic.
Mi-am spus parerea fata de personaje. Nu am retinut greseli de tastare (nici nu mi-au sarit in ochi) . Imi place mult descrierea, naratiunea si dialogul.
Sincera sa fiu, o vrea pe Kassandra mai impulsiva fata de Cezar. Sa-l pocneasca si ea, sa nu-i vorbeasca, nu stiu. Sa-l faca sa regrete! :D
Cam atat. Astept continuarea cu nerabdare! >:D<