Nu ești un membru încă? Înregistrează-te acum!
Creează un cont nou  

Cineva, înaintea ta

#1
Cineva, înaintea ta

1

-Nu, nu ai cum să mă răneşti. Nu ai cum să te joci cu viaţa mea. Nu ai cum să nu mă vezi...
- Dar nu e adevărat! Eu...
- A făcut-o cineva, înaintea ta. Dar ai putea, în schimb, să mă iubeşti!


Drumul autobuzului, drumul către casa mea, de fapt, se transformase dintr-o dată dintr-unul care lua cinci minute, în unul de o viaţă întreagă. Aveam vaga impresia că nenorocitul de automobil mergea lent, oprea la fiecare semafor - nimerea doar roşul - şi lăsa toţi oamenii să treacă strada. Era un sentiment enervant, ţinând cont de vremea mohorâtă de afară şi de căldura excesivă dinăuntru, unde mirosul de transpiraţie şi tutun plutea în aer liniştit. Mă sufocam încetul cu încetul.
Dar pentru o clipă, toate acele lucruri oribile au dispărut. Nu ştiu cum şi-n ce mod miraculos, am închis ochii şi gândurile mele, absolut totul, au plecat. M-au lăsat singură într-o cameră întunecată, într-o linişte blândă şi cu un sentiment de nostalgie şi melancolie plăcută, duioasă.
Şi totuşi, momentele perfecte nu durau mai mult de o secundă...

- Hei, Sakura! Am ajuns, ridică-te !
Glasul cald, dar îngrozitor de zgomotos şi iritant pentru urechile mele în acel moment m-a trezit, mi-a furat plăcerea de câteva secunde. Viaţa era crudă, amară, o scârbă şi o egosită. La fel şi realitatea, care era iubita vieţii nenorocite.

Am deschis încet ochii verzi, schimbători şi mi-am dat la o parte câteva şuviţe rozalii ce-mi căzuseră pe frunte. M-am ridicat fără să schiţez vreun zâmbet sau să încerc măcar să fac o grimasă şi am trecut pe lângă mulţimea ce se îmbulzea afară din autobuz. În urma mea ieşea mătuşa mea, Frenche, care îşi deschisese umbrela şi acum mi-o întindea.
Am refuzat-o politicioasă, dar în schimb mi-am adâncit mâinile în buzunarele hanoracului negru, nu înainte de a-mi pune gluga pe cap şi de-ami lăsa privirea în jos.

Am luat-o apoi încet la pas, cu Frenche în spatele meu şi cu zeci de oameni în faţa mea, deşi nu auzeam şi nu dădeam atenţie la absolut nici o persoană. Într-un sfârşit, am ajuns şi-n faţa blocului cu patru etaje.
Nu ştiu ce mi-a zis mătuşa mea, dar nu am auzit-o, aşa că am intrat în bloc, scoţându-mi cheile din blugi şi fugind către scări, dar o atingere fină pe umăr m-a oprit şi glasul cald al mătuşii s-a auzit.
- În seara asta vine la noi domnul Uchiha, pentru slujba ta la firma lui, mai ştii? mi-a zis foarte zâmbitoare femeia şi eu i-am aruncat o scurtă privire, timp în care urcam scările.
- Aha, şi ce? am mormăit plictisită, mergând mai încet şi cu mai multă grijă.
- Cum "şi ce" , draga mea? Îţi vei putea plăti facultatea şi eu te voi ajuta mult mai puţin! a spus tare senină şi eu am înghiţit în sec, dându-mi gluga jos.
- Nu-mi pasă de serviciul ăsta, mătuşă. Pentru bani fac orice, fiindcă am o nevoie al dracu' de mare de ei! i-am replicat rece femeii, ce m-a privit parcă cu o sclipire tristă în ochii căprui.
- Îngerule...a şoptit şi a clătinat din cap, eu intrând în apartamentul simplu, alcătuit din două camere, o baie şi-o bucătărie, plus balconul.
- Nu sunt un înger, sunt un om cu probleme!

Cu această propoziţie mi-am lăsat mătuşa în hol, iar eu m-am dus val-vârtej în dormitor. Eram moartă de oboseală, mă durea tot corpul şi eram foarte sigură că nu mai aveam să merg la cumpărături cu Frenche.
Camera mea era una obişnuită, poate sărăcăcioasă, dar aşa se întâmpla când n-aveai bani şi erai copilul unor drogaţi-alcoolici, adoptat de surioara generoasă şi extrem de bună cu toţi a tatălui. Aveam o saltea, o masă, un laptop şi-un scaun, plus dulăpiorul unde-mi ţineam hainele.

M-am trânit cu faţa în salteaua moale, descălţându-mă de bocanci foarte uşor. Apoi, tot ce-a trebuit să fac a fost să-mi închid ochii şi somnul mult-iubit m-a furat fără ca eu să încerc să protestez.

***

Nu ştiu cât am putut să dorm şi în ce mod tâmpit, dar când Frenche a intrat în cameră, zicându-mi că au ajuns 'oaspeţii' , eu mă aflam pe podea, adulmecând mirosul nu prea plăcut şi desigur, continuându-mi tura de odihnă.

_____

Disclaimer : Nu deţin niciun personaj din anime-ul / manga-ul Naruto şi nu fac profit pe urma acestor personaje / întâmplări.

Capitolul doi va fi +18. În general ficul este +18. ^y^ Titlul este inspirat de la melodia Cineva, înaintea ta , a celor de la Taxi. :"]
Lectură plăcută, aştept...sfaturi.

Un om inteligent se imbata ori de cate ori este obligat sa-si petreaca timpul alaturi de prosti.



Subiecte de discuție similare...
Subiect: Autor Răspunsuri: Vizite: Ultimul răspuns
  Cineva de sus ma apara!! Crazy Person 3 3.724 06-02-2010, 03:12 PM
Ultimul răspuns: Crazy Person


Utilizatori care citesc acest subiect:
1 Vizitator(i)