Ceva sacaitor >.<

[Sângerica :3]

Asadar... aterizez si eu pe aici cu chestia care ma framanta, ma framanta, ma framanta si de acum mai am putin si dospesc nervii din capul meu T_T.
Este vorba de chitara. La insistentele parintilor(si mai ales ale mamei,oh God!) a trebuit sa ma duc la chitara. Instrumentul e luat, cu lectiil am inceput, insa mie nu imi place Pur si simplu nu stiu cum sa le zic ca nu mai vreau sa merg, de fiecare data cand am batut cate un apropo sau am facut cate o intepatura nici nu au vrut sa auda [x__x] Nu se gandesc ca eu nu vreau sa fac chitara, ei spun ca o sa imi prinda bine pt ca o pot lua in excursii,tabere,etc dar eu Nu mai vreau(mai ales ca imi place si am inclinatie spre pian xD).
Si aici vine si intrebarea: cum sa le spun in asa maniera incat sa ma lase sa ma transfer sau macar sa nu faca urat?

Am nevoie de o parere T_T .

[Abbeh.]

My Babayone (de când nu ţi-am mai spus aşa : )) ), cred că ar trebui să încerci să discuţi cât mai deschis cu ei. Eventual într-o seară când îi vezi într-o dispoziţie mai bună să îi rogi să te asculte cinci minute, iar tu în timpul ăla să încerci să le spui tot ce ai pe suflet. Dacă tot au să te critice spune-le că nu-ţi place chitara, că-ţi ceri scuze, dar ei la rândul lor, nu ţi-au cerut părerea. Spune-le că te atrage pianul şi că deşi e un instrument mai costisitor, ţie-ţi place mai mult.

E mult mai bine să vorbiţi deschis decât să te închizi în tine or something.

[Sângerica :3]

Naah...am incercat deja si nu a mers, de asta am si pus problema pe tapet pe forum xD. Ma gandeam ca poate mai sunt alte idei in afara de asta. Daca nu, sunt osandita la zdranganit in continuare T_T

[yaoi maniac]

E greu . . . dar hai sa imi dau si eu cu parerea . Poate ei nu isi dau seama ca tie nu iti place , te obliga sa faci un lucru pe care nu il vrei . Daca o discutie deschisa cu ei nu merge atunci . . . incearca prin intermediul altei persoane . Cum ar fi poti sa ii zici altui membru al familiei pe care stii ca mama sau tatal tau il asculta sa le spuna [ el ] ce ai pe suflet . . . daca nu ai pe nimeni atunci , cred ca ar fii bine sa fii mai ' rebela ' . Cand trebuie sa te duci la lectieele de chitara , nu te duce , iar daca te intreaba poti sa zici ca nu iti place .
Stiu . . . =.= nu am ideei .
Sa stii ca pianul e un instrument frumos , da , poate mai scump dar daca tie iti place si chiar vrei e tot ceea ce conteaza si, deacea trebuie sa le arati acest lucru . Sunt sigura ca nu te - am ajutat deloc , dar , fiecare opinie conteaza presupun .

[Me�al.]

Dacă discuția deschisă cu părinții tăi nu funcționează, atunci încearcă să le arăți. Du-te într-o seară sau într-un weekend la ei și încearcă, cumva, să îi determini să te roage să le cânți ceva la chitară. Și chiar dacă știi bine melodia, fă-o să pară mai... fail. Adică, prefă-te și încearcă să sune cât mai nasol posibil. După câteva lecții de chitară, mai cântă-le încă o dată și încearcă să sune la fel de prost. Așa ei o să-și dea seama că nu îți place și că nici talent nu prea ai. Oricum, cine și-ar da copilul în continuare la niște cursuri de chitară când acestuia nu-i place și nici nu se prea pricepe ?
Dacă asta nu merge, vorbește cu ei și spune-le că nu-ți place defel chitara și ești atrasă de cântatul la pian. Dacă părinții tăi doresc să știi neapărat să cânți la un instrument, atunci spune-le că ești de părere că dacă renunți la chitară, începi pianul. Și ca să-și dea seama că tu nu vrei să cânțo la chitară, nu te mai duce deloc la lecții.
Oricum, dacă nu-ți place, spune-le direct, verde-n față, fără apropouri sau alte chestii de genul. Fii sinceră și spune-le direct : „Nu mai vreau să cânt la chitară ! Urăsc să cânt la acest instrument!” . Părinții tăi îți vor binele și până nu le spui direct ori le dai de înțeles care este problema, atunci ei nu pot face nimic.

[Lori.]

Åžtiu cum e.

Şi la mine era la fel la început. Nu îmi plăcea de nici o culoare să îmi fac găuri în degete şi să memorez 30 de note ş.a.m.d. Ce an eşti ?

Părinţii tăi au dreptate oarecum să ştii. E ceva foarte frumos să ştii să cânţi la chitară. Când mi-am adus odată chitara la şcoală, o tipă care terminase şcoala de arte la chitară mi-a spus că ştie că la început e foarte nasol, dar după îţi prinde bine.
Încearcă să vorbeşti cu unul din părinţi, ori o rudă care ţi se pare mai înţelegătoare, dar sincer, sfatul meu e să nu te laşi.

[Flash]

Şi de ce nu practici ambele instrumente ? Îi vei mulţumi şi pe părinţi şi pe tine. Dacă nu vrei, spune - le pe faţă. Nu - i mai minţii and stuff pentru că e mai rău. Mai rău pentru tine că tragi de timp. Ai încercat să cânţi vreodată în faţa clasei la chitară ? Să ştii că e un sentiment plăcut să te aclame ceilalţi pentru ce faci.

[Sângerica :3]

Multumesc pentru toate sfaturile date si atentia acordata. De mintit nu i-am mintit, iar de zis verde in fata nu am cum sa le-o zic din cauza ca ar face mama infarct xD in sensul ca s-ar putea sa stie tot iadul ca imi face morala. La ideea cu ambele instrumente sincer nu m-am gandit,insa nu am destul timp ,iar de aratat, nu prea am ce sa le arat,pentru ca e chitara clasica. E ca si cum as canta Mozzart la chitara (sau chestii de genul) dar intr-o varianta ceva mai proasta. Nu e ceva folk care sa mearga sa fie cantat in fata clasei, alaturi de colegi sau in tabere. Cred ca cel mai bine ar fi sa vorbesc cu cineva apropiat lor care sa le "picure" putin cate putin despre faptul ca nu imi place xD,insa acum trebuie sa gasesc pe acel cineva >.>

[Flash]

Părerea mea sinceră : Zile - o direct în faţă fără menajamente. Mama ta se presupune a fi o femeie matură care înţelege anumite chestiuni importante şi nu victimizează pe o temă care te are pe tine ca subiect. Predicatul îl află singură cu ajutorul Subiectului adică tu. e ca şi cum te-ai ascunde de mama ta deşi vrei să i - o spui dar nu poţi. Mama ta nu va face infarct, asta dacă nu te manipulează emoţional, victimizând : )) Just try to talk with one of them. Poate unul te va ajuta. [ dintre părinţi spun ]

[Lori.]

Greşeşti rău de tot. Să cânţi la chitară clasică este superb. Nu contează că nu e acustică ori stuff. Cânt la chitară clasică şi ştiu o tonă de cântece vesele. Adică nu de pe vremea lu' bunica.

Dacă nu poţi să îi spui mamei tale, spunei tatălui tău.