23-06-2009, 12:41 PM
Multumesc pentru comentariu Axxa.no.angel,merit cele mai groaznice pareri daca ai gasit accidental cateva greseli de tastare,un lucru bizar deoarece am verificat de doua ori capitolul.In legatura cu modurile de expunere,mai am mult pana o sa ajung sa fiu capabila sa creez o coordonanta intre ele intrucat stilul in care imi scriu povestile sa fie impecabil si fara eventuale greseli de exprimare.
P.S: Habarul cel mai mare nu-l am de ce aliniatele nu s-au ordonat confom cum am editat postul :)
Anii treceau purtati de aripile lacome ale vantului,intrucat jumatatea unui veac desparte prezentul fata de ziua in care zana Meleh a parasit pamantul inspre paradisul Raiului.De-a lungul acestor cincizeci de ani ,poporul elfiilor tinde sa devina cel mai puternic regat din aceste timpuri,neoptand inspre a cucerii noi teritorii ci inspre a fi condusi de aroganta cu care al cincileea rege al elfiilor,Regele Sikard I a proclamat legile taramului prin care elfii deveneau superiori fiintelor umane,datorita faptului ca dobandisera magia zanei putand sa guste din ea dupa bunul plac in orice moment.Insa se pare ca acestea erau doar gandurile tiraniilor conducatori,caci poporul dorea sa duca o viata linistita in care sa poate avea posibilitatea de asi paste oile mai departe inspre munti si campii,iar traditiile sa prospere in timp.
Primavara isi puse capataiul in acest taram,astfel ca toti pomii fusesera decorati cu floricele mici si albe care simbolizau un nou inceput.In diminetiile racoroase acestea primeau cu bucurile picaturile de roua,iar la rasarirea soarelui aspectul fizic al plapandelor floricele albe se asemana cu sclipirea curata a unui diamant proaspat pus la invoiala razelor de soare.Linistea revigoranta stapana inca pe timpul incetosat canta parca aieve niste sunete moarte ale cocosului de pe gard anuntand venirea diminietii.
In padure,unde copacii isi dezmorteau crengile rigide,un grup de pelerini strabatea in taina mirinistea evitand sa ia contactul cu arcasii regelui Isen care ordonase ca acestia sa fie ucisi.Carele trase de cai mersera pe intregul timp de desfasurare a noptii,insa in ciuda oboselii mergeau in continuu la soaptele de rugaminte ale fiintelor care ii indrumau sa continue spre binele lor.Rapusi de oboseala,dupa o mica trecere de timp,grupul se opri lasand cuvantarea celui mai vrednic sa ia responsabilitatea de a pazi tabara pentru cateva ore.
Nu la mare departare,arcasii regali pornisera dis-de dimineata la vanatoare pentru a prinde jivine salbatice a caror carne era necesara pentru a celebra cei cincizeci de ani de cand poporul scapase din robia Anglo-Saxoniilor.Se despartisera pentru a ocupa o suprafata mai intinsa inspre a atrage vanatul in capcana,dar adevaratul vanat erau pelerinii.
Cel mai tanar dintre ei,Legolas se avanta atat de profund in curmezisul padurii incat mergand cativa pasi se afla cam la o suta d m etri de locul unde se afla locasul d eodihna temporara a fiintelor umane.Mai privi din nou imprejur dupa care isi pregati sageata impreuna cu arcul si se apropie incet spre tabara vrand sa-i surprinda,facand pasi usori astfel incat frunzele sa nu fosnaie.Ceea ce nu stia era faptul ca printul Sigismund il urmarise,vrand sa se asigure ca nu face vreo prostie,din pricina caci era prima data cand merse la vanatoare.In momentul in care arcasul,anume Legolas se pregatea sa isi atinteasca sageata catre paznic,printul il surprinse punandu-i mana pe umar.
- Ce ai de gand sa faci Legolas ?! Sunt niste biete fiinte umane,sti si tu acest lucru,de ce vrei sa le faci rau? Nici macar n-au atentat la viata ta.Oi fi eu tanar,doar de saptesprezece ani insa ziua mea de nastere nu s-a nutrit ieri incat sa nu-mi dau seama ca acest lucru a fost un ordin,zise printul rastit .
Blondul,inghiti sec in clipa cand ii auzi cu precizie vocea printului,care ofta prelung oarecum dezamagit.Desi dadu de inteles ca inghise sec din arugumentul ca Sigismund avea sa se-nfurie pe el,argumentul era altul,caci daca printul avea sa intoarca capul ii putea observa ca toti vanatorii il inconjurasera si aveau sagetile prinse in arcuri indreptate catre cei doi.Planul nu fusese un complot,insa printul disturbase desfasurarea ordinului primit de la tatal sau,anume de-ai masacra pe acei naivi pelerini.
- Ne pare rau printe,insa va trebui sa va nimicim trupurile cu aceste sageti,tie si lui Legolas astfel ordinul regelui va putea fi implinit.Vorbele sale ne-au acaparat profunzimea phsihicului nostru intrucat oricine va intrerupe aceasta desfasurare va trebui ucis fara mila chiar daca vom fi nevoiti sa folosim magia,zise unul dintre ei.
P.S: Habarul cel mai mare nu-l am de ce aliniatele nu s-au ordonat confom cum am editat postul :)
Blasfemia dragonului
2. Printul Sigismund
Partea 1
2. Printul Sigismund
Partea 1
Anii treceau purtati de aripile lacome ale vantului,intrucat jumatatea unui veac desparte prezentul fata de ziua in care zana Meleh a parasit pamantul inspre paradisul Raiului.De-a lungul acestor cincizeci de ani ,poporul elfiilor tinde sa devina cel mai puternic regat din aceste timpuri,neoptand inspre a cucerii noi teritorii ci inspre a fi condusi de aroganta cu care al cincileea rege al elfiilor,Regele Sikard I a proclamat legile taramului prin care elfii deveneau superiori fiintelor umane,datorita faptului ca dobandisera magia zanei putand sa guste din ea dupa bunul plac in orice moment.Insa se pare ca acestea erau doar gandurile tiraniilor conducatori,caci poporul dorea sa duca o viata linistita in care sa poate avea posibilitatea de asi paste oile mai departe inspre munti si campii,iar traditiile sa prospere in timp.
Primavara isi puse capataiul in acest taram,astfel ca toti pomii fusesera decorati cu floricele mici si albe care simbolizau un nou inceput.In diminetiile racoroase acestea primeau cu bucurile picaturile de roua,iar la rasarirea soarelui aspectul fizic al plapandelor floricele albe se asemana cu sclipirea curata a unui diamant proaspat pus la invoiala razelor de soare.Linistea revigoranta stapana inca pe timpul incetosat canta parca aieve niste sunete moarte ale cocosului de pe gard anuntand venirea diminietii.
In padure,unde copacii isi dezmorteau crengile rigide,un grup de pelerini strabatea in taina mirinistea evitand sa ia contactul cu arcasii regelui Isen care ordonase ca acestia sa fie ucisi.Carele trase de cai mersera pe intregul timp de desfasurare a noptii,insa in ciuda oboselii mergeau in continuu la soaptele de rugaminte ale fiintelor care ii indrumau sa continue spre binele lor.Rapusi de oboseala,dupa o mica trecere de timp,grupul se opri lasand cuvantarea celui mai vrednic sa ia responsabilitatea de a pazi tabara pentru cateva ore.
Nu la mare departare,arcasii regali pornisera dis-de dimineata la vanatoare pentru a prinde jivine salbatice a caror carne era necesara pentru a celebra cei cincizeci de ani de cand poporul scapase din robia Anglo-Saxoniilor.Se despartisera pentru a ocupa o suprafata mai intinsa inspre a atrage vanatul in capcana,dar adevaratul vanat erau pelerinii.
Cel mai tanar dintre ei,Legolas se avanta atat de profund in curmezisul padurii incat mergand cativa pasi se afla cam la o suta d m etri de locul unde se afla locasul d eodihna temporara a fiintelor umane.Mai privi din nou imprejur dupa care isi pregati sageata impreuna cu arcul si se apropie incet spre tabara vrand sa-i surprinda,facand pasi usori astfel incat frunzele sa nu fosnaie.Ceea ce nu stia era faptul ca printul Sigismund il urmarise,vrand sa se asigure ca nu face vreo prostie,din pricina caci era prima data cand merse la vanatoare.In momentul in care arcasul,anume Legolas se pregatea sa isi atinteasca sageata catre paznic,printul il surprinse punandu-i mana pe umar.
- Ce ai de gand sa faci Legolas ?! Sunt niste biete fiinte umane,sti si tu acest lucru,de ce vrei sa le faci rau? Nici macar n-au atentat la viata ta.Oi fi eu tanar,doar de saptesprezece ani insa ziua mea de nastere nu s-a nutrit ieri incat sa nu-mi dau seama ca acest lucru a fost un ordin,zise printul rastit .
Blondul,inghiti sec in clipa cand ii auzi cu precizie vocea printului,care ofta prelung oarecum dezamagit.Desi dadu de inteles ca inghise sec din arugumentul ca Sigismund avea sa se-nfurie pe el,argumentul era altul,caci daca printul avea sa intoarca capul ii putea observa ca toti vanatorii il inconjurasera si aveau sagetile prinse in arcuri indreptate catre cei doi.Planul nu fusese un complot,insa printul disturbase desfasurarea ordinului primit de la tatal sau,anume de-ai masacra pe acei naivi pelerini.
- Ne pare rau printe,insa va trebui sa va nimicim trupurile cu aceste sageti,tie si lui Legolas astfel ordinul regelui va putea fi implinit.Vorbele sale ne-au acaparat profunzimea phsihicului nostru intrucat oricine va intrerupe aceasta desfasurare va trebui ucis fara mila chiar daca vom fi nevoiti sa folosim magia,zise unul dintre ei.