Craciunul trecut

[Camy Love]

M-am decis sa-mi fac un fic...voi posta acum primul capitol,sper sa primesc sfaturi...sunt noua pe forum si nu prea stiu nimiic T_T...sper sa nu o dau in bara. Ok,voi incepe :x.


Capitolul I



Cand ma gandesc la sentimentele provocate de emotiile prin care trecem fiecare de Craciun,simt un gust amar...de despartire.
Ma numesc Cameron,Cameron Peeters...sunt persoana care calatoreste mult din pricina familiei.Cum tata are diverse cazuri in calitate de procuror,primeste diverse propuneri de posturi in diverse tari.Mama este simplu chirurg,nimic complicat.In urma cu un an,Craciunul trecut tata a primit o slujba intr-o alta tara,Romania.Ne-am mutat cu gandul ca viata va fii mult mai usoara.Asa este...insa nu m-am gandit niciodata cum soarta te poate duce alaturi de sufletul pereche.Simteam ca acolo am locul de veacuri,ca tot ce am pierdut din viata anterioara am regasit sub alte forme,insa cu aceleasi suflete.
Mutarea nu a fost asa complicata cum ne-am fi asteptat.Fratele meu iubea locurile,era incantat...el era mai mare cu un an decat mine.Mama ne-a inscris la acelasi liceu,eu fiind doar boboc,iar fratele meu clasa a 10a.
Dupa ce am iesit din vacanta de iarna,a urmat semestrul dezastrelor.Noi eram invatati cu limba.Mama se tragea dintr-un satuc mic din jurul Bucurestiului.Petreceam multe vacante la bunica,ea ne iubea si ne oferea confort.
M-am trezit in patul meu moale,mirosul era diferit si totusi placut.Am deschis ochii,priveam camera decorata cu duiferite nunate de crem si roz.
-Dimineata!O noua zi de scoala. mi-am spus.
Dupa ce m-am dus sa-mi fac siesta de dimineata,m-am apropiat de dulapul de haine,mi-am scos de acolo o camasa,mi-am luat niste blugi inchisi,si cizmele mele dragute gri.Parul care atingea talia,ondulat si castaniu era putin cam ciufulit.L-am pieptanat si i-am prins o clama deasupra bretonului orientat spre dreapta.
-Perfect!soptesc catre oglinda.
-Came...o sa intarzii!striga mama,atragandu-mi atentia ca mi-am incalcat propiul program.
-Firar!Unele lucrui nu se schimba neciodata...spun eu.Vin indata mama!
Jos,fratele meu,un baiat inalt cu par brunet si ochi verzi astepta cu ghiozdanul in spate.
-SA NU MA MAI FACI SA TE ASTEPT IN VIATA TA!se rasti el la mine.
-Ca altfel ce?spun eu scotand limba la el.
-Heeei...incetati,sa va las la scoala apoi trebuie sa "zbor" urgent.spuse mama cu un pantof in picior si unul pe mana.
-Mama...cred ca ne descurcam,mai bine...ai avea tu grija.spuse Ken,fratiorul meu.
-Sigur?
-Sigur!spuse acesta cu un ton mai aprins.
Apoi ne-am indreptat catre liceu in mare graba,dezorientati totusi.
Intr-un bun sfarsit,am si ajuns.O curte imensa inconjurata de o cladire inalta,iar in mijloc o gradina de flori,copaci multi si iarba.Totul era acoperit de multimea de copii.
-Ok...ce facem acum?intreb eu dezorientata.
-Ne bagam in seama cu tipele acelea...oo...ba nu,cu acelea.
-Termina nesimtitule!spun eu dandu-i si una.
Copiii intrau in cladire pe rand...ce puteam face??M-am apropiat de un grup de fete.O fata imbracata cu o pereche de blugi negri,stransi,o bluza alba cu imprimeuri si o geaca neagra,groasa,cu o esarfa alba dragutsa.Parul ii era asezat pe un oghi,insa culoarea aceea de un verde crud putea fi observata oricum.
-Hey.Ce-i cu tine?Esti dezorientata rau..spuse aceasta cu o voce plapanda
-Buna...sunt noua aici,nu am idee unde este clasa mea,ma poti ajuta?intreb eu.
-Sigur...ce clasa esti?intreba aceasta.
-Sunt clasa a 9a...
-Marfa,si noi tot a 9a.spuse o fata cu parul mediu,inchis si ochelari.
-Ma numesc Cameron...voi?
-Eu sunt Kamy,ele sunt: Yone,Crista si Gabriela.spuse cea cu fular smecher.
-Incantata.Ooo....am uitat,acel tampit de acolo este fratele meu.spun eu aratand spre Ken,care incerca sa atraga o fata...fara rezultat.
-Dragut.spuse Kamy.
-Deci...intram?intreba Garbiela.
-Da...sa-l iau pe Ken.
M-am indreptat spre el si am intrat in incapere alaturi de acele fete.In scurt timp am aflat ca sunt in clasa a 9a D,alaturi de grupul de fete.Ken era cu o clasa mai mare,insa aceeasi litera.
-Pai..hai pa,ne vedem acasa.spun eu alergand in sensul opus al lui Ken.
Intru in clasa...o clasa destul de incapatoare.Copii erau imprastiati in toate unghiurile...galagiosi si veseli...super.
Le zaresc si pe cele 4,asezate pe o banca.Ma duc spre ele,zambind.
-Suntem in aceeasi clasa..spun eu entuziasmata.
-Da,nu ca e misto?spuse Gabriela.
-Fetele,dau o petrecere in pijama in seara aceasta.Cine este interesata?intreba Kamy.
-NOI!spuse cele 3,cu mine si inca 2 fete.
-Ok,va astept la ora 18:30 la mine.spuse bruneta.
Minunat...doar o singura problema...Unde sta????????
Profesorul intra in clasa,si ma lua pe mine aducandu-ma in fatsa clasei.
-Tu trebuie sa fii Cameron Peeters,nu?intreba acesta zambind.
-Da...spun eu timida.
-Spunene cate ceva despre tine.insista profesorul.
-Nu prea imi place sa ma analizez singura...cu siguranta colegii mei si ai dumneavoastra ma voi analiza in decurs ce 1-2 saptamani.spun eu asezandu-ma intr-o banca alaturi de un baiat blond.Singura banca libera.
Orele trecura greu,credeam ca voi muri de plictiseala.Dar totul trecuse.In timpul orei de fizica,ultima de asemenea,baiatul incepu sa-mi vorbeasca.
-Buna frumoaso.spuse acesta.
-Mda...cinci ore ai tacut,si acum te-a apucat dialogu`.Mai bine ti-ai tine gura inainte sa-mi faci probleme.spun eu rece si indiferenta.
Acesta tacu,pana la sfarsitul orei.
In curand,ora lua sfarsit.M-am indreptat spre casa cu celel 4 si fratele meu.Pe drum ne desparteam una-cate-una.
Seara veni,m-am pregatit de petrecere,am ajuns la Kamy,cand am intrat,nu-mi venea sa cred ca mi-a deschis usa..........................


Ok...imi cer scuze pentru greselile pe care le veti gasi in text.Astept sfaturile voastre :*.

[SnowFlake.]

Camy bun venit pe forum o.O. Nu ştiam la început dacă eşti tu sau nu; dar tu eşti ( am întrebat-o pe Kamy mai precis )

Şi m-am decis să-ţi las un comentariu. xD

Aici:

Mama este simplu chirurg,nimic complicat.

Ar fi sunat mai bine: mama este un simplu chirurg...

" duiferite nunate " - diferite nuanţe.

-Dimineata!O noua zi de scoala. mi-am spus.

Bănuiesc că este un gând de-al fetei; deci linia de dialog ar trebui exclusă de aici. Iar după şcoală : era virgulă, nu punct. Poţi exprima gândurile cu italic, ar fi mult mai bine.

" lucrui " - lucruri
" neciodata " - niciodată

-Heeei...incetati,sa va las la scoala apoi trebuie sa "zbor" urgent.spuse mama cu un pantof in picior si unul pe mana.

Nu prea are sens. First, nu mai scrie "heeei", un simplu "hei" are de ajuns; cu un semn al exclamării după. Apoi ar fi trebuit să începi cu literă mare şi să scrii: Trebuie să vă las la şcoală, apoi "zbor" urgent. ( fără al doilea "trebuie" căci ar fi fost repetiţie şi ar fi sunat urât. )
Deşi puteai să începi şi cu : Mai întâi vă las la şcoală, apoi trebuie să "zbor" urgent.
Second, nu are cum să aibă pantoful pe mână. Adică exprimarea nu este bună : în mână.

Mama...cred ca ne descurcam,mai bine...ai avea tu grija.

Nici asta nu are sens. " Mamă, cred că ne descurcăm destul de bine. N-ai tu grijă. "
Nu ai cum să-i spui să aibă ea grijă, din moment ce ai spus înainte că vă descurcaţi. xD

in mijloc o gradina de flori,copaci multi si iarba.Totul era acoperit de multimea de copii.

În mijloc se afla o grădină... Nu uita verbul; fără el nu există propoziţie, ci doar o înşiruire de cuvinte.

" dragutsa " - erm, limbaj de mess? Fără aşa ceva.
" Spunene " - spune-ne

-Nu prea imi place sa ma analizez singura...cu siguranta colegii mei si ai dumneavoastra ma voi analiza in decurs ce 1-2 saptamani.

Mă vor; căci este vorba de ei, nu de tine. În descurs de o săptămână sau două. Fără cifre.

Aşa.. pentru început. Ai putea renunţa la punctele de suspensie. Le foloseşti în prostie; există virgula, punctul şi virgula pe care evident, le poţi utiliza în locul punctelor. Iar cu ele, arată foarte inestetic. ._.
Lasă spaţiu după semne de punctuaţie, ar arăta mai bine aşa. Dar nu uita, doar după ele: nu şi înaintea lor.

Acum să mă leg de modurile de expunere. Well, naraţiunea: e destul de bună; însă acţiunea este foarte grăbită. Cine o aleargă? Ai putea adăuga pasaje de descriere ca să nu mai fie aşa. Descrierea, este foarte puţină. Şi ştiu că poţi mai mult, deci încearcă să faci ceva mai spectaculos cu ea (mie una nu-mi place descrierea, dar nu poate să lipsească totuşi, ar fi prea sec )
Dialogul e în exces, iar unele replici sunt prea seci. Poţi să mai reduci din ele şi să descrii gesturile ş-a-m-d.

Ideea nu cred că am mai întâlnit-o, să-ţi pui prietenii în poveste e destul de cute şi te-ai gândit bine. Însă la poveste, ai spus la un moment dat că ar fi o problemă: nu ştii unde stă Kamy, atunci cum ai ajuns la ea? xD Aici e şi din pricina acţiunii care e grăbită. ( dar am spus deja mai sus despre asta )

Erm, nu ştiu ce să mai spun.. cred că am spus destule. Ai grijă la următorul capitol; ah şi da.. corectează-l înainte să-l postezi ca să nu mai existe eventualele greşeli.
Chu:3

[`Shadow.]

A mea <3 ! Iub ,mă bucur să te-ai decis şi tu să scrii pe aici ;3 .Nu ca mine ,eu care stau de o căruţă de ani să mă gândesc dacă să scriu sau nu = )). Okay ,revenim.. am să 'corectez' şi eu micile greşeli ,să le zic aşa .Ştii orişicum că eu sunt mai blândă ,so.. let's see ;D .

Nu e nicio problemă cu diacriticile ,ştiu că nu le ai ,dar am să încerc să faci rost de ele .Văd eu cum -,- .
Ai putea ,la fiecare nouă idee ,să pui câte un aliniat .Ai da o formă mai adecvată povestei tale .
Snow ,ai punctat foarte bine chestia cu punctuleţul acela pus după fiecare replică .Se pune o virgulă ,nu un punct ..iar cu gramatica ,hm .Nimeni nu este perfect , o să îţi intri tu în obicei ,stay chill ,mi amor ;* .

Nu prea aş vrea să comentez mai multe ,adică na ,a mai spus şi Snow destul ; )) ,iar pentru tine e prima dată ,primul tău capitol ,aşa că ,îl aştept pe următorul şi data viitoare cu mai multă atenţie :* .Ti pup !.

P.S.Mulţumesc că m-ai băgat şi pe mine ;x !.

[Camy Love]

O.O / Deci...Snow,iti multumesc pentru ca mi-ai citit ficul si pentru ca mi l-ai corectat.
Stiu ca sunt imprastiata si nu neg asta,nu sunt asa certata cu gramatica[e din cauza tastaturii,este foarte "dificila"],insa cu exprimarea sunt! Diacritice nu am si limbajul de pe mess...obisnuinta :">.Scuze.
Voi incerca sa fiu mai buna in urmatorul capitol :*.

[Camy Love]

[color=#800080][/b] Capitolul II

Seara veni, m-am pregatit de petrecere şi am ajuns destul de repede la destinaţie.Nu aveam nici cea mai vagă idee ca Derrek, colegul meu de banca, îmi va deschide uşa.
- Buna seara, şi tu eşti invitată? întrebă acesta surprins.
- Da, dar tu ce cauţi aici?
- Aici locuiesc, îmi răspunse acesta plictisit.
Am rămas surprinsă, genul de surprindere care m-a lăsat cu gura deschisă. Nu există decât o explicaţie. Frumoasa brunetă era sora dobitocului ăsta. Minunat!
Am păşit graţios în încăpere, cercetam cu privirea locuinţa şi nimic. Nici urmă de fete. Oare să fi greşit eu destinaţia?Şi acum ăsta să râdă de mine?
- Hello, ai ajuns ! o voce piţigăiată, dar cunoscută se auzea din încăperea apropiată.
Nu era nimeni altcineva, decât Kamy.
- Bună! Da, deşi la început am crezut că am greşit locuinţa.
După rezolvarea acestui mic incident, am fost invitată de către brunetă în camera sa, unde le-am găsit pe Yone, Gabriela, Crista şi încă două fete care îmi erau străine.
ÃŽn scurt timp am aflat ÅŸi numele lor, ÅŸi anume Daniela ÅŸi Alexandra.
Cum parinţii fetei erau plecaţi câteva zile cu problemele lor, Derrek şi-a permis să organizeze şi el o petrecere a băieţilor.
Imediat ce Kamy a aflat de gestul fratelui său, ieşi o ceartă-monstru.
- Cum ai putut să-mi faci asta?? Răspunde!! se răsti bruneta plină de nervi.
- De ce să profiti numai tu de oportunitatea asta? Eu nu am voie?
- Nu! Eu sunt ÅŸefa, eu comand.
În timp ce ei se certau, celelalte fete, inclusiv eu, priveam cu atenţie prietenii lui Derrek. Trebuie să recunosc, un singur băiat mi s-a părut interesant şi atrăgător. Felul său misterios şi privirea plină de indiferenţă mi-au ajuns în adâncul sufletului. Acei ochi nu i-am uitat nici acum.
- Kamy, lasă-i. Nu ai ce face, spuse Daniela, care părea să fie cea mai înţeleaptă.
- Bine, am terminat aici! Să mergem fetelor, spuse Kamy cu un ton regal.
Toate am urmat-o ca pe un lider de grup, însă majoritatea fetelor, încă aveau ochii îndreptaţi spre prietenii lui Derek, iar eu nu puteam să uit ochii băiatului atât de frumos. Până am ajuns în camera lui Kamy, simţeam cum privirea lui este aţintită asupra-mi.
După ce am intrat în cameră, ne-am schimbat, iar băieţii au hotărât să joace ceva cu noi. Jocul purta numele " fete contra băieţi ". Aşa îl numeam de când eram mici.
În principiu, am refuzat, însă la insistenţa băieţilor, am acceptat. Urma să împărţim casa în două. Zis şi făcut.
Mie, personal, nu-mi convenea deloc împărţirea, deoarece băieţii primeau bucătăria, sufrageria şi holurile, în timp ce noi aveam camera lui Kamy, a lui Derrek, dormitorul cel mare şi baia comună.
Ideea jocului era să "capturăm" cât mai mulţi inamici care se aflau pe teritoriul nostru, şi, cel care prindea mai mulţi câştiga.
Era ora douăzeci şi două şi şapte minute, iar spre surprinderea mea, nimeni nu obosise. Jocul începuse!
- De acum înainte nu ma suntem rude! i se adresă Derrek surorii sale.
- O, nu! Mi-am uitat telefonul în sufragerie! m-am panicat eu.
- Nu pot să cred cât de împrăştiată poţi fi! spuse Crista.
- Îmi cer scuze, nu a fost cu intenţie. Poate mă pot strecura şi să-l iau.
- Succes, căci dacă îşi vor da seama băieţii de gafa ta, nu ţi-l vor înapoia până nu vei renunţa la joc în favoarea lor, spuse Alexandra.
Alexandra părea cea mai plăpândă fiinţă din lume, asta până îi vărsai ojă pe tricoul preferat.
Aşadar, după un sfert de oră în care nu se întâmplase nimic neobişnuit, mi-am luat inima în dinţi şi am păşit sfidătoare pe teritoriul "inamicului."
Sunt aproape de telefon, mai am puţin, îl iau şi fug. Ăsta este planul, însă băiatul misterios nu mi-a dat voie să-mi duc planul la sfârşit.
Acesta, nervos că i-am încălcat teritoriul mi-a prins mâinile cu un simplu gest,apoi mi-a poruncit să las telefonul.
- Dacă nu-i dai drumul voi striga că ai fost prinsă, spune acesta cu un zâmbet specific băieţilor.
- Bine, dar ce găseşti aşa interesant în telefonul meu?
Brunetul, al cărui nume nici nu-l ştiam, nu mi-a răspuns, însă m-a luat pe sus şi m-a dus în bucătărie. Acolo m-a legat de scaun, în timp ce eu îl priveam cum mănâncă un sandwich şi se uita în telefonul meu. Stomacul meu era revoltat. Îşi cerea dreptul şi punct.
- Auzi.. nu ai vrea să împarţi cu mine sandwich-ul tău? întreb eu puţin timidă.
Acesta schiţă un zâmbet ca cel de mai devreme în timp ce se uita spre frigider.
- Sigur că îţi voi da şi ţie să mănânci ceva, spuse acesta, apoi dându-se jos de pe tejghea a înaintat spre mine.
- Nu ai menţionat care este numele tău, spun eu roşind puţin când am observat că acesta chiar dorea să îşi împartă sandwich-ul cu mine.
- ÃŽmi cer scuze, numele meu este...


Sper sa fie mai bun acest capitol. Snowy iti multumesc din tot sufletul pentru ajutor. Esti o dulce :*.Iti raman datoare :">.

[Me_Samy]

Buna! Vad ca de la primul capitol ai mai evoluat, dar totusi ceva de la primul capitol nu a fost mentionat. Nu scrie cu litera mare cuvinte, propozitii intregi, nu e estetic. Dialogul este foarte, foarte mult si sec. Iar actiunea intr-adevar este foarte accelerata saracuta. Stiu ca esti noua, si eu aveam tone de greseli la primul meu fic, dar le-am remediat, si acum sa vedem acest capitol:
- Sunt cam 30 de randuri de naratiune in tot capitolul, si restul dialog, pentru ca descriere nu prea ai. Ai putea sa pui descrierea subtil, sa ne dam seama cum arata prin actiunile sale de exemplu" In timp ce alerga parul sau verde;]] se revarsa in valuri pe umerii sai mici."

-Greseli de tastare nu mai sunt, poate am sesizat una doua, dar in fine, se intampla.

In principiu este okey, dar ideea principala a ficului este introdusa prea repede,adica nici nu o cunostea bine pe fata aia Kamy si deja se duce la ea acasa. Eu nu as fi facut asa ceva, in fine poate sunt eu mai inapoiata.
Daca simti ca te-am suparat cu ceva te poti razbuna pe mine, scriind o critica aspra despre ficul meu Rapita de vampiri.

[Daria v2]

Având în vedere că autoarea este banată permanent, fic închis și dus la Older ^^.